Comunicat de presă - Academia Română
Conferinţă dedicată habitatului cosmic, susţinută de cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu la Fundaţia Culturală Dalles a Academiei Române
Fundaţia Culturală Dalles a Academiei Române invită publicul joi, 24 octombrie 2024, la conferinţa 'Expansiunea umană în spaţiul extraterestru. Habitat şi condiţii de viaţă', susţinută de dr. ing. Dumitru-Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei Române, primul şi singurul cosmonaut român care a zburat în spaţiul cosmic. Evenimentul va avea loc la Sala 'Dalles' din Bd. Nicolae Bălcescu nr. 18, începând cu ora 18.
Conferinţa oferă o perspectivă asupra domeniului complex al spaţiului şi asupra condiţiilor cosmice aşa cum au fost ele determinate prin experimente şi prin teste la bordul staţiilor spaţiale locuite. În expunerea sa, cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu va oferi detalii despre habitatul în care au trăit şi trăiesc luni de zile echipajele cosmice, reprezentat de staţiile orbitale, şi va descrie câteva dintre echipamentele care generează şi menţin condiţiile de viaţă cât mai apropiate de cele terestre. Dorin Prunariu va povesti şi despre numeroasele modificări ce intervin în funcţionarea organismului uman al astronauţilor în condiţii de microgravitaţie, precum şi despre larga paletă a problemelor medicale ce pot apărea, pentru prevenirea cărora este necesară adoptarea unor măsuri precise.
Conferinţa va evidenţia modul în care pot fi aplicate lecţiile învăţate de-a lungul câtorva decenii, folosind experienţa programului lunar Apollo, dar şi activităţile de la bordul Staţiei Cosmice Internaţionale şi al staţiei cosmice chinezeşti Tiangong. În ultima perioadă sunt formulate numeroase ipoteze asupra unui posibil viitor extraterestru al unei părţi din omenire, însă trebuie investigaţi foarte serios factorii cosmici şi specificul spaţiilor interplanetare, chiar dacă următoarele ţinte ale zborurilor pilotate ar putea fi Luna şi planeta Marte, atât de mult cercetate de către exploratori.
Dumitru-Dorin Prunariu este primul cosmonaut român şi al 103-lea din lume care au zburat în spaţiul cosmic. În anul 1981 a participat, în cadrul programului internaţional Intercosmos, la un zbor spaţial de 8 zile la bordul navei cosmice Soyuz-40 şi al staţiei spaţiale Saliut-6.
Este unul dintre membri fondatori ai Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic (ASE), înfiinţată în anul 1985. Din anul 1992 reprezintă Guvernul României la sesiunile Comitetului ONU pentru Explorarea Paşnică a Spaţiului Extraatmosferic (COPUOS), fiind preşedinte al Subcomitetului Ştiinţific şi Tehnic al COPUOS (2004-2006) şi preşedinte al comitetului (2010-2012). Din 1998 până în 2004 a fost preşedintele Agenţiei Spaţiale Române.
În perioada 2010-2016 a fost preşedinte ASE Europa, iar între anii 2011-2014 a fost preşedintele ASE International. Între anii 2006-2008 a fost directorul Oficiului Român pentru Ştiinţă şi Tehnologie de pe lângă Comisia Europeană. În anul 2012 a fost numit unul dintre cei 15 membrii ai Grupului de experţi guvernamentali privind transparenţa spaţiului extraatmosferic şi măsuri de consolidare a încrederii (TCBM), instituit printr-o rezoluţie a Adunării Generale a ONU. În 2018 a fost numit între cei 25 de membri ai Grupului de experţi guvernamentali privind măsuri practice suplimentare pentru prevenirea unei curse a înarmărilor în spaţiul extraatmosferic, instituit de Adunarea Generală a ONU.
Cosmonautul Prunariu a fost membru al grupului de lucru care a elaborat un raport privind Securitatea spaţială pentru Europa, în cadrul Institutului European de Studii de Securitate. Din 2014 până în 2017 a fost vicepreşedinte al Comitetului pentru relaţii internaţionale al Agenţiei Spaţiale Europene, continuând să fie reprezentantul României în cadrul acestui comitet. În perioada 2018-2020 a fost unul dintre vicepreşedinţii Grupului de lucru al COPUOS, pentru elaborarea strategiei 'Agenda spaţială 2030', adoptată în 2021 printr-o rezoluţie a Adunării Generale a ONU.
Este membru în consiliul de conducere al Academiei Internaţionale de Astronautică, membru de onoare al Academiei Americano-Române de Arte şi Ştiinţe şi membru al Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte.
Ca recunoaştere a meritelor sale în promovarea internaţională a studiului asteroizilor cu potenţial de impact cu Terra şi pentru implicarea în activitatea mai multor instituţii şi proiecte de cercetare, Uniunea Astronomică Internaţională a decis în anul 2017 ca numele cosmonautului Prunariu să fie dat unui asteroid din centura principală a Sistemului Solar, asteroidul '10707 Prunariu'.
Sala 'Dalles', unde se desfăşoară 'Conferinţele Dalles ale Academiei Române', a fost construită între anii 1930-1932 de Academia Română, conform clauzelor testamentului Elenei Dalles, şi confiscată abuziv în 1948 de către regimul comunist. Începând cu 2023, celebra Sală 'Dalles' din Bucureşti, edificiu reper în istoria culturală a capitalei, beneficiază de un program de conferinţe şi dezbateri structurat de Academia Română, prin Fundaţia Culturală Dalles. Conferinţele se desfăşoară lunar, joia, de la ora 18, în a treia sau a patra săptămână a fiecărei luni.
Intrarea publicului este liberă.
Academia Română - Comunicare şi imagine publică
Fundaţia Culturală Dalles a Academiei Române invită publicul joi, 24 octombrie 2024, la conferinţa 'Expansiunea umană în spaţiul extraterestru. Habitat şi condiţii de viaţă', susţinută de dr. ing. Dumitru-Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei Române, primul şi singurul cosmonaut român care a zburat în spaţiul cosmic. Evenimentul va avea loc la Sala 'Dalles' din Bd. Nicolae Bălcescu nr. 18, începând cu ora 18.
Conferinţa oferă o perspectivă asupra domeniului complex al spaţiului şi asupra condiţiilor cosmice aşa cum au fost ele determinate prin experimente şi prin teste la bordul staţiilor spaţiale locuite. În expunerea sa, cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu va oferi detalii despre habitatul în care au trăit şi trăiesc luni de zile echipajele cosmice, reprezentat de staţiile orbitale, şi va descrie câteva dintre echipamentele care generează şi menţin condiţiile de viaţă cât mai apropiate de cele terestre. Dorin Prunariu va povesti şi despre numeroasele modificări ce intervin în funcţionarea organismului uman al astronauţilor în condiţii de microgravitaţie, precum şi despre larga paletă a problemelor medicale ce pot apărea, pentru prevenirea cărora este necesară adoptarea unor măsuri precise.
Conferinţa va evidenţia modul în care pot fi aplicate lecţiile învăţate de-a lungul câtorva decenii, folosind experienţa programului lunar Apollo, dar şi activităţile de la bordul Staţiei Cosmice Internaţionale şi al staţiei cosmice chinezeşti Tiangong. În ultima perioadă sunt formulate numeroase ipoteze asupra unui posibil viitor extraterestru al unei părţi din omenire, însă trebuie investigaţi foarte serios factorii cosmici şi specificul spaţiilor interplanetare, chiar dacă următoarele ţinte ale zborurilor pilotate ar putea fi Luna şi planeta Marte, atât de mult cercetate de către exploratori.
Dumitru-Dorin Prunariu este primul cosmonaut român şi al 103-lea din lume care au zburat în spaţiul cosmic. În anul 1981 a participat, în cadrul programului internaţional Intercosmos, la un zbor spaţial de 8 zile la bordul navei cosmice Soyuz-40 şi al staţiei spaţiale Saliut-6.
Este unul dintre membri fondatori ai Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic (ASE), înfiinţată în anul 1985. Din anul 1992 reprezintă Guvernul României la sesiunile Comitetului ONU pentru Explorarea Paşnică a Spaţiului Extraatmosferic (COPUOS), fiind preşedinte al Subcomitetului Ştiinţific şi Tehnic al COPUOS (2004-2006) şi preşedinte al comitetului (2010-2012). Din 1998 până în 2004 a fost preşedintele Agenţiei Spaţiale Române.
În perioada 2010-2016 a fost preşedinte ASE Europa, iar între anii 2011-2014 a fost preşedintele ASE International. Între anii 2006-2008 a fost directorul Oficiului Român pentru Ştiinţă şi Tehnologie de pe lângă Comisia Europeană. În anul 2012 a fost numit unul dintre cei 15 membrii ai Grupului de experţi guvernamentali privind transparenţa spaţiului extraatmosferic şi măsuri de consolidare a încrederii (TCBM), instituit printr-o rezoluţie a Adunării Generale a ONU. În 2018 a fost numit între cei 25 de membri ai Grupului de experţi guvernamentali privind măsuri practice suplimentare pentru prevenirea unei curse a înarmărilor în spaţiul extraatmosferic, instituit de Adunarea Generală a ONU.
Cosmonautul Prunariu a fost membru al grupului de lucru care a elaborat un raport privind Securitatea spaţială pentru Europa, în cadrul Institutului European de Studii de Securitate. Din 2014 până în 2017 a fost vicepreşedinte al Comitetului pentru relaţii internaţionale al Agenţiei Spaţiale Europene, continuând să fie reprezentantul României în cadrul acestui comitet. În perioada 2018-2020 a fost unul dintre vicepreşedinţii Grupului de lucru al COPUOS, pentru elaborarea strategiei 'Agenda spaţială 2030', adoptată în 2021 printr-o rezoluţie a Adunării Generale a ONU.
Este membru în consiliul de conducere al Academiei Internaţionale de Astronautică, membru de onoare al Academiei Americano-Române de Arte şi Ştiinţe şi membru al Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte.
Ca recunoaştere a meritelor sale în promovarea internaţională a studiului asteroizilor cu potenţial de impact cu Terra şi pentru implicarea în activitatea mai multor instituţii şi proiecte de cercetare, Uniunea Astronomică Internaţională a decis în anul 2017 ca numele cosmonautului Prunariu să fie dat unui asteroid din centura principală a Sistemului Solar, asteroidul '10707 Prunariu'.
Sala 'Dalles', unde se desfăşoară 'Conferinţele Dalles ale Academiei Române', a fost construită între anii 1930-1932 de Academia Română, conform clauzelor testamentului Elenei Dalles, şi confiscată abuziv în 1948 de către regimul comunist. Începând cu 2023, celebra Sală 'Dalles' din Bucureşti, edificiu reper în istoria culturală a capitalei, beneficiază de un program de conferinţe şi dezbateri structurat de Academia Română, prin Fundaţia Culturală Dalles. Conferinţele se desfăşoară lunar, joia, de la ora 18, în a treia sau a patra săptămână a fiecărei luni.
Intrarea publicului este liberă.
Academia Română - Comunicare şi imagine publică
Afisari: 7
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].