Comunicat de presă - Muzeul Naţional al Ţăranului Român
Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă joi, 31 octombrie 2024, de la ora 18.00, la Sala Irina Nicolau, la vernisajul expoziţiei CRONICILE COVORULUI ROŞU. Naraţiuni întreţesute în culoare şi formă.
Expun artiştii: Ana Asavei-Pietraru, Elena Ilash, Florin Marin
Curator: Kassandra Catrinescu
*
Cronicile Covorului Roşu. Naraţiuni întreţesute în culoare şi formă
Ţesăturile româneşti nu servesc doar ca obiecte decorative, sunt naraţiuni vibrante, bogate în poveşti, credinţe şi obiceiuri care aparţin comunităţilor care le creează. Fiecare piesă din expoziţie este o dovadă a priceperii şi creativităţii artiştilor care reuşesc să ridice aceste prototipuri-covoare dincolo de originile lor funcţionale, transformându-le într-o pânză pentru expresia artistică actuală.
*
Ana Asavei Pietraru (n. 1978, Piatra-Neamţ) trăieşte şi lucrează în Bucureşti. A studiat pictura la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, la nivel de licenţă şi masterat.
Lucrările sale sunt expuse de mai bine de 20 de ani în galerii şi muzee în ţară şi în străinătate, dintre care amintim: expoziţiile personale Ultima grădină de la ArtHub Bucureşti din 2023, Camera cu grădini, la Metropolis Center, Bucureşti, în 2016, Limita în 2014 şi Terapie cu lumină în 2012-2013 la Saint Ink, Bucureşti, dar şi expoziţiile de grup de la UAP Buzău (2023), Baku, Azerbaidjan (2023), Sibiu (2020), Piteşti (2019), de la ICR Paris (2017), proiectul Metha-Ian de la AnnArt Gallery din Bucureşti, 2015 şi din Lecce, Italia (2014). A participat, de asemenea, la Tabăra Internaţională de Artă Colors per al Planeta, în Andorra, în 2008; în acelaşi an a participat la evenimentul Atelier în tranziţie, în Bucureşti, iar în 2007 la Tabăra Internaţională de Artă din Călimăneşti.
Deşi pictura este mediul său predilect, iar picturile în ulei domină galeria sa de lucrări, artista creează şi desene, artă mixed-media, colaj, instalaţie, pentru care utilizează materiale diverse, precum lemnul sau ţesăturile. Lucrările sale pornesc de la elemente care se concentrează pe real, organic, material, fiind transpuse într-un spaţiu simbolic, imaterial, subliniat de lumină.
Elena Ilash (n. 1977, Galaţi) îşi desfăşoară activitatea în Cluj-Napoca, unde a studiat sculptura în cadrul Universităţii de Artă şi Design. A obţinut diploma de doctor în arte vizuale de la aceeaşi instituţie în 2019. De asemenea, scrie poezie şi colaborează cu teatre pentru proiecte de scenografie.
Lucrările sale au făcut parte din expoziţii numeroase, atât pe plan local, cât şi pe plan naţional şi internaţional. O selecţie a acestora ar include: expoziţia personală Black matter Matters, de la Centrul Internaţional de Artă Contemporană Baia Turcească, Iaşi, în 2024, participarea la ArtSafari, în expoziţia SANI - O expoziţie cum nu s-a mai făcut, Bucureşti, participarea la Luna sculptorilor, cu expoziţia Versus împreună cu Florin Marin, la Centrul Internaţional de Artă Contemporană, Baia Turcească, Iaşi, tot în 2024, participarea la Bienala Albastră din 2023, la Braşov, expoziţia personală Nothing Stays The Same, la Galeria Brâncuşi, Palatul Parlamentului, participarea la a II-a ediţie a Salonului de miniatură de la Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană Pavel Şuşară din Bucureşti, participarea anuală, începând din 2013, la Salonul anual UAP, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, expoziţia personală Objects in Shade de la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, Mogoşoaia, expoziţia Eclairage et forme, la Galeria La Cave, Institutul Francez din Cluj-Napoca, în 2019, participarea la expoziţia itinerantă Metafore Incandescente, între Muzeul de Artă Cluj, Bistriţa şi Deva, expoziţia-proiect IA-Altfel/EA-Altfel de la Galeria Galateca, Bucureşti, expoziţia Ressurected, FivePlusGallery, Viena, în 2016, expoziţia personala Hairselfie, Galeria Nano, Fabrica de Pensule, Cluj-Napoca, 2015, expoziţia personală Obiectul-Organ, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, în 2015; a participat, de asemenea, la toate ediţiile Bienalei Vârsta de bronz, de la Galeria Casa Matei, Cluj-Napoca.
Dincolo de preocuparea pentru formă, volum şi idee, Elena lucrează cu materiale diverse, iar lucrările sale, de multe ori de mari dimensiuni, oscilează între curb şi geometric, între organic şi anorganic, trădând o preocupare continuă pentru experimentare şi descoperire.
Florin Lucian Marin (n. 1977, Galaţi) trăieşte şi activează ca artist vizual în Cluj-Napoca. A studiat în cadrul Universităţii de Artă şi Design, fiind conferenţiar universitar doctor şi decan al Facultăţii de Arte Plastice, în cadrul acestei instituţii.
A participat la numeroase expoziţii naţionale şi internaţionale, dintre care amintim: expoziţia Iron Menina, la Muzeului de Artă Vizuală din Galaţi, în 2024, expoziţia Cadrelor Didactice, DE FACTO UAD, Galeria Sztuki Wsploczesnej BWA SOKOL, Nowy Sacz, Polonia, în 2023, participarea la Salonul anual de artă al UAP, Filiala Cluj, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, tot în 2023, Bienala Metafore Incandescente, Ediţia AUS-Terra, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, expoziţia Poveste într-o valiză, Galeria Galateea, Bucureşti, în 2022, Spotlighting / Riflessi e reppresentazioni artistiche, Mitreo Arte Contemporanea, Roma, Italia, în 2021, participarea la expoziţia 100 de ani România. 100 de sculpturi. 100 de zile, la Castelul Cantacuzino din Buşteni în 2018, participarea la Bienala Naţională de plastică mică Vârsta de bronz, ediţia a-V-a, Galeria Casa Matei, Cluj-Napoca, în 2017, participarea la proiectul Resurrected, FivePlusGallery, în Viena, respectiv Austria şi participarea la Simpozionul de sculptură Generaţii, Galaţi, expoziţia personală Spuma zilelor, Galeria Nano, Fabrica de Pensule, Cluj, în 2016, participarea la ArtSafari, Garajul Ciclop, în 2015.
A realizat trofee pentru premii oferite de Opera Naţională din Cluj-Napoca, iar contribuţiile sale la spaţiul public pot fi admirate în Cluj şi în Turda. De asemenea, colaborează cu teatre de păpuşi în ceea ce priveşte sculptura necesară spectacolelor oferite de acestea.
Inspirat de istoria artei şi de literatură, Florin Marin creează forme evocatoare ce persistă în memorie alături de o senzaţie de eleganţă sesizabilă direct sau indirect.
Expun artiştii: Ana Asavei-Pietraru, Elena Ilash, Florin Marin
Curator: Kassandra Catrinescu
*
Cronicile Covorului Roşu. Naraţiuni întreţesute în culoare şi formă
Ţesăturile româneşti nu servesc doar ca obiecte decorative, sunt naraţiuni vibrante, bogate în poveşti, credinţe şi obiceiuri care aparţin comunităţilor care le creează. Fiecare piesă din expoziţie este o dovadă a priceperii şi creativităţii artiştilor care reuşesc să ridice aceste prototipuri-covoare dincolo de originile lor funcţionale, transformându-le într-o pânză pentru expresia artistică actuală.
*
Ana Asavei Pietraru (n. 1978, Piatra-Neamţ) trăieşte şi lucrează în Bucureşti. A studiat pictura la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, la nivel de licenţă şi masterat.
Lucrările sale sunt expuse de mai bine de 20 de ani în galerii şi muzee în ţară şi în străinătate, dintre care amintim: expoziţiile personale Ultima grădină de la ArtHub Bucureşti din 2023, Camera cu grădini, la Metropolis Center, Bucureşti, în 2016, Limita în 2014 şi Terapie cu lumină în 2012-2013 la Saint Ink, Bucureşti, dar şi expoziţiile de grup de la UAP Buzău (2023), Baku, Azerbaidjan (2023), Sibiu (2020), Piteşti (2019), de la ICR Paris (2017), proiectul Metha-Ian de la AnnArt Gallery din Bucureşti, 2015 şi din Lecce, Italia (2014). A participat, de asemenea, la Tabăra Internaţională de Artă Colors per al Planeta, în Andorra, în 2008; în acelaşi an a participat la evenimentul Atelier în tranziţie, în Bucureşti, iar în 2007 la Tabăra Internaţională de Artă din Călimăneşti.
Deşi pictura este mediul său predilect, iar picturile în ulei domină galeria sa de lucrări, artista creează şi desene, artă mixed-media, colaj, instalaţie, pentru care utilizează materiale diverse, precum lemnul sau ţesăturile. Lucrările sale pornesc de la elemente care se concentrează pe real, organic, material, fiind transpuse într-un spaţiu simbolic, imaterial, subliniat de lumină.
Elena Ilash (n. 1977, Galaţi) îşi desfăşoară activitatea în Cluj-Napoca, unde a studiat sculptura în cadrul Universităţii de Artă şi Design. A obţinut diploma de doctor în arte vizuale de la aceeaşi instituţie în 2019. De asemenea, scrie poezie şi colaborează cu teatre pentru proiecte de scenografie.
Lucrările sale au făcut parte din expoziţii numeroase, atât pe plan local, cât şi pe plan naţional şi internaţional. O selecţie a acestora ar include: expoziţia personală Black matter Matters, de la Centrul Internaţional de Artă Contemporană Baia Turcească, Iaşi, în 2024, participarea la ArtSafari, în expoziţia SANI - O expoziţie cum nu s-a mai făcut, Bucureşti, participarea la Luna sculptorilor, cu expoziţia Versus împreună cu Florin Marin, la Centrul Internaţional de Artă Contemporană, Baia Turcească, Iaşi, tot în 2024, participarea la Bienala Albastră din 2023, la Braşov, expoziţia personală Nothing Stays The Same, la Galeria Brâncuşi, Palatul Parlamentului, participarea la a II-a ediţie a Salonului de miniatură de la Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană Pavel Şuşară din Bucureşti, participarea anuală, începând din 2013, la Salonul anual UAP, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, expoziţia personală Objects in Shade de la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, Mogoşoaia, expoziţia Eclairage et forme, la Galeria La Cave, Institutul Francez din Cluj-Napoca, în 2019, participarea la expoziţia itinerantă Metafore Incandescente, între Muzeul de Artă Cluj, Bistriţa şi Deva, expoziţia-proiect IA-Altfel/EA-Altfel de la Galeria Galateca, Bucureşti, expoziţia Ressurected, FivePlusGallery, Viena, în 2016, expoziţia personala Hairselfie, Galeria Nano, Fabrica de Pensule, Cluj-Napoca, 2015, expoziţia personală Obiectul-Organ, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, în 2015; a participat, de asemenea, la toate ediţiile Bienalei Vârsta de bronz, de la Galeria Casa Matei, Cluj-Napoca.
Dincolo de preocuparea pentru formă, volum şi idee, Elena lucrează cu materiale diverse, iar lucrările sale, de multe ori de mari dimensiuni, oscilează între curb şi geometric, între organic şi anorganic, trădând o preocupare continuă pentru experimentare şi descoperire.
Florin Lucian Marin (n. 1977, Galaţi) trăieşte şi activează ca artist vizual în Cluj-Napoca. A studiat în cadrul Universităţii de Artă şi Design, fiind conferenţiar universitar doctor şi decan al Facultăţii de Arte Plastice, în cadrul acestei instituţii.
A participat la numeroase expoziţii naţionale şi internaţionale, dintre care amintim: expoziţia Iron Menina, la Muzeului de Artă Vizuală din Galaţi, în 2024, expoziţia Cadrelor Didactice, DE FACTO UAD, Galeria Sztuki Wsploczesnej BWA SOKOL, Nowy Sacz, Polonia, în 2023, participarea la Salonul anual de artă al UAP, Filiala Cluj, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, tot în 2023, Bienala Metafore Incandescente, Ediţia AUS-Terra, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, expoziţia Poveste într-o valiză, Galeria Galateea, Bucureşti, în 2022, Spotlighting / Riflessi e reppresentazioni artistiche, Mitreo Arte Contemporanea, Roma, Italia, în 2021, participarea la expoziţia 100 de ani România. 100 de sculpturi. 100 de zile, la Castelul Cantacuzino din Buşteni în 2018, participarea la Bienala Naţională de plastică mică Vârsta de bronz, ediţia a-V-a, Galeria Casa Matei, Cluj-Napoca, în 2017, participarea la proiectul Resurrected, FivePlusGallery, în Viena, respectiv Austria şi participarea la Simpozionul de sculptură Generaţii, Galaţi, expoziţia personală Spuma zilelor, Galeria Nano, Fabrica de Pensule, Cluj, în 2016, participarea la ArtSafari, Garajul Ciclop, în 2015.
A realizat trofee pentru premii oferite de Opera Naţională din Cluj-Napoca, iar contribuţiile sale la spaţiul public pot fi admirate în Cluj şi în Turda. De asemenea, colaborează cu teatre de păpuşi în ceea ce priveşte sculptura necesară spectacolelor oferite de acestea.
Inspirat de istoria artei şi de literatură, Florin Marin creează forme evocatoare ce persistă în memorie alături de o senzaţie de eleganţă sesizabilă direct sau indirect.
Afisari: 10
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].