Comunicat de presă - Federaţia FAIR-MediaSind
Federaţia FAIR-MediaSind a solicitat sprijinul Parlamentului European şi Comisiei Europene împotriva aroganţei guvernanţilor români faţă de angajaţii din Cultură şi Mass-Media
Au fost transmise conducerilor Parlamentului European şi Comisiei Europene abuzurile cu care sunt trataţi lucrătorii români din Cultură şi Mass-Media de către Guvernul condus de Marcel Ciolacu
Liderii Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind - Leonard Octavian Pădureţ, preşedinte, şi Cristinel Godinac, preşedinte executiv, au transmis ieri, 23 octombrie 2024, conducerilor Parlamentului European şi Comisiei Europene solicitarea intervenţiei instituţiilor europene împotriva abuzurilor la care sunt supuşi lucrătorii români din Cultură şi Mass-Media de către reprezentanţii Guvernului condus de premierul Marcel Ciolacu. Aceştia au solicitat intervenţia instituţiilor europene privind nerespectarea de către guvernanţi a prevederilor europene privind dialogul social, dar şi a celor privind sustenabilitatea funcţionării instituţiilor publice de media în conformitate cu normele europene Media Freedom Act adoptate de PE şi obligatorii pentru statele UE.
Preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, şi vicepreşedintei Pina Picierno li s-au transmis ieri sesizările oficiale din partea liderilor FAIR-MediaSind. Acestea au ascultat cu atenţie problemele care se confruntă lucrătorii români din cultură şi mass-media. Totodată, liderii sindicali au prezentat şi încălcările de către Guvern a prevederilor Legii Dialogului social şi stadiul acţiunilor greviste declanşate de FAIR-MediaSind împotriva politicilor sociale, economice şi anticulturale aplicate de guvernanţi împotriva drepturilor lucrătorilor din Mass-Media - angajaţi ai Societăţii Române de Radiodifuziune, Societăţii Române de Televiziune, Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, dar şi freelanceri.
O situaţie aparte este cea a colegilor din Societatea Română de Radiodifuziune care se află în plin conflict colectiv de muncă din cauza refuzului preşedintelui - director general Răzvan Ioan Dincă de a negocia un Contract Colectiv de Muncă la standardele existente în Televiziunea Română. Nu în ultimul rând, a fost prezentată şi complicitatea unor instituţii ale statului cu acţiunile nelegale ale conducerii SRR, inclusiv refuzul de a soluţiona cu celeritate abuzurile prezentate, unele cu iz de corupţie, acţiuni care au prejudiciat drepturile angajaţilor din Radio România. Din aceste motive, luni, 28 octombrie 2024, ora 13,00, angajaţii SRR vor protesta în faţa instituţiei, iar pe data de 5 noiembrie 2024 vor declanşa o grevă generală de o zi.
De asemenea, conducerile PE şi CE au primit şi reacţiile de susţinere a acţiunilor greviste împotriva Guvernului şi a conducerii Radio România venite din partea celor mai mari organizaţii mondiale şi europene din Cultură şi Mass-Media: Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor, Federaţia Internaţională a Muzicienilor, Federaţia Internaţională a Actorilor, UNI GLOBAL Union, UNI MEI şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor.
Vă prezentăm în continuare textul apelului transmis de liderii Federaţiei FAIR-MediaSind conducerilor PE şi CE.
Departament Comunicare Federaţia FAIR-MediaSind
Strasbourg, 24 octombrie 2024
To: European Parliament
Mrs. Roberta Metsola - President of the European Parliament
Mrs. Pina Picierno -Vice- President of the European Parliament
To:European Commission
Mrs. Ursula von der Leyen - President of the European Commission
La începutul lunii septembrie 2024, cele mai importante organizaţii europene şi mondiale ale lucrătorilor din Cultură şi Mass-media - Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor, Federaţia Internaţională a Muzicienilor, Federaţia Internaţională a Actorilor, UNI GLOBAL Union, UNI MEI şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor Federaţiile Europene şi Internaţionale ale Jurnaliştilor (EFJ-IFJ), împreună cu afiliatul lor român, Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind FAIR MediaSind, îşi exprimau gravele preocupări cu privire la situaţia alarmantă a lucrătorilor din instituţiile culturale şi media din România, în special în media de serviciu public.
În scrisoarea adresată autorităţilor din România - preşedintelui României, Klaus Iohannis, premierului Marcel Ciolacu şi preşedinţilor celor două comisii de specialitate din Camera Deputaţilor şi Senatul României, Iulian Bulai şi Vlad Pufu, aceste organizaţii solicitau un dialog cu reprezentanţii lucrătorilor din cultură şi media, arătând că actuala criză de lungă durată din media publică, împreună cu condiţiile deplorabile pentru lucrătorii din sectorul public şi cei din media freelance, a atins un punct critic.
Reprezentanţii Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind, împreună cu cele două sindicate afiliate - Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind şi Sindicatul Naţional din Cultură FAIR- au negociat timp de mai multe luni Contractul Colectiv de Muncă al Societăţii Române de Radiodifuziune, negocierile soldându-se cu declanşarea conflictului colectiv de muncă, organizarea unei greve de avertisment în data de 1 octombrie 2024 şi organizarea unor acţiuni de protest care vor culmina cu declanşarea grevei generale preconizate pentru data de 5 noiembrie 2024.
Decizia Societăţii Române de Radiodifuziune de a înlocui Contractul Colectiv de Muncă cu un Regulament Intern adoptat de angajator nu respectă standardele naţionale şi europene pentru dialogul social şi drepturile lucrătorilor.
Refuzul de a modifica legislaţia care reglementează cea mai mare agenţie de ştiri de stat, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, a obligat, de asemenea, personalul să supravieţuiască cu o remuneraţie insuficientă, ceea ce ridică şi preocupări legate de sustenabilitatea media. La Societatea Română de Televiziune (SRTV), drepturile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă al instituţiei, negociat de SRJ MediaSind, nu sunt pe deplin respectate, lăsând angajaţii fără altă alternativă decât să caute reparaţii în instanţă.
Precizăm că potrivit studiului făcut de EBU în România, instituţiile publice de media din România se află pe ultimele locuri din Europa privind alocarea resurselor necesare funcţionării instituţiilor publice, ceea ce încalcă în mod evident prevederile Media Act.
Lipsa protecţiei legale pentru freelanceri rămâne o altă problemă majoră care trebuie abordată cu seriozitatea pe care o merită. Autorităţile trebuie să le ofere urgent condiţii de muncă decente, inclusiv tarife minime. De asemenea, freelancerii ar trebui să aibă dreptul de a-şi negocia salariile, aşa cum sugerează liniile directoare ale Comisiei Europene pentru lucrătorii independenţi, inclusiv freelanceri, publicate în 2022.
În plus, Legea Lucrătorilor Culturali, care nu permite freelancerilor să fie reprezentaţi de sindicate atunci când negociază cu angajatorii sau cu organismele statului, trebuie modificată de urgenţă pentru a le respecta drepturile fundamentale, în conformitate cu standardele legale europene.
Misiunea de constatare a faptelor organizată de Media Freedom Rapid Response la Bucureşti, în iunie anul trecut, la care a participat şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, a fost martora unei subfinanţări cronice şi a unei lipse de independenţă politică şi bugetară a instituţiilor media publice. Reglementatorul media de asemenea, nu dispune de suficiente resurse şi independenţă politică pentru a acţiona eficient în menţinerea standardelor de difuzare şi asigurarea pluralismului media şi a independenţei editoriale. Luând o decizie radicală pentru sectorul cultural, posibila fuziune a instituţiilor publice ar fi dramatică pentru peisajul media. Un astfel de act ar constitui o încălcare a standardelor europene privind pluralismul media şi transparenţa aduse de recent adoptatul Act European pentru Libertatea Media (EMFA), iar regulile articolului 5 'privind garanţiile pentru funcţionarea independentă a furnizorilor de servicii media publice' se vor aplica integral în august 2025.
De asemenea, am solicitat sprijin public pentru industria de media în condiţii de tratament egale faţă de cele controlate de grupuri politice. Jurnalismul este un bun public.
'Îndemnăm autorităţile să se angajeze într-o consultare deschisă şi într-o discuţie cu societatea civilă şi sindicatele jurnaliştilor, care au fost excluse în mod nedrept din dialogurile recente, şi să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor din media, precum şi sustenabilitatea sectoarelor media, piatra de temelie a unei societăţi democratice' era mesajul organizaţiilor. internaţionale pentru autorităţile din Bucureşti, solicitare care s-a soldat cu dialog zero.
Din acuza acestui refuz, organizaţiile afiliate la Federaţia FAIR-MediaSind au decis declanşarea acţiunilor greviste împotriva politicilor sociale, financiare şi anticulturale promovate de Guvernul condus de premierul Marcel Ciolacu, conflict care a dus la declanşarea grevei de avertisment în data de 1 octombrie 2024 - în Societatea Română de Radiodifuziune, 9 octombrie 2024 - în Societatea Română de Televiziune, 15 octombrie 2024 - în Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, 16 octombrie 2024 - acţiune de protest freelanceri din teritoriu, urmând să fie declanşate în perioada următoare şi grevele generale.
Deşi aveau obligaţia prevăzută în Legea Dialogului Social ca în termen de 5 zile reprezentanţii Guvernului să convoace părţile la dialog, acest lucru nu s-a întâmplat. Aroganţa, dispreţul şi sfidarea legii de care au dat dovadă Guvernul României depăşeşte orice limite. Precizăm că în acest conflict au fost implicate şi instituţii ale statutului - Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Inspecţia Generală a Muncii şi Inspectoratul Teritorial de Muncă al Municipiului Bucureşti care aveau obligaţia să respecte Legea Dialogului Social şi să tragă la răspundere pe cei care refuzau dialogul social. Acest lucru nu s-a întâmplat mai mult reprezentanţi ai ITM Bucureşti au refuzat chiar să răspundă la unele sesizări privind încălcarea legislaţiei naţionale de către protejaţii guvernului numiţi în fruntea Radioului Public.
În aceste condiţii, singurul sprijin de care ar putea să ţină cont autorităţile din România este reacţia internaţională, motiv pentru care vă rugăm să vă implicaţi.
Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind
Leonard Octavian Pădureţ, Preşedinte
Cristinel Godinac, Preşedinte executiv
Au fost transmise conducerilor Parlamentului European şi Comisiei Europene abuzurile cu care sunt trataţi lucrătorii români din Cultură şi Mass-Media de către Guvernul condus de Marcel Ciolacu
Liderii Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind - Leonard Octavian Pădureţ, preşedinte, şi Cristinel Godinac, preşedinte executiv, au transmis ieri, 23 octombrie 2024, conducerilor Parlamentului European şi Comisiei Europene solicitarea intervenţiei instituţiilor europene împotriva abuzurilor la care sunt supuşi lucrătorii români din Cultură şi Mass-Media de către reprezentanţii Guvernului condus de premierul Marcel Ciolacu. Aceştia au solicitat intervenţia instituţiilor europene privind nerespectarea de către guvernanţi a prevederilor europene privind dialogul social, dar şi a celor privind sustenabilitatea funcţionării instituţiilor publice de media în conformitate cu normele europene Media Freedom Act adoptate de PE şi obligatorii pentru statele UE.
Preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, şi vicepreşedintei Pina Picierno li s-au transmis ieri sesizările oficiale din partea liderilor FAIR-MediaSind. Acestea au ascultat cu atenţie problemele care se confruntă lucrătorii români din cultură şi mass-media. Totodată, liderii sindicali au prezentat şi încălcările de către Guvern a prevederilor Legii Dialogului social şi stadiul acţiunilor greviste declanşate de FAIR-MediaSind împotriva politicilor sociale, economice şi anticulturale aplicate de guvernanţi împotriva drepturilor lucrătorilor din Mass-Media - angajaţi ai Societăţii Române de Radiodifuziune, Societăţii Române de Televiziune, Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, dar şi freelanceri.
O situaţie aparte este cea a colegilor din Societatea Română de Radiodifuziune care se află în plin conflict colectiv de muncă din cauza refuzului preşedintelui - director general Răzvan Ioan Dincă de a negocia un Contract Colectiv de Muncă la standardele existente în Televiziunea Română. Nu în ultimul rând, a fost prezentată şi complicitatea unor instituţii ale statului cu acţiunile nelegale ale conducerii SRR, inclusiv refuzul de a soluţiona cu celeritate abuzurile prezentate, unele cu iz de corupţie, acţiuni care au prejudiciat drepturile angajaţilor din Radio România. Din aceste motive, luni, 28 octombrie 2024, ora 13,00, angajaţii SRR vor protesta în faţa instituţiei, iar pe data de 5 noiembrie 2024 vor declanşa o grevă generală de o zi.
De asemenea, conducerile PE şi CE au primit şi reacţiile de susţinere a acţiunilor greviste împotriva Guvernului şi a conducerii Radio România venite din partea celor mai mari organizaţii mondiale şi europene din Cultură şi Mass-Media: Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor, Federaţia Internaţională a Muzicienilor, Federaţia Internaţională a Actorilor, UNI GLOBAL Union, UNI MEI şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor.
Vă prezentăm în continuare textul apelului transmis de liderii Federaţiei FAIR-MediaSind conducerilor PE şi CE.
Departament Comunicare Federaţia FAIR-MediaSind
Strasbourg, 24 octombrie 2024
To: European Parliament
Mrs. Roberta Metsola - President of the European Parliament
Mrs. Pina Picierno -Vice- President of the European Parliament
To:European Commission
Mrs. Ursula von der Leyen - President of the European Commission
La începutul lunii septembrie 2024, cele mai importante organizaţii europene şi mondiale ale lucrătorilor din Cultură şi Mass-media - Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor, Federaţia Internaţională a Muzicienilor, Federaţia Internaţională a Actorilor, UNI GLOBAL Union, UNI MEI şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor Federaţiile Europene şi Internaţionale ale Jurnaliştilor (EFJ-IFJ), împreună cu afiliatul lor român, Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind FAIR MediaSind, îşi exprimau gravele preocupări cu privire la situaţia alarmantă a lucrătorilor din instituţiile culturale şi media din România, în special în media de serviciu public.
În scrisoarea adresată autorităţilor din România - preşedintelui României, Klaus Iohannis, premierului Marcel Ciolacu şi preşedinţilor celor două comisii de specialitate din Camera Deputaţilor şi Senatul României, Iulian Bulai şi Vlad Pufu, aceste organizaţii solicitau un dialog cu reprezentanţii lucrătorilor din cultură şi media, arătând că actuala criză de lungă durată din media publică, împreună cu condiţiile deplorabile pentru lucrătorii din sectorul public şi cei din media freelance, a atins un punct critic.
Reprezentanţii Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind, împreună cu cele două sindicate afiliate - Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind şi Sindicatul Naţional din Cultură FAIR- au negociat timp de mai multe luni Contractul Colectiv de Muncă al Societăţii Române de Radiodifuziune, negocierile soldându-se cu declanşarea conflictului colectiv de muncă, organizarea unei greve de avertisment în data de 1 octombrie 2024 şi organizarea unor acţiuni de protest care vor culmina cu declanşarea grevei generale preconizate pentru data de 5 noiembrie 2024.
Decizia Societăţii Române de Radiodifuziune de a înlocui Contractul Colectiv de Muncă cu un Regulament Intern adoptat de angajator nu respectă standardele naţionale şi europene pentru dialogul social şi drepturile lucrătorilor.
Refuzul de a modifica legislaţia care reglementează cea mai mare agenţie de ştiri de stat, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, a obligat, de asemenea, personalul să supravieţuiască cu o remuneraţie insuficientă, ceea ce ridică şi preocupări legate de sustenabilitatea media. La Societatea Română de Televiziune (SRTV), drepturile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă al instituţiei, negociat de SRJ MediaSind, nu sunt pe deplin respectate, lăsând angajaţii fără altă alternativă decât să caute reparaţii în instanţă.
Precizăm că potrivit studiului făcut de EBU în România, instituţiile publice de media din România se află pe ultimele locuri din Europa privind alocarea resurselor necesare funcţionării instituţiilor publice, ceea ce încalcă în mod evident prevederile Media Act.
Lipsa protecţiei legale pentru freelanceri rămâne o altă problemă majoră care trebuie abordată cu seriozitatea pe care o merită. Autorităţile trebuie să le ofere urgent condiţii de muncă decente, inclusiv tarife minime. De asemenea, freelancerii ar trebui să aibă dreptul de a-şi negocia salariile, aşa cum sugerează liniile directoare ale Comisiei Europene pentru lucrătorii independenţi, inclusiv freelanceri, publicate în 2022.
În plus, Legea Lucrătorilor Culturali, care nu permite freelancerilor să fie reprezentaţi de sindicate atunci când negociază cu angajatorii sau cu organismele statului, trebuie modificată de urgenţă pentru a le respecta drepturile fundamentale, în conformitate cu standardele legale europene.
Misiunea de constatare a faptelor organizată de Media Freedom Rapid Response la Bucureşti, în iunie anul trecut, la care a participat şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, a fost martora unei subfinanţări cronice şi a unei lipse de independenţă politică şi bugetară a instituţiilor media publice. Reglementatorul media de asemenea, nu dispune de suficiente resurse şi independenţă politică pentru a acţiona eficient în menţinerea standardelor de difuzare şi asigurarea pluralismului media şi a independenţei editoriale. Luând o decizie radicală pentru sectorul cultural, posibila fuziune a instituţiilor publice ar fi dramatică pentru peisajul media. Un astfel de act ar constitui o încălcare a standardelor europene privind pluralismul media şi transparenţa aduse de recent adoptatul Act European pentru Libertatea Media (EMFA), iar regulile articolului 5 'privind garanţiile pentru funcţionarea independentă a furnizorilor de servicii media publice' se vor aplica integral în august 2025.
De asemenea, am solicitat sprijin public pentru industria de media în condiţii de tratament egale faţă de cele controlate de grupuri politice. Jurnalismul este un bun public.
'Îndemnăm autorităţile să se angajeze într-o consultare deschisă şi într-o discuţie cu societatea civilă şi sindicatele jurnaliştilor, care au fost excluse în mod nedrept din dialogurile recente, şi să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor din media, precum şi sustenabilitatea sectoarelor media, piatra de temelie a unei societăţi democratice' era mesajul organizaţiilor. internaţionale pentru autorităţile din Bucureşti, solicitare care s-a soldat cu dialog zero.
Din acuza acestui refuz, organizaţiile afiliate la Federaţia FAIR-MediaSind au decis declanşarea acţiunilor greviste împotriva politicilor sociale, financiare şi anticulturale promovate de Guvernul condus de premierul Marcel Ciolacu, conflict care a dus la declanşarea grevei de avertisment în data de 1 octombrie 2024 - în Societatea Română de Radiodifuziune, 9 octombrie 2024 - în Societatea Română de Televiziune, 15 octombrie 2024 - în Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, 16 octombrie 2024 - acţiune de protest freelanceri din teritoriu, urmând să fie declanşate în perioada următoare şi grevele generale.
Deşi aveau obligaţia prevăzută în Legea Dialogului Social ca în termen de 5 zile reprezentanţii Guvernului să convoace părţile la dialog, acest lucru nu s-a întâmplat. Aroganţa, dispreţul şi sfidarea legii de care au dat dovadă Guvernul României depăşeşte orice limite. Precizăm că în acest conflict au fost implicate şi instituţii ale statutului - Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Inspecţia Generală a Muncii şi Inspectoratul Teritorial de Muncă al Municipiului Bucureşti care aveau obligaţia să respecte Legea Dialogului Social şi să tragă la răspundere pe cei care refuzau dialogul social. Acest lucru nu s-a întâmplat mai mult reprezentanţi ai ITM Bucureşti au refuzat chiar să răspundă la unele sesizări privind încălcarea legislaţiei naţionale de către protejaţii guvernului numiţi în fruntea Radioului Public.
În aceste condiţii, singurul sprijin de care ar putea să ţină cont autorităţile din România este reacţia internaţională, motiv pentru care vă rugăm să vă implicaţi.
Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind
Leonard Octavian Pădureţ, Preşedinte
Cristinel Godinac, Preşedinte executiv
Afisari: 17
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].