Comunicat de presă - Filarmonica de Stat 'Transilvania'
În prag de 1 noiembrie, Recviemului lui Mozart la Filarmonica clujeană
Joi, 31 octombrie 2024, ora 19, Abonament 2
Colegiul Academic
Corul şi Orchestra Filarmonicii de Stat 'Transilvania''
Clelia Cafiero dirijoare
Diana Ţugui soprană
Cristina Damian mezzosoprană
Andrei Fermeşanu tenor
Cristian Hodrea bas-bariton
Cornel Groza dirijorul corului
Wolfgang Amadeus Mozart
Recviem (finalizat de Franz Xaver Sussmayr)
Joi, 31 octombrie 2024, cu începere de la orele 19.00 vă invităm la Colegiul Academic pentru a audia o lucrare celebră din creaţia lui Wolfgang Amadeus Mozart (finalizată de Franz Xaver Sussmayr) - Recviem, în interpretarea Corului şi a Orchestrei Filarmonicii de Stat 'Transilvania'', alături de Diana Ţugui - soprană, Cristina Damian - mezzosoprană, Andrei Fermeşanu - tenor şi Cristian Hodrea bas-bariton, sub bagheta dirijoarei Clelia Cafiero (Cornel Groza - dirijorul corului).
Despre lucrare
Recviemul în re minor, K. 626, este una dintre cele mai fascinante lucrări din istoria muzicii, nu doar datorită frumuseţii sale muzicale, ci şi din cauza enigmelor care o înconjoară. Marele compozitor, Wolfgang Amadeus Mozart a început să lucreze la această creaţie în ultimele luni ale vieţii sale, lăsând-o neterminată. Lucrarea a avut numeroase încercări de revizuire şi completare iar în data de 31 octombrie 2024 vom asculta varianta finalizată de Franz Xaver Sussmayr , cea mai cunoscută şi cântată de-a lungul timpului.
Recviemul lui Mozart a fost interpretat în contexte cu profundă încărcătură emoţională, istorică şi simbolică, evocând teme de pierdere şi reflecţie asupra vieţii şi morţii; s-a cântat la înmormântările unor mari personalităţi care au cerut explicit ca această lucrare să fie interpretată la ceremoniile lor funerare (Frederic Chopin, Igor Stravinski, Victor Hugo, Albert Einstein, Karlheinz Bohm ş.a.).
Lucrarea se încheie cu un simbol puternic al eternităţii, transpus într-o cvintă deschisă, pe notele re şi la, ce pare să plutească într-un final suspendat şi ambiguu. Fără o tonalitate clară care să îl ancoreze, acest interval sonor deschide parcă o 'uşă' spre un tărâm necunoscut, invitând ascultătorul la o reflecţie profundă. Este un moment ce lasă loc fiecăruia să îşi imagineze propria versiune a eternităţii, fie în lumină, fie în întuneric - un final în care muzica devine o contemplare asupra Vieţii de Apoi şi a misterului care ne aşteaptă dincolo.
Despre dirijoare
Clelia Cafiero
Bine-cunoscută melomanilor clujeni din luna iunie a.c., când a dirijat la Filarmonica clujeană un concert vocal-simfonic dedicat unei 'cântăreţe' a nopţii - privighetoarea, Clelia Cafiero revine la pupitrul dirijoral al Orchestrei Filarmonicii de Stat 'Transilvania' pentru a dirija Recviemul de Mozart în pragul unei zile cu o semnificaţie deosebită - 1 noiembrie.
Dirijoarea napolitană Clelia Cafiero este în prezent Dirijor Principal Invitat la Opera de Tours, atrăgând pentru prima dată atenţia internaţională în vara anului 2023, când a debutat la Choregies d'Orange, unde a condus Orchestre National de Lyon în Opera Carmen.
Sezonul 2024/25 marchează mai multe debuturi importante pentru Cafiero, inclusiv la Londra, unde va dirija La boheme pentru English National Opera, la Opera Royal de Wallonie din Liege cu La Perichole şi o producţie a operei Cosi fan tutte pentru Nikikai Opera Foundation, care va marca debutul său în Japonia.
Angajamentele sale simfonice din acest sezon includ concerte cu Orchestra Naţională din Lyon şi concerte speciale cu Orchestra Naţională Irlandeză. De asemenea, concerte simfonice şi o producţie a operei Die Zauberflote la Tours.
Sezonul 2023/24 a adus-o pe Cafiero la Opera de Marseille pentru La Traviata, la Angers-Nantes Opera şi Opera de Rennes pentru Tosca, la Opera de Tours pentru Il Barbiere di Siviglia şi în concert cu Orchestra dell'Accademia della Scala. Cafiero s-a întors la Orange în vara lui 2024 pentru a conduce Orchestre Philharmonique de Nice, într-o reprezentaţie a operei Tosca, cu Aleksandra Kurzak, Roberto Alagna şi Bryn Terfel. A debutat la Festivalul Radio France, dirijând Orchestra Naţională de Montpellier în Stabat Mater de Rossini. A realizat şi două înregistrări, una cu arii de Gluck, Mozart şi alţi compozitori, cu orchestra Filarmonicii din Marseille şi tenorul Nathan Granner, şi cu piese din repertoriul francez şi spaniol împreună cu soprana Serena Saenz la Filarmonica de Stat din Transilvania.
În sezoanele anterioare, Clelia Cafiero a avut un debut de succes în Canada la Opera de Quebec cu Madama Butterfly, apoi cu Carmen la Opera de Marseille şi a condus concerte simfonice cu Orchestra Gulbenkian din Lisabona, Orchestra Naţională Radio Poloneză din Katowice şi Orchestra Naţională din Lorraine. Printre angajamentele sale anterioare se numără Festivalul Musiques Interdites din Franţa, Festivalul de Muzică Contemporană Lutoslawski şi cel de-al 26-lea Festival Beethoven de la Varşovia. De asemenea, a dirijat Cameristi della Scala în turnee în Italia, Republica Cehă şi China.
Clelia Cafiero şi-a început cariera muzicală ca pianistă concertistă, evoluând pe scene prestigioase precum Concertgebouw, Carnegie Hall, Royal Albert Hall şi Philharmonie de Paris ş.a. A fost pianist acompaniator la Teatro alla Scala între 2013 şi 2019. Ea a studiat pianul şi dirijatul la conservatoarele din Napoli şi Milano, precum şi la Mozarteum din Salzburg. Deţine şi o diplomă de master în filosofie de la Universitatea din Napoli-Federico II.
Despre solişti
Diana Ţugui - soprană
Soprana Diana Ţugui a absolvit Universitatea de Muzică 'George Enescu' din Bucureşti şi este doctor al Academiei Naţionale de Muzică 'Gheorghe Dima' din Cluj-Napoca. Este o artistă plurivalentă care, pe lângă rolurile din operă, care au consacrat-o, abordează cu mult succes şi genul vocal simfonic, opereta, liedul şi chiar musicalul. A colaborat cu toate filarmonicile şi teatrele de operă din ţară, iar în ultimii ani a avut numeroase apariţii pe scene importante ale Europei. Este laureată a numeroase concursuri internaţionale precum 'Jaume Aragall', 'Wilhem Stenhammar', 'Vox Artis', 'Elena Teodorini'. În anul 2015 a fost încununată ca 'Cea mai bună soprană' la Gala Operelor Naţionale, iar în 2018 a primit premiul 'Lya Hubic' pentru cea mai bună soprană.
Repertoriul Dianei Ţugui, în ceea ce priveşte spectacolele de operă, cuprinde peste douăzeci de roluri ale unor eroine îndrăgite, printre care se numără Violeta în 'Traviata', Lucia în 'Lucia di Lammermoor', Mimi şi Musetta în 'Boema', Elvira în 'Puritanii' şi Adina în 'Elixirul dragostei'.
În prezent, Diana Ţugui este solistă a Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca şi, în paralel cu activitatea de pe principala scenă lirică a Transilvaniei, soprana continuă aceeaşi frumoasă carieră şi pe scenele europene. De asemenea, dorinţa de a transmite mai departe experienţa în arta cântului o determină să urmeze şi o carieră universitară în cadrul Academiei Naţionale de Muzică 'Gheorghe Dima' din Cluj-Napoca.
Cristina Damian - mezzosoprană
Născută la Alba-Iulia, mezzosoprana Cristina Damian şi-a început studiile muzicale la Liceul de Muzică şi Arte din oraşul natal, continuându-le apoi la Academia de Muzica 'Gheorghe Dima' din Cluj-Napoca, la clasa maestrului Gheorghe Roşu. A debutat în anul 2001 la Opera Naţională Română din Cluj, interpretând rolul Dorabella din opera Cosi fan tutte de Wolfgang Amadeus Mozart. Începând cu acelaşi an, a fost angajată a operei mai sus amintite, cântând roluri precum Carmen, Maddalena în Rigoletto sau Fenena în Nabucco de Giuseppe Verdi, Suzuki în Madama Butterfly de Giacomo Puccini, Hanna Glavary în Die Lustige Witwe de Franz Lehar.
Începând din anul 2008, până în anul 2015, a fost solistă a Operei de Stat Hamburg, pe a cărei scenă a avut ocazia să îşi diversifice repertoriul, abordând atât roluri în opere germane (Komponist în Ariadne auf Naxos de Richard Strauss, Octavian în Rosenkavalier de Richard Strauss, Waltraute în Walkure de Richard Wagner, Brigitta în Die Tote Stadt de E. W. Korngold), cât şi roluri din repertoriul italian (Rosina în Il Barbiere di Siviglia de Gioacchino Rossini, Maffio Orsini în Lucrezia Borgia de Gaetano Donizetti, Maddalena în Rigoletto de Giuseppe Verdi, etc.).
În anul 2010 a fost distinsă cu Premiul Operei de Stat din Hamburg Dr. Wilhelm Oberdorffer Preis, Stiftung zur Forderung der Hamburgischen Staatsoper, pentru merite deosebite.
Alături de colectivul operei hamburgheze, a interpretat roluri importante în numeroase premiere, a înregistrat CD-uri cu rolurile Waltraute şi Zweite Norn, în operele Walkure, respectiv Gotterdammerung de Richard Wagner sub bagheta dirijoarei Simone Young, precum şi un DVD în colaborare cu televiziunea Arte, cu premiera operei Madama Butterfly de Giacomo Puccini, rolul Suzuki (dirijor Alexander Joel).
Începând cu anul 2015 şi-a continuat activitatea ca solistă invitată, colaborând cu teatre de operă precum Teatro alla Scala, Milano, Staatsoper unter den Linden-Berlin, Staatsoper Hamburg, Opera de Monte Carlo- Monaco, Teatro Comunale di Trieste, Bayerische Staatsoper-Munchen, Orchestra Radio-Bucureşti, Opera Naţională Română Cluj-Napoca, Filarmonica de Stat Transilvania Cluj-Napoca, Filarmonica de Stat Târgu Mureş.
Pe parcursul carierei, mezzosoprana a colaborat cu dirijori precum: Zubin Mehta, Daniel Barenboim, Kirill Petrenko, Alfred Eschwe, Stefan Soltesz, Daniele Callegari, Sir Lawrence Foster, Cristian Mandeal, Donato Renzetti, ş.a.
În prezent, pe lângă activitatea solistică, mezzosoprana Cristina Damian este lector universitar la Academia de Muzică 'Gheorghe Dima' din Cluj-Napoca.
Andrei Fermeşanu - tenor
Andrei Fermeşanu este una dintre vocile importante ale tinerei generaţii de artişti români, prim-solist al Operei Naţionale Române din Iaşi începând cu anul 2012 şi posesorul unui timbru aparte de tenore di grazia.
Pregătirea sa profesională include trei licenţe (două la Universitatea Naţională de Arte 'George Enescu' din Iaşi, în specializările Canto clasic şi Muzicologie, iar una la Universitatea 'Alexandru Ioan Cuza' din Iaşi, Facultatea de Teologie Ortodoxă 'Dumitru Stăniloae', Specializarea Teologie Pastorală), completate de multiple masterclassuri de perfecţionare, conduse de mari personalităţi ale artei lirice: Vasile Moldoveanu, Marius Vlad Budoiu, Eleonora Enăchescu, David Crescenzi, Vlad Iftinca, Cristian Oroşanu, Tiberiu Soare.
Începând cu 2021 a fost numit Director artistic al Operei din Iaşi, iar din 2022 a primit funcţia onorantă de manager al aceleiaşi instituţii. Repertoriul tenorului Andrei Fermeşanu include roluri principale din opere şi lucrări vocal-simfonice precum: Il barbiere di Siviglia (Contele Almaviva) - Gioachino Rossini, L'elisir d'amore (Nemorino) - Gaetano Donizetti, Don Pasquale (Ernesto), Gaetano Donizetti, Lucia di Lammermoor (Edgardo) - Gaetano Donizetti, Don Giovanni (Don Ottavio) - Wolfgang Amadeus Mozart, Les pecheurs de perles (Nadir) - Georges Bizet, Evgheni Oneghin (Lensky) - Piotr Ilici Ceaikovski, Rigoletto (Ducele de Mantova) - Giuseppe Verdi, Carmina Burana - Carl Orff, Simfonia a IX-a - Ludvig van Beethoven, Requiem - Wolfgang Amadeus Mozart, Lobgesang - Franz Schubert.
A făcut parte din distribuţiile unor producţii de succes precum Les indes galantes (2012), Lucia di Lammermoor (2014), Văduva veselă (2015), Don Giovanni (2022), în regia lui Andrei Şerban.
De asemenea, a fost nominalizat în 2014 şi 2015 la categoria 'cel mai bun solist' şi 'cel mai bun debut masculin' în cadrul Galei Premiilor Operelor Naţionale din România.
Activitatea sa artistică include colaborări constante cu toate teatrele lirice din România, inclusiv prima scenă lirică a ţării, Opera Naţională Bucureşti, şi participări în stagiunile instituţiilor de profil sau festivaluri europene.
Cristian Hodrea - bas-bariton
Bas-baritonul Cristian Hodrea este o prezenţă remarcabilă şi apreciată pe scenele lirice, cu o carieră de succes ce l-a consacrat în faţa publicului clujean şi nu numai. Se distinge printr-o bogată experienţă solistică, fiind un interpret de încredere, cu o profundă înţelegere a stilisticii muzicale şi o tehnică vocală impecabilă.
Talentul şi profesionalismul său i-au adus recunoaştere pe plan naţional şi internaţional, fiind recompensat cu numeroase premii la concursuri prestigioase. Aceste distincţii şi rezultatele sale de excepţie au facilitat colaborări cu dirijori de renume.
După o activitate îndelungată ca artist liric la Filarmonica de Stat 'Transilvania', Cristian Hodrea a devenit solist al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca. În paralel, el ocupă funcţia de conferenţiar universitar la catedra de Canto a Academiei Naţionale de Muzică 'Gheorghe Dima' din Cluj-Napoca, instituţie pe care a absolvit-o la clasa maestrului Marius Vlad Budoiu.
Repertoriul său include un vast spectru de genuri, de la operă, operetă, musical şi lucrări vocal-simfonice de o complexitate aparte. Interpretările sale în zeci de roluri de referinţă denotă o versatilitate artistică de excepţie.
Biletele online se pot achiziţiona de pe site-urile entertix.ro şi myticket.ro. Biletele se pot cumpăra şi de la Agenţia de Bilete a Filarmonicii (Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756-048.318) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locaţia acestuia, în limita locurilor disponibile.
Filarmonica de Stat 'Transilvania'
Joi, 31 octombrie 2024, ora 19, Abonament 2
Colegiul Academic
Corul şi Orchestra Filarmonicii de Stat 'Transilvania''
Clelia Cafiero dirijoare
Diana Ţugui soprană
Cristina Damian mezzosoprană
Andrei Fermeşanu tenor
Cristian Hodrea bas-bariton
Cornel Groza dirijorul corului
Wolfgang Amadeus Mozart
Recviem (finalizat de Franz Xaver Sussmayr)
Joi, 31 octombrie 2024, cu începere de la orele 19.00 vă invităm la Colegiul Academic pentru a audia o lucrare celebră din creaţia lui Wolfgang Amadeus Mozart (finalizată de Franz Xaver Sussmayr) - Recviem, în interpretarea Corului şi a Orchestrei Filarmonicii de Stat 'Transilvania'', alături de Diana Ţugui - soprană, Cristina Damian - mezzosoprană, Andrei Fermeşanu - tenor şi Cristian Hodrea bas-bariton, sub bagheta dirijoarei Clelia Cafiero (Cornel Groza - dirijorul corului).
Despre lucrare
Recviemul în re minor, K. 626, este una dintre cele mai fascinante lucrări din istoria muzicii, nu doar datorită frumuseţii sale muzicale, ci şi din cauza enigmelor care o înconjoară. Marele compozitor, Wolfgang Amadeus Mozart a început să lucreze la această creaţie în ultimele luni ale vieţii sale, lăsând-o neterminată. Lucrarea a avut numeroase încercări de revizuire şi completare iar în data de 31 octombrie 2024 vom asculta varianta finalizată de Franz Xaver Sussmayr , cea mai cunoscută şi cântată de-a lungul timpului.
Recviemul lui Mozart a fost interpretat în contexte cu profundă încărcătură emoţională, istorică şi simbolică, evocând teme de pierdere şi reflecţie asupra vieţii şi morţii; s-a cântat la înmormântările unor mari personalităţi care au cerut explicit ca această lucrare să fie interpretată la ceremoniile lor funerare (Frederic Chopin, Igor Stravinski, Victor Hugo, Albert Einstein, Karlheinz Bohm ş.a.).
Lucrarea se încheie cu un simbol puternic al eternităţii, transpus într-o cvintă deschisă, pe notele re şi la, ce pare să plutească într-un final suspendat şi ambiguu. Fără o tonalitate clară care să îl ancoreze, acest interval sonor deschide parcă o 'uşă' spre un tărâm necunoscut, invitând ascultătorul la o reflecţie profundă. Este un moment ce lasă loc fiecăruia să îşi imagineze propria versiune a eternităţii, fie în lumină, fie în întuneric - un final în care muzica devine o contemplare asupra Vieţii de Apoi şi a misterului care ne aşteaptă dincolo.
Despre dirijoare
Clelia Cafiero
Bine-cunoscută melomanilor clujeni din luna iunie a.c., când a dirijat la Filarmonica clujeană un concert vocal-simfonic dedicat unei 'cântăreţe' a nopţii - privighetoarea, Clelia Cafiero revine la pupitrul dirijoral al Orchestrei Filarmonicii de Stat 'Transilvania' pentru a dirija Recviemul de Mozart în pragul unei zile cu o semnificaţie deosebită - 1 noiembrie.
Dirijoarea napolitană Clelia Cafiero este în prezent Dirijor Principal Invitat la Opera de Tours, atrăgând pentru prima dată atenţia internaţională în vara anului 2023, când a debutat la Choregies d'Orange, unde a condus Orchestre National de Lyon în Opera Carmen.
Sezonul 2024/25 marchează mai multe debuturi importante pentru Cafiero, inclusiv la Londra, unde va dirija La boheme pentru English National Opera, la Opera Royal de Wallonie din Liege cu La Perichole şi o producţie a operei Cosi fan tutte pentru Nikikai Opera Foundation, care va marca debutul său în Japonia.
Angajamentele sale simfonice din acest sezon includ concerte cu Orchestra Naţională din Lyon şi concerte speciale cu Orchestra Naţională Irlandeză. De asemenea, concerte simfonice şi o producţie a operei Die Zauberflote la Tours.
Sezonul 2023/24 a adus-o pe Cafiero la Opera de Marseille pentru La Traviata, la Angers-Nantes Opera şi Opera de Rennes pentru Tosca, la Opera de Tours pentru Il Barbiere di Siviglia şi în concert cu Orchestra dell'Accademia della Scala. Cafiero s-a întors la Orange în vara lui 2024 pentru a conduce Orchestre Philharmonique de Nice, într-o reprezentaţie a operei Tosca, cu Aleksandra Kurzak, Roberto Alagna şi Bryn Terfel. A debutat la Festivalul Radio France, dirijând Orchestra Naţională de Montpellier în Stabat Mater de Rossini. A realizat şi două înregistrări, una cu arii de Gluck, Mozart şi alţi compozitori, cu orchestra Filarmonicii din Marseille şi tenorul Nathan Granner, şi cu piese din repertoriul francez şi spaniol împreună cu soprana Serena Saenz la Filarmonica de Stat din Transilvania.
În sezoanele anterioare, Clelia Cafiero a avut un debut de succes în Canada la Opera de Quebec cu Madama Butterfly, apoi cu Carmen la Opera de Marseille şi a condus concerte simfonice cu Orchestra Gulbenkian din Lisabona, Orchestra Naţională Radio Poloneză din Katowice şi Orchestra Naţională din Lorraine. Printre angajamentele sale anterioare se numără Festivalul Musiques Interdites din Franţa, Festivalul de Muzică Contemporană Lutoslawski şi cel de-al 26-lea Festival Beethoven de la Varşovia. De asemenea, a dirijat Cameristi della Scala în turnee în Italia, Republica Cehă şi China.
Clelia Cafiero şi-a început cariera muzicală ca pianistă concertistă, evoluând pe scene prestigioase precum Concertgebouw, Carnegie Hall, Royal Albert Hall şi Philharmonie de Paris ş.a. A fost pianist acompaniator la Teatro alla Scala între 2013 şi 2019. Ea a studiat pianul şi dirijatul la conservatoarele din Napoli şi Milano, precum şi la Mozarteum din Salzburg. Deţine şi o diplomă de master în filosofie de la Universitatea din Napoli-Federico II.
Despre solişti
Diana Ţugui - soprană
Soprana Diana Ţugui a absolvit Universitatea de Muzică 'George Enescu' din Bucureşti şi este doctor al Academiei Naţionale de Muzică 'Gheorghe Dima' din Cluj-Napoca. Este o artistă plurivalentă care, pe lângă rolurile din operă, care au consacrat-o, abordează cu mult succes şi genul vocal simfonic, opereta, liedul şi chiar musicalul. A colaborat cu toate filarmonicile şi teatrele de operă din ţară, iar în ultimii ani a avut numeroase apariţii pe scene importante ale Europei. Este laureată a numeroase concursuri internaţionale precum 'Jaume Aragall', 'Wilhem Stenhammar', 'Vox Artis', 'Elena Teodorini'. În anul 2015 a fost încununată ca 'Cea mai bună soprană' la Gala Operelor Naţionale, iar în 2018 a primit premiul 'Lya Hubic' pentru cea mai bună soprană.
Repertoriul Dianei Ţugui, în ceea ce priveşte spectacolele de operă, cuprinde peste douăzeci de roluri ale unor eroine îndrăgite, printre care se numără Violeta în 'Traviata', Lucia în 'Lucia di Lammermoor', Mimi şi Musetta în 'Boema', Elvira în 'Puritanii' şi Adina în 'Elixirul dragostei'.
În prezent, Diana Ţugui este solistă a Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca şi, în paralel cu activitatea de pe principala scenă lirică a Transilvaniei, soprana continuă aceeaşi frumoasă carieră şi pe scenele europene. De asemenea, dorinţa de a transmite mai departe experienţa în arta cântului o determină să urmeze şi o carieră universitară în cadrul Academiei Naţionale de Muzică 'Gheorghe Dima' din Cluj-Napoca.
Cristina Damian - mezzosoprană
Născută la Alba-Iulia, mezzosoprana Cristina Damian şi-a început studiile muzicale la Liceul de Muzică şi Arte din oraşul natal, continuându-le apoi la Academia de Muzica 'Gheorghe Dima' din Cluj-Napoca, la clasa maestrului Gheorghe Roşu. A debutat în anul 2001 la Opera Naţională Română din Cluj, interpretând rolul Dorabella din opera Cosi fan tutte de Wolfgang Amadeus Mozart. Începând cu acelaşi an, a fost angajată a operei mai sus amintite, cântând roluri precum Carmen, Maddalena în Rigoletto sau Fenena în Nabucco de Giuseppe Verdi, Suzuki în Madama Butterfly de Giacomo Puccini, Hanna Glavary în Die Lustige Witwe de Franz Lehar.
Începând din anul 2008, până în anul 2015, a fost solistă a Operei de Stat Hamburg, pe a cărei scenă a avut ocazia să îşi diversifice repertoriul, abordând atât roluri în opere germane (Komponist în Ariadne auf Naxos de Richard Strauss, Octavian în Rosenkavalier de Richard Strauss, Waltraute în Walkure de Richard Wagner, Brigitta în Die Tote Stadt de E. W. Korngold), cât şi roluri din repertoriul italian (Rosina în Il Barbiere di Siviglia de Gioacchino Rossini, Maffio Orsini în Lucrezia Borgia de Gaetano Donizetti, Maddalena în Rigoletto de Giuseppe Verdi, etc.).
În anul 2010 a fost distinsă cu Premiul Operei de Stat din Hamburg Dr. Wilhelm Oberdorffer Preis, Stiftung zur Forderung der Hamburgischen Staatsoper, pentru merite deosebite.
Alături de colectivul operei hamburgheze, a interpretat roluri importante în numeroase premiere, a înregistrat CD-uri cu rolurile Waltraute şi Zweite Norn, în operele Walkure, respectiv Gotterdammerung de Richard Wagner sub bagheta dirijoarei Simone Young, precum şi un DVD în colaborare cu televiziunea Arte, cu premiera operei Madama Butterfly de Giacomo Puccini, rolul Suzuki (dirijor Alexander Joel).
Începând cu anul 2015 şi-a continuat activitatea ca solistă invitată, colaborând cu teatre de operă precum Teatro alla Scala, Milano, Staatsoper unter den Linden-Berlin, Staatsoper Hamburg, Opera de Monte Carlo- Monaco, Teatro Comunale di Trieste, Bayerische Staatsoper-Munchen, Orchestra Radio-Bucureşti, Opera Naţională Română Cluj-Napoca, Filarmonica de Stat Transilvania Cluj-Napoca, Filarmonica de Stat Târgu Mureş.
Pe parcursul carierei, mezzosoprana a colaborat cu dirijori precum: Zubin Mehta, Daniel Barenboim, Kirill Petrenko, Alfred Eschwe, Stefan Soltesz, Daniele Callegari, Sir Lawrence Foster, Cristian Mandeal, Donato Renzetti, ş.a.
În prezent, pe lângă activitatea solistică, mezzosoprana Cristina Damian este lector universitar la Academia de Muzică 'Gheorghe Dima' din Cluj-Napoca.
Andrei Fermeşanu - tenor
Andrei Fermeşanu este una dintre vocile importante ale tinerei generaţii de artişti români, prim-solist al Operei Naţionale Române din Iaşi începând cu anul 2012 şi posesorul unui timbru aparte de tenore di grazia.
Pregătirea sa profesională include trei licenţe (două la Universitatea Naţională de Arte 'George Enescu' din Iaşi, în specializările Canto clasic şi Muzicologie, iar una la Universitatea 'Alexandru Ioan Cuza' din Iaşi, Facultatea de Teologie Ortodoxă 'Dumitru Stăniloae', Specializarea Teologie Pastorală), completate de multiple masterclassuri de perfecţionare, conduse de mari personalităţi ale artei lirice: Vasile Moldoveanu, Marius Vlad Budoiu, Eleonora Enăchescu, David Crescenzi, Vlad Iftinca, Cristian Oroşanu, Tiberiu Soare.
Începând cu 2021 a fost numit Director artistic al Operei din Iaşi, iar din 2022 a primit funcţia onorantă de manager al aceleiaşi instituţii. Repertoriul tenorului Andrei Fermeşanu include roluri principale din opere şi lucrări vocal-simfonice precum: Il barbiere di Siviglia (Contele Almaviva) - Gioachino Rossini, L'elisir d'amore (Nemorino) - Gaetano Donizetti, Don Pasquale (Ernesto), Gaetano Donizetti, Lucia di Lammermoor (Edgardo) - Gaetano Donizetti, Don Giovanni (Don Ottavio) - Wolfgang Amadeus Mozart, Les pecheurs de perles (Nadir) - Georges Bizet, Evgheni Oneghin (Lensky) - Piotr Ilici Ceaikovski, Rigoletto (Ducele de Mantova) - Giuseppe Verdi, Carmina Burana - Carl Orff, Simfonia a IX-a - Ludvig van Beethoven, Requiem - Wolfgang Amadeus Mozart, Lobgesang - Franz Schubert.
A făcut parte din distribuţiile unor producţii de succes precum Les indes galantes (2012), Lucia di Lammermoor (2014), Văduva veselă (2015), Don Giovanni (2022), în regia lui Andrei Şerban.
De asemenea, a fost nominalizat în 2014 şi 2015 la categoria 'cel mai bun solist' şi 'cel mai bun debut masculin' în cadrul Galei Premiilor Operelor Naţionale din România.
Activitatea sa artistică include colaborări constante cu toate teatrele lirice din România, inclusiv prima scenă lirică a ţării, Opera Naţională Bucureşti, şi participări în stagiunile instituţiilor de profil sau festivaluri europene.
Cristian Hodrea - bas-bariton
Bas-baritonul Cristian Hodrea este o prezenţă remarcabilă şi apreciată pe scenele lirice, cu o carieră de succes ce l-a consacrat în faţa publicului clujean şi nu numai. Se distinge printr-o bogată experienţă solistică, fiind un interpret de încredere, cu o profundă înţelegere a stilisticii muzicale şi o tehnică vocală impecabilă.
Talentul şi profesionalismul său i-au adus recunoaştere pe plan naţional şi internaţional, fiind recompensat cu numeroase premii la concursuri prestigioase. Aceste distincţii şi rezultatele sale de excepţie au facilitat colaborări cu dirijori de renume.
După o activitate îndelungată ca artist liric la Filarmonica de Stat 'Transilvania', Cristian Hodrea a devenit solist al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca. În paralel, el ocupă funcţia de conferenţiar universitar la catedra de Canto a Academiei Naţionale de Muzică 'Gheorghe Dima' din Cluj-Napoca, instituţie pe care a absolvit-o la clasa maestrului Marius Vlad Budoiu.
Repertoriul său include un vast spectru de genuri, de la operă, operetă, musical şi lucrări vocal-simfonice de o complexitate aparte. Interpretările sale în zeci de roluri de referinţă denotă o versatilitate artistică de excepţie.
Biletele online se pot achiziţiona de pe site-urile entertix.ro şi myticket.ro. Biletele se pot cumpăra şi de la Agenţia de Bilete a Filarmonicii (Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756-048.318) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locaţia acestuia, în limita locurilor disponibile.
Filarmonica de Stat 'Transilvania'
Afisari: 49
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.