CONAF propune 10 soluţii pentru stabilitate fiscală şi creştere economică

Confederaţia Naţională pentru Amntreprenoriat Feminin (CONAF) atrage atenţia asupra impactului destabilizator pe care schimbările fiscale frecvente şi imprevizibile îl au asupra mediului de afaceri din România, subliniind că acestea îngreunează planificarea pe termen lung a companiilor. Spre deosebire de alte ţări europene, unde schimbările fiscale sunt implementate gradual şi în consultare cu mediul de afaceri, România suferă de instabilitate legislativă. Pentru a remedia acest lucru, CONAF propune un set de soluţii menite să sprijine dezvoltarea economică şi să ofere stabilitate companiilor.

Prima propunere se referă chiar la stabilitatea legislaţiei fiscale, considerată crucială pentru sporirea atractivităţii României ca destinaţie de investiţii. CONAF propune includerea reglementărilor fiscale în domeniul legii organice, pentru a asigura o dezbatere publică şi parlamentară adecvată, precum şi o mai mare stabilitate a normelor.

De asemenea, CONAF subliniază necesitatea înfiinţării instanţelor fiscale specializate, care ar eficientiza gestionarea litigiilor fiscale şi ar promova soluţii rapide şi coerente. Exemple de succes din Germania şi Italia arată că aceste instanţe contribuie la scăderea costurilor judiciare şi la reducerea timpului de soluţionare a cazurilor.

În plus, crearea comisiilor independente la nivel judeţean pentru soluţionarea contestaţiilor fiscale făcute pentru actele emise de autorităţi locale ar asigura imparţialitatea şi transparenţa procesului. Aceste comisii ar elimina conflictul de interese existent în prezent, unde organul fiscal emitent este şi cel care soluţionează contestaţia împotriva propriului act.

Un alt aspect esenţial este medierea fiscală, un mecanism dovedit eficient pentru evitarea litigiilor, utilizat deja cu succes în alte ţări europene. Medierea fiscală ar reduce semnificativ costurile şi timpul consumat în disputele dintre contribuabili şi autorităţile fiscale, oferind o soluţie amiabilă şi mai puţin costisitoare.

CONAF solicită, de asemenea, respectarea termenelor legale pentru soluţionarea contestaţiilor administrativ-fiscale şi compensarea automată a obligaţiilor fiscale cu sumele recuperabile din bugetul FNUASS, pentru a evita blocajele financiare şi penalităţile nejustificate care afectează companiile şi antreprenorii.

O altă propunere importantă este responsabilizarea autorităţilor fiscale pentru erorile şi întârzierile din procesul administrativ. CONAF susţine crearea unui mecanism prin care contribuabilii să poată solicita despăgubiri în cazul în care sunt afectaţi de greşelile autorităţilor, contribuind astfel la corectitudinea şi eficienţa sistemului fiscal.

CONAF aduce în atenţie şi nevoia de clarificare a prevederilor privind contestarea ordonanţelor Guvernului, în special în contextul aplicării neunitare a articolului 9 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Această ambiguitate creează o jurisprudenţă inconsistentă, afectând accesul echitabil la protecţie juridică pentru cei vătămaţi de ordonanţe, chiar şi după adoptarea acestora prin lege.

De asemenea, CONAF propune o modificare a procedurii de verificare documentară, solicitând includerea unei motivări clare şi argumentate în deciziile de impunere, pentru a asigura drepturile contribuabililor şi a corecta dezechilibrul procedural existent.

Nu în cele din urmă, reintroducerea legii prevenţiei şi implementarea unui sistem de notificare şi instruire a contribuabililor ar preveni erorile neintenţionate şi ar încuraja conformarea voluntară, reducând sancţiunile şi tensiunile dintre contribuabili şi autorităţile fiscale.

CONAF lansează un nou grup de lucru dedicat fiscalităţii
În efortul de a sprijini mediul de afaceri din România, CONAF anunţă formarea Grupului de Lucru dedicat Fiscalităţii. Acest grup va reuni experţi şi membri din sectorul economic şi juridic pentru a discuta şi propune soluţii la provocările actuale din domeniul fiscal. Confederaţia patronală îşi propune să contribuie activ la dezvoltarea unor politici fiscale mai clare şi eficiente pentru antreprenori şi companii.

CONAF îşi doreşte un mediu fiscal stabil, transparent şi echitabil, care să sprijine dezvoltarea sustenabilă a economiei româneşti. Implementarea propunerilor prezentate ar contribui la reducerea incertitudinilor fiscale şi la crearea unui cadru legislativ predictibil şi favorabil investiţiilor. CONAF îndeamnă autorităţile să adopte o atitudine consultativă şi să colaboreze îndeaproape cu mediul de afaceri pentru a asigura un viitor economic sustenabil.

Despre CONAF:

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederaţie din România care militează pentru eficientizarea dialogului cu autorităţile, conlucrarea pentru elaborarea de politici publice care să conducă la creştere economică sustenabilă şi sprijină antreprenorii, recunoscându-le meritele. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizaţie care promovează şi susţine antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare şi cooperare atât pe plan intern cât şi internaţional. CONAF a luat fiinţă ca urmare a necesitaţii de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă şi echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci şi pentru întregul mediu de business. CONAF are în componenţa sa 2 federaţii, 12 patronate, 20 asociaţii, 27 sucursale şi peste 5.500 de companii, peste 170.000 de angajaţi.

CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educaţie continuă, conştientizare şi găsire de soluţii pentru probleme şi domenii de larg interes public. Dezvoltă şi finalizează proiecte naţionale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât şi pentru strategiile de dezvoltare ale autorităţilor centrale şi locale.

Printre proiectele CONAF, amintim 'Pactul pentru Tineri', 'Maratonul pentru Educaţie Antreprenorială' 'DigitalUP' 'Pactul pentru Muncă' - în parteneriat cu FPPG, 'Pactul pentru Educaţie Antreprenorială' , 'Romanian Venture Forum' seria de dialoguri deschise, 'Turismul Românesc: Între impas şi oportunitate', ce au generat pe lângă ecourile în spaţiul public, decizii legislative schimbări pozitive de mentalităţi. Sute de speakeri şi mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante oraşe româneşti, cele mai stringente probleme, în scopul găsirii soluţiilor optime şi celor mai bune strategii de viitor.

Consiliul Director CONAF: Cristina Chiriac, Dana Nuţă, Anca Damour, Alina Gamauf, Camelia Şucu, Tatian Diaconu, Marius Ghenea, Nicoleta Munteanu, Gabriela Montoiu, Hildegard Brandl, Corneliu Bodea, Amalia Năstase, Viorica Puşcaş.

****

Propuneri CONAF pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri
- legislaţie fiscală -

În România, practica frecventelor modificări legislative fiscale, adesea făcute fără consultarea mediului de afaceri, perturbă semnificativ activitatea economică a firmelor private şi a antreprenorilor. Comparativ cu alte ţări europene, unde modificările fiscale sunt anunţate şi implementate gradual, aceste modificări imprevizibile subminează capacitatea de planificare şi de gestionare eficientă a afacerilor, iar competitivitatea firmelor româneşti este permanent afectată. Stabilitatea şi predictibilitatea legislativă sunt esenţiale pentru un mediu de afaceri competitiv şi sănătos, care să permită dezvoltarea sustenabilă a economiei româneşti.

În acest context, CONAF prezintă o serie de aspecte relative la legislaţia fiscală, precum şi alte reglementări incidente, care afectează activitatea mediului de afaceri. Considerăm că cele 10 propuneri pot fi începutul unei desţeleniri în hăţişul fiscal pe care antreprenorii şi companiile trebuie să îl străbată.
CONAF solicită autorităţilor şi clasei politice să adopte o atitudine mai transparentă şi consultativă în elaborarea şi implementarea politicilor fiscale, pentru a evita continuarea situaţiei în care incertitudinile şi dificultăţile generate de legislaţie afectează economia românească - deopotrivă antreprenori şi companii.

Propunerile noastre supuse atenţiei publice sunt:

1.Stabilitatea legislaţiei, ca imperativ în sporirea atractivităţii mediului de afaceri
În România, reglementările fiscale sunt adesea modificate prin ordonanţe de urgenţă emise de Guvern, fără un proces legislativ transparent, ceea ce contravine principiilor constituţionale privind legiferarea legislaţiei fiscale prin procedură parlamentară.

Deşi Constituţia stabileşte clar că obligaţiile fiscale trebuie reglementate exclusiv prin legi, Guvernul şi-a extins frecvent atribuţiile legislative. Această practică a dus la instabilitate fiscală şi a complicat planificarea afacerilor, afectând contribuabilii companii şi investitorii. Deşi Codul Fiscal prevede că modificarea trebuie anunţată cu cel puţin şase luni înainte de intrarea în vigoare, regula nu este întotdeauna respectată, ceea ce diminuează predictibilitatea fiscală. În contextul modificărilor fiscale frecvente şi imprevizibile, contribuabilii nu mai au siguranţa necesară pentru a anticipa şi planifica obligaţiile fiscale corecte. Acest cadru instabil afectează grav mediul de afaceri, reducând atractivitatea României pentru investiţii şi provocând creşterea riscurilor asociate.

Reglementările fiscale ar trebui să fie incluse în domeniul legii organice, ceea ce ar asigura o dezbatere publică şi parlamentară adecvată, precum şi o mai mare stabilitate a normelor. Adoptarea reglementărilor prin legi organice ar limita excesul de putere al Guvernului şi ar proteja mediul de afaceri de schimbări bruşte. În plus, o astfel de abordare ar garanta coerenţa şi consistenţa normelor fiscale, evitând un cadru legal fragmentat şi imprevizibil. Stabilitatea legislativă este esenţială pentru crearea unui mediu economic predictibil, care să încurajeze investiţiile şi să sprijine dezvoltarea durabilă.

2.Instanţe fiscale specializate, ca soluţie pentru eficientizarea gestionării litigiilor fiscale şi armonizarea practicii judiciare
Constituirea unor instanţe fiscale specializate ar aduce multiple beneficii în gestionarea rapidă şi eficientă a litigiilor fiscale în România. Ar reduce semnificativ timpul de soluţionare a cauzelor, aşa cum se întâmplă în Germania, unde tribunalele financiare sunt eficiente în soluţionarea promptă a cazurilor fiscale. În Italia, tribunalele fiscale regionale şi provinciale contribuie la scăderea costurilor judiciare prin specializarea lor. De asemenea, în Franţa, Consiliul de Stat şi curţile administrative regionale degrevează instanţele generale de litigiile fiscale, îmbunătăţind astfel eficienţa sistemului judiciar. În Olanda, Curtea Fiscală încurajează soluţionarea amiabilă a disputelor fiscale, contribuind astfel la reducerea proceselor costisitoare şi de lungă durată. În plus, asemenea instanţe ar promova soluţii mai predictibile şi uniforme, ceea ce ar ajuta contribuabilii să-şi anticipeze obligaţiile fiscale.

În concluzie, tribunalele specializate ar oferi un cadru mai eficient pentru gestionarea litigiilor fiscale pentru contribuabili, precum şi pentru autorităţile fiscale.

3.Funcţionarea unor comisii independente la nivel local (judeţean/regional) pentru soluţionarea contestaţiilor administrativ-fiscale
Crearea unor comisii la nivel judeţean pentru soluţionarea contestaţiilor fiscale - similar mecanismului de soluţionare a contestaţiilor administrativ-fiscale îndreptate împotriva actelor emise de organul fiscal central ar aduce numeroase avantaje atât pentru contribuabili, cât şi pentru administraţia fiscală. În acest mod s-ar asigura imparţialitatea impusă de lege, având în vedere că, în acest moment, organul fiscal (local) emitent al actului atacat este şi organismul care soluţionează contestaţia împotriva propriului act administrativ-fiscal.

Comisiile judeţene ar oferi un cadru imparţial, permiţând o evaluare echilibrată a contestaţiilor. Acestea ar putea, de asemenea, accelera procesul de soluţionare, reducând întârzierile şi respectând termenele legale. Colaborarea cu experţi fiscali locali ar asigura soluţii bine adaptate contextului economic regional, aşa cum este cazul în alte ţări europene. Pe lângă reducerea încărcăturii instanţelor fiscale locale, comisiile ar permite o practică fiscală unitară în judeţe, eliminând diferenţele de interpretare între regiuni învecinate. Aceste comisii - beneficiind de expertiza extinsă a unor specialişti locali - ar putea avea abordări inovatoare şi flexibile pentru a răspunde mai eficient nevoilor locale şi pentru a se adapta schimbărilor legislative. Prin constituirea acestor comisii, contribuabilii ar beneficia de o mai mare încredere în corectitudinea şi transparenţa procesului fiscal, iar administraţiile fiscale locale ar avea resurse mai bine direcţionate spre alte sarcini administrative.

4.Medierea fiscală, ca soluţie pentru rezolvarea unei părţi a disputelor dintre contribuabili şi autorităţile fiscale
În 2019, România a reglementat prin Codul de procedură fiscală o formă specială de mediere aplicabilă doar în cazul executării silite, fără implicarea unui mediator terţ. Spre deosebire de alte state europene - Franţa, Belgia, Polonia - unde medierea fiscală este utilizată şi în fazele anterioare procesului judiciar, modelul românesc se concentrează strict pe executarea silită, ca un mecanism de conciliere directă pentru evitarea conflictelor şi a acumulării de datorii suplimentare.

Implementarea unor proceduri eficiente de mediere fiscală, anterioare procesului judiciar, ar aduce beneficii semnificative în relaţia dintre contribuabili şi autorităţile fiscale, contribuind la soluţionarea rapidă a disputelor. Aceasta ar reduce considerabil costurile şi timpul consumat în comparaţie cu procesele judiciare tradiţionale, oferind un cadru flexibil de negociere. Medierea permite explorarea unor soluţii creative şi reciproc avantajoase, care nu ar fi posibile în cadrul unui proces judiciar. Aceasta încurajează conformarea voluntară a contribuabililor, care percep autorităţile fiscale ca fiind mai accesibile şi dispuse să colaboreze. În plus, medierea ajută la evitarea acumulării de penalităţi fiscale şi permite autorităţilor să colecteze veniturile într-un termen mai scurt. Procedura ar putea fi obligatorie pentru disputele fiscale de valoare mică şi medie, preîntâmpinând procesele judiciare complexe şi degrevând instanţele. Pe termen lung, utilizarea medierii fiscale ar îmbunătăţi eficienţa administrativă şi ar reduce numărul de cazuri care ajung în faţa judecătorilor.

5.Posibilitatea contestării ordonanţelor Guvernului, prin eliminarea aplicării neunitare a art. 9 din Legea nr. 554/2004
Articolul 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, deschide calea pentru cei potenţial vătămaţi de ordonanţe ale Guvernului să apeleze la justiţie, chiar şi când contestaţia nu vizează direct neconstituţionalitatea ordonanţei. Legislaţia actuală, însă, lasă loc de ambiguităţi privind tipurile de ordonanţe ce pot fi aduse în faţa instanţelor, chiar şi după modificările legislative mai recente. Divergenţele în interpretarea articolului 9 alin. (1) atât în literatura de specialitate, cât şi în practica judiciară, inclusiv în deciziile Curţii Constituţionale, generează o zonă gri în jurisprudenţă. Există un dezacord între instanţe cu privire la posibilitatea de a contesta o ordonanţă după ce a fost adoptată printr-o lege, unii judecători argumentând că după momentul promulgării nu mai poate fi atacată. În contrast, alte instanţe permit astfel de contestaţii, subliniind că ordonanţele, chiar şi cele aprobate prin legi, păstrează un statut distinct.

Această neuniformitate a practicii judiciare indică o nevoie urgentă de clarificare a legii, pentru a asigura o aplicare consecventă la nivel naţional. O clarificare legislativă ar garanta că toate persoanele afectate de deciziile guvernamentale au acces echitabil la protecţie juridică, eliminând incertitudinile privind dreptul lor de a contesta acte normative care lezează drepturi sau interese legitime.

6.Respectarea termenului de soluţionare a contestaţiei administrativ-fiscale
Respectarea termenului de 45 de zile pentru soluţionarea contestaţiilor administrativ-fiscale este esenţială pentru a asigura predictibilitatea şi stabilitatea în sistemul fiscal din România. În practică, însă, multe contestaţii fie sunt soluţionate cu întârziere, fie sunt ignorate complet de autorităţile fiscale, ceea ce afectează grav contribuabilii. Această situaţie suprasolicită instanţele de judecată şi împiedică companiile să îşi planifice eficient activitatea financiară. Lipsa unei soluţionări rapide poate pune în pericol activitatea firmelor mici şi mijlocii, care riscă să îşi înceteze operaţiunile din cauza taxelor contestate. Implementarea unui sistem informatizat care să monitorizeze termenele şi sancţionarea funcţionarilor care nu respectă aceste termene ar îmbunătăţi considerabil procesul. Un astfel de sistem ar contribui la reducerea disputelor fiscale şi la creşterea încrederii contribuabililor în autorităţile fiscale. Soluţionarea contestaţiilor la timp şi în mod argumentat ar degreva instanţele şi ar aduce mai multă transparenţă în procesul administrativ.

7.Compensarea obligaţiilor fiscale cu sume de recuperat din bugetul FNUASS
Adoptarea de urgenţă a propunerii legislative care permite compensarea automată a obligaţiilor fiscale cu sumele de recuperat din bugetul FNUASS (Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate) este crucială pentru a preveni dificultăţile financiare ale societăţilor comerciale. În prezent, companiile care plătesc indemnizaţiile de concedii medicale întâmpină frecvent întârzieri în rambursarea acestor sume din bugetul FNUASS. Acest lucru poate duce la blocaje de lichiditate, acumularea de penalităţi pentru obligaţiile fiscale neachitate la timp şi chiar la blocarea conturilor bancare. Prin introducerea unui mecanism de compensare automată, sumele datorate statului ar fi ajustate în mod direct cu cele recuperabile, ceea ce ar ajuta companiile să evite sancţiuni nejustificate.

Măsura ar simplifica procedurile administrative şi ar îmbunătăţi cash flow-ul firmelor, eliminând necesitatea unor demersuri birocratice suplimentare pentru recuperarea fondurilor. De asemenea, această iniţiativă ar stimula conformarea voluntară şi ar sprijini operatorii economici să îşi gestioneze mai eficient obligaţiile fiscale. Implementarea rapidă a acestui mecanism ar aduce beneficii imediate pentru mediul de afaceri şi pentru administraţia fiscală.

8.Responsabilizarea autorităţilor fiscale pentru erori şi întârzieri
Asumarea responsabilităţii de către autorităţile fiscale pentru erorile şi întârzierile în procesul de administrare fiscală este esenţială pentru creşterea încrederii contribuabililor în sistemul fiscal. Propunerea unui mecanism prin care contribuabilii să poată beneficia de despăgubiri de la instituţii atunci când sunt afectaţi de astfel de erori ar aduce mai multă responsabilitate şi corectitudine în relaţia dintre stat şi cetăţeni.

În prezent, contribuabilii nu au o cale clară de a se îndrepta împotriva autorităţilor pentru pierderile cauzate de întârzieri sau greşeli în emiterea deciziilor fiscale, ceea ce poate afecta atât activitatea lor economică, cât şi respectarea drepturilor lor legale. Introducerea unui astfel de mecanism ar impune standarde mai ridicate de performanţă şi ar descuraja neglijenţa sau reaua voinţă din partea autorităţilor fiscale. În plus, ar stimula autorităţile să îmbunătăţească procesele şi să respecte termenele stabilite de lege, reducând astfel numărul de litigii. Pe termen lung, o astfel de măsură ar contribui la eficientizarea administrării fiscale şi la protejarea contribuabililor de eventualele abuzuri. Crearea unui cadru legal pentru despăgubiri ar reprezenta un pas important în asigurarea transparenţei şi echităţii în sistemul fiscal.

9.Reintroducerea legii prevenţiei şi implementarea unui sistem de notificare şi instruire a contribuabililor
Reintroducerea legii prevenţiei, împreună cu implementarea unui sistem eficient de notificare şi instruire a contribuabililor, ar promova conformarea voluntară şi ar preveni sancţiunile inutile. Această lege, în forma sa iniţială, oferea contribuabililor şansa de a corecta erorile neintenţionate înainte de a fi penalizaţi, ceea ce reducea riscurile şi tensiunile dintre contribuabili şi autorităţile fiscale. Un sistem bine pus la punct ar notifica contribuabilii cu privire la eventualele nereguli şi ar include sesiuni de instruire pentru a le clarifica obligaţiile fiscale şi modurile corecte de conformare. Acest demers ar ajuta mai ales întreprinderile mici şi mijlocii, care sunt adesea cele mai vulnerabile la greşeli administrative din cauza resurselor limitate. Prin evitarea sancţiunilor pentru erori minore sau neintenţionate, s-ar reduce semnificativ numărul de litigii şi ar îmbunătăţi relaţia contribuabil-autoritate fiscală. În plus, un astfel de sistem ar permite autorităţilor fiscale să se concentreze pe cazurile grave de neconformare. Reintroducerea şi îmbunătăţirea acestei legi ar contribui la un mediu fiscal mai transparent şi echitabil, în care contribuabilii să fie corect informaţi şi sprijiniţi în respectarea obligaţiilor lor legale.

10.Procedura de verificare documentară să conţină o motivare argumentată
Procedura de verificare documentară, prin care pot fi emise Decizii de impunere fără o inspecţie fiscală, subminează drepturile contribuabililor în etapa administrativă. Conform Codului de procedură fiscală, organul fiscal are obligaţia de a răspunde motivat la punctul de vedere exprimat de contribuabil, însă această cerinţă nu este respectată în cazul verificărilor documentare.
Fără o motivare clară şi argumentată, contribuabilii nu au posibilitatea efectivă de a se apăra corespunzător, ceea ce încalcă dreptul la un proces echitabil. În practică, organele fiscale consideră că această obligaţie de analiză este necesară doar în cazul inspecţiilor fiscale, ceea ce contravine spiritului legii. Considerăm că, motivarea opiniei organului fiscal ar trebui să fie inclusă în

Decizia de impunere, similar cu raportul de inspecţie. Această practică restrânge drepturile contribuabilului la apărare, lăsând dispoziţiile legale fără efect practic. Corectarea acestui dezechilibru procedural ar necesita o modificare a Codului de procedură fiscală pentru a garanta drepturile contribuabililor şi în cazul verificărilor documentare.

Afisari: 7