logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

Comunicat de presă - Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă

A treia ediţie a Euro Atlantic Resilience Forum: Un eveniment global reunind peste 900 de participanţi şi peste 90 de vorbitori de marcă, în cadrul a 6 paneluri internaţionale şi 3 evenimente conexe

Cea de-a treia ediţie a Euro Atlantic Resilience Forum (EARF) s-a încheiat cu succes, reunind la Bucureşti şi la Tokyo, Austin, Londra, Paris, Bruxelles şi Varşovia numeroşi decidenţi politici, cercetători, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi alte personalităţi relevante pentru domeniul rezilienţei.

Cei peste 90 de vorbitori şi auditoriul de peste 900 de persoane în şapte oraşe de pe glob demonstrează că EARF devine un etalon în ceea ce priveşte dezbaterile pe tema rezilienţei. Prin organizarea acestui Forum, Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă contribuie semnificativ şi substanţial la consolidarea capacităţii de rezilienţă a UE şi a NATO, precum şi a statelor membre şi a partenerilor.

EARF2024 s-a desfăşurat în perioada 16-18 octombrie a.c., atât la Opera Naţională Bucureşti, cât şi la Palatul Parlamentului. Evenimentul a oferit o platformă unică de discuţii şi colaborare de tip whole-of-society, încurajând astfel dialogul între reprezentanţii guvernamentali de rang înalt, experţi din mediul universitar şi din organizaţiile non-guvernamentale, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi alte personalităţi relevante pentru domeniul rezilienţei.

Deschiderea oficială a Forumului a avut loc pe 16 octombrie, pe scena Operei Naţionale Bucureşti, printr-o seară remarcabilă, însoţită în mod excepţional de artiştii Operei. În cadrul ceremoniei de deschidere au vorbit Lucian Fătu, Preşedintele E-ARC, Sarah Tarry, Director of Defense Policy and Capabilities, NATO HQ, Ana Cristina Tinca, Secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Gl.bg. Constantin Spînu, reprezentând Ministerul Apărării Naţionale, dar şi reprezentanţi ai sponsorilor şi partenerilor, precum doamna Ramona Jurubiţa, KPMG. Cu acest prilej, preşedintele E-ARC, Lucian Fătu, a declarat: 'Centrul nostru îşi propune să se constituie într-un facilitator al sinergiei euro-atlantice în domeniul rezilienţei, într-o platformă de cooperare în beneficiul statelor şi zonelor expuse riscurilor societale care au aşteptări îndreptăţite de la comunitatea de valori din care România face parte ca membru UE şi NATO şi, în aceeaşi măsură, într-un contributor fără atribuţii operationale, dar cu un rezervor de elită de expertiză, conexiuni şi facilităţi în serviciul asigurării rezilienţei propriei noastre ţări.'. În acelaşi context, Sarah Tarry a transmis celor reuniţi la Opera Naţională: 'I'd like to express on behalf of NATO our deep and sincere thanks and appreciation to the Euro-Atlantic Resilience Centre not only for organizing this unique Forum, but also for the excellent cooperation with NATO over the past number of years'.

Printre cei care au răspuns invitaţiei de a-şi prezenta opiniile pe temele abordate în cadrul EARF2024 în cadrul lucrărilor găzduite de Palatul Parlamentului în zilele de 17 şi 18 octombrie s-au numărat Simona Bucura Oprescu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale, Florin-Marian Spătaru, Consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim Ministrului, Luminiţa Popescu, Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, Simona Cojocaru, Secretar de stat în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Monica Săsărman, Secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, precum şi numeroase alte personalităţi.

În cadrul dezbaterilor de la Palatul Parlamentului, au fost abordate teme esenţiale consolidării rezilienţei, în cadrul panelurilor organizate la Bucureşti în parteneriat cu alte şase oraşe:

1. Resilient Cities, Resilient Communities (Bucureşti-Tokio). În cadrul discuţiilor, s-a propus un proiect de metodologie pentru identificarea a 10 indicatori specifici de rezilienţă urbană. Un astfel de instrument ar putea oferi un cadru solid pentru dezvoltarea unor comunităţi capabile să se adapteze şi să reacţioneze eficient la provocările de mediu şi securitate, printr-o coordonare strânsă atât la nivel interinstituţional, precum şi la nivel internaţional.

2. Forward Resilience: Using EU Integration Process to Bolster Resilience (Bucureşti-Paris). Aici, discuţia s-a concentrat asupra activităţilor maligne ale Federaţiei Ruse. Războiul hibrid şi cognitiv rămâne esenţa pericolului rus la adresa securităţii, stabilităţii şi rezilienţei democratice a statelor din această regiune, dar şi a ţărilor deja integrate în comunitate euro-atlantică. Aspectul fundamental pentru consolidarea rezilienţei europene în faţa agresiunii ruse, sub toate formele sale, este creşterea nivelului de încredere între vestul şi estul continentului.

3. Resilience in Action: Women's Leadership in Democratic Communities (Bucureşti). Rolul femeilor se află pe un trend ascendent, manifestat pe de o parte de numărul în creştere a funcţiilor de conducere din mediul public şi privat ocupate de acestea, cât şi de rezultatele concrete obţinute. Leadershipul femeilor este, in esenta, un exemplu concret de egalitate de gen in actiune. In contextul in care ne confruntam cu provocari economice si sociale majore, este imperativ ca femeile sa aiba acces egal la resurse, educatie, mentorat si oportunitati de dezvoltare.

4. Bridging Continents: Tech Innovation and Startup Acceleration for a Resilient Defense (Bucureşti-Austin, Texas). Felul în care industria de apărare poate contribui la securitatea globală a fost un subiect important. Vorbitorii au punctat, de exemplu, faptul că în România industria de apărare nu înseamnă doar cele 14 companii deţinute de stat, ci este reprezentată de peste 100 de companii si start-up-uri. Acest ecosistem de apărare este mult mai mare decât ceea ce statul defineşte ca atare, iar felul cum abordăm finanţarea şi adoptarea noilor tehnologii este crucial în acest context din ce în ce mai tensionat la nivel global.

5. Analytic Tools for Measuring and Evaluating Resilience (Bucureşti-Bruxelles). Vorbitorii au abordat dificultăţile asociate nu numai cu colectarea datelor de calitate, ci şi cu interpretarea acestora - un caz important este Ucraina, care a contrazis în mod spectaculos aşteptările multor experţi, dovedind o rezilienţă ieşită din comun.

6. Future Cyber Battlegrounds (Bucureşti-Londra). Educaţia cibernetică pe tot parcursul vieţii pentru toate vârstele (având în vedere vulnerabilitatea nu numai a tinerilor, ci şi a utilizatorilor de internet în vârstă) este un element-cheie care contribuie la această arhitectură cibernetică a viitorului. Mai mult, au fost dezbătute aspecte legate de viitoarele investiţii instituţionale în securitatea cibernetică şi de convergenţa tehnologiilor cu dublă utilizare dependente de securitatea cibernetică, cum ar fi inteligenţa artificială şi quantum computing.

7. Mobility and Security: Transport Resilience and Civil-Military Cooperation (Bucureşti-Varşovia). rezilienţa transportului în flancul estic al NATO, provocată de războiul din Ucraina, importanţa Mării Negre în dezvoltarea transportului regional pe termen lung, şi rolul esenţial al parteneriatelor public-private în consolidarea rezilienţei infrastructurilor critice şi asigurarea continuităţii serviciilor vitale.

Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă le mulţumeşte partenerilor şi sponsorilor, fără contribuţia cărora acest eveniment nu ar fi putut avea loc. Sponsorul strategic a fost, şi anul acesta, Vodafone România. KPMG a fost Knowledge Partner. Printre sponsori s-au numărat Crowdstrike, Takeda, ZoneIT Consulting, Hidroelectrica şi Romgaz. Asociaţia Naţională pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI), Asociaţia Rezilienţă prin Tehnologie, Political Research Group şi New Strategy Center au fost partenerii E-ARC în organizarea Forumului.
Afisari: 18

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].