Comunicat de presă - Muzeul Hărţilor
Cristian Dumitrescu, 'Întinereşte Dâmboviţa': rolul tinerilor în procesul de construcţie al Lacului Morii (1975-1989)'
Seria de conferinţe 'Riveran. Memorie locală - Dâmboviţa în imaginarul bucureştean'
Dată: Joi, 24 octombrie 2024, de la ora 18:00
Desfăşurare: La sediul Muzeului Hărţilor, Strada Londra nr. 39, sector 1, Bucureşti
Acces: Participarea se face în limita locurilor disponibile, pe bază de înscriere şi achitarea biletului de acces de 15 lei:
https://eventbook.ro/other/bilete-riveran-memorie-locala-dambovita-in-imaginarul-bucurestean
Seria de conferinţe 'Riveran. Memorie locală - Dâmboviţa în imaginarul bucureştean' este un proiect iniţiat de MOCR în parteneriat cu Muzeul Hărţilor despre istoria şi relaţia Bucureştiului cu Dâmboviţa şi Colentina. O istorie fluidă, care parcurge etapele de creştere ale urbanului începând de la primele datări cartografice până în prezent. Istoria unui Bucureşti riveran între Dâmboviţa şi Colentina este concentrată într-o serie de patru conferinţe interdisciplinare, ce îşi propune să urmărească urbanizarea oraşului în jurul răului Dâmboviţa începând cu secolul XIX şi culminând cu perioada comunistă şi postsocialistă.
Acest proces reflectă evoluţia capitalei, dintr-un oraş cu infrastructură deficitară, expus frecvent inundaţiilor, într-o metropolă modernizată. Intervenţiile din secolul XIX şi începutul secolului XX au fost legate de nevoile de infrastructură şi sănătate publică, în timp ce proiectele comuniste au avut în vedere controlul şi estetica urbană, de multe ori în detrimentul mediului. În perioada postcomunistă, s-au făcut demersuri de a regândi relaţia oraşului cu râul, punând accent pe îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a mediului.
Cristian Dumitrescu, 'Întinereşte Dâmboviţa': rolul tinerilor în procesul de construcţie al Lacului Morii (1975-1989)'
Cristian Dumitrescu este absolvent al Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti (2021), al programului de master 'Istoria comunismului în România' (2023) şi este doctorand în cadrul Şcolii Doctorale de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti. A fost bursier al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (2020 şi 2024) şi a făcut parte din mai multe colective de cercetare, precum: Redbuc50: fragmente de arhitectură şi urbanism 1945-1989, Sistematizarea unei comune suburbane: Crângaşi şi modernizarea socialistă (1900-1989) şi Cvartal- Patrimoniul cultural al cartierelor din Bucureşti.
Prezentat drept una dintre cele mai mari realizări edilitare ale tineretului socialist, şantierul Lacul Morii s-a înscris în procesul de construcţie edilitară şi dezvoltare urbanistică a Bucureştiului din ultimul deceniu comunist. Încă de la începutul lucrării de amenajare a râului Dâmboviţa, tineretul revoluţionar şi-a asumat implicarea în cadrul acestui proiect, conformându-se astfel ideologiei şi moralei comuniste. Studiul analizează raţionamentul care a stat la baza deciziei lui Nicolae Ceauşescu de a implica tinerii în procesul de sistematizare a Dâmboviţei şi rolul pe care Partidul l-a atribuit tinerilor în acest proiect edilitar. Precipitaţiile care s-au înregistrat în vara anului 1975 au demonstrat necesitatea amenajării albiei Dâmboviţei şi a unui sistem care să permită regularizarea debitului de apă a râului astfel încât să se evite inundarea zonelor străbătute de acesta în Bucureşti.
Cu toate că presa a anunţat începerea imediată a lucrărilor, acestea au început abia în 1985, deşi mai existaseră tentative în 1979, 1980 şi 1981. Procesul de amenajare al Lacului Morii a reprezentat unul dintre cele mai ambiţioase proiecte edilitare ale regimului de la Bucureşti deoarece presupunea realizarea într-un timp scurt, fără prea mari investiţii financiare, a unui lac de acumulare care urma să protejeze capitala de inundaţii. Discursul oficial a eludat aportul tinerilor în procesul de amenajare al Lacului Morii şi a atribuit realizarea acestuia Secretarului General al PCR, fără a menţiona dramele din spatele exproprierilor şi faptul că barajul a fost construit pe terenul unei foste biserici şi a unui cimitir.
Despre Muzeul Ororilor Comunismului în Români: acesta reprezintă o instituţie tânără, a cărei menire este de a conserva, expune şi analiza istoria recentă a României. Muzeificarea comunismului reprezintă principalul demers pe care instituţia noastră şi-l asumă prin colaborarea cu parteneri de cercetare din mediul public şi privat, naţional, dar şi internaţional. Crearea de expoziţii, organizarea de conferinţe, colectarea de resurse patrimoniale , conservarea memoriei prin interviuri, reprezintă principalele linii de acţiune ale MOCR.
Despre Muzeul Hărţilor
Muzeul Hărţilor din Bucureşti se numără printre puţinele instituţii culturale cu acest specific din lume. Muzeul deţine o colecţie de lucrări realizate în perioada secolelor XVI - XX, hărţi vechi şi gravuri ce reprezintă în principal provinciile româneşti, ţări şi regiuni europene, precum şi hărţi astronomice şi planuri de oraş. Muzeul îşi propune ca, prin grija pentru patrimoniu şi interpretarea lui, prin activităţi destinate specialiştilor şi comunităţii, să devină o instituţie relevantă pentru public şi pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educaţia pe tot parcursul vieţii, dialogul şi angajarea creativă. Muzeul organizează expoziţii temporare, ateliere, conferinţe, concerte şi diverse alte evenimente, pentru un public variat, amator de experienţe culturale de calitate.
http://www.muzeulhartilor.ro
Parteneri media: Ziarul News, România Pozitivă, Radio România Cultural, Historia, ACC Media Channel, Promenada Culturală, AICI A STAT, i-Tour.ro, daciccool.ro.
Seria de conferinţe 'Riveran. Memorie locală - Dâmboviţa în imaginarul bucureştean'
Dată: Joi, 24 octombrie 2024, de la ora 18:00
Desfăşurare: La sediul Muzeului Hărţilor, Strada Londra nr. 39, sector 1, Bucureşti
Acces: Participarea se face în limita locurilor disponibile, pe bază de înscriere şi achitarea biletului de acces de 15 lei:
https://eventbook.ro/other/bilete-riveran-memorie-locala-dambovita-in-imaginarul-bucurestean
Seria de conferinţe 'Riveran. Memorie locală - Dâmboviţa în imaginarul bucureştean' este un proiect iniţiat de MOCR în parteneriat cu Muzeul Hărţilor despre istoria şi relaţia Bucureştiului cu Dâmboviţa şi Colentina. O istorie fluidă, care parcurge etapele de creştere ale urbanului începând de la primele datări cartografice până în prezent. Istoria unui Bucureşti riveran între Dâmboviţa şi Colentina este concentrată într-o serie de patru conferinţe interdisciplinare, ce îşi propune să urmărească urbanizarea oraşului în jurul răului Dâmboviţa începând cu secolul XIX şi culminând cu perioada comunistă şi postsocialistă.
Acest proces reflectă evoluţia capitalei, dintr-un oraş cu infrastructură deficitară, expus frecvent inundaţiilor, într-o metropolă modernizată. Intervenţiile din secolul XIX şi începutul secolului XX au fost legate de nevoile de infrastructură şi sănătate publică, în timp ce proiectele comuniste au avut în vedere controlul şi estetica urbană, de multe ori în detrimentul mediului. În perioada postcomunistă, s-au făcut demersuri de a regândi relaţia oraşului cu râul, punând accent pe îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a mediului.
Cristian Dumitrescu, 'Întinereşte Dâmboviţa': rolul tinerilor în procesul de construcţie al Lacului Morii (1975-1989)'
Cristian Dumitrescu este absolvent al Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti (2021), al programului de master 'Istoria comunismului în România' (2023) şi este doctorand în cadrul Şcolii Doctorale de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti. A fost bursier al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (2020 şi 2024) şi a făcut parte din mai multe colective de cercetare, precum: Redbuc50: fragmente de arhitectură şi urbanism 1945-1989, Sistematizarea unei comune suburbane: Crângaşi şi modernizarea socialistă (1900-1989) şi Cvartal- Patrimoniul cultural al cartierelor din Bucureşti.
Prezentat drept una dintre cele mai mari realizări edilitare ale tineretului socialist, şantierul Lacul Morii s-a înscris în procesul de construcţie edilitară şi dezvoltare urbanistică a Bucureştiului din ultimul deceniu comunist. Încă de la începutul lucrării de amenajare a râului Dâmboviţa, tineretul revoluţionar şi-a asumat implicarea în cadrul acestui proiect, conformându-se astfel ideologiei şi moralei comuniste. Studiul analizează raţionamentul care a stat la baza deciziei lui Nicolae Ceauşescu de a implica tinerii în procesul de sistematizare a Dâmboviţei şi rolul pe care Partidul l-a atribuit tinerilor în acest proiect edilitar. Precipitaţiile care s-au înregistrat în vara anului 1975 au demonstrat necesitatea amenajării albiei Dâmboviţei şi a unui sistem care să permită regularizarea debitului de apă a râului astfel încât să se evite inundarea zonelor străbătute de acesta în Bucureşti.
Cu toate că presa a anunţat începerea imediată a lucrărilor, acestea au început abia în 1985, deşi mai existaseră tentative în 1979, 1980 şi 1981. Procesul de amenajare al Lacului Morii a reprezentat unul dintre cele mai ambiţioase proiecte edilitare ale regimului de la Bucureşti deoarece presupunea realizarea într-un timp scurt, fără prea mari investiţii financiare, a unui lac de acumulare care urma să protejeze capitala de inundaţii. Discursul oficial a eludat aportul tinerilor în procesul de amenajare al Lacului Morii şi a atribuit realizarea acestuia Secretarului General al PCR, fără a menţiona dramele din spatele exproprierilor şi faptul că barajul a fost construit pe terenul unei foste biserici şi a unui cimitir.
Despre Muzeul Ororilor Comunismului în Români: acesta reprezintă o instituţie tânără, a cărei menire este de a conserva, expune şi analiza istoria recentă a României. Muzeificarea comunismului reprezintă principalul demers pe care instituţia noastră şi-l asumă prin colaborarea cu parteneri de cercetare din mediul public şi privat, naţional, dar şi internaţional. Crearea de expoziţii, organizarea de conferinţe, colectarea de resurse patrimoniale , conservarea memoriei prin interviuri, reprezintă principalele linii de acţiune ale MOCR.
Despre Muzeul Hărţilor
Muzeul Hărţilor din Bucureşti se numără printre puţinele instituţii culturale cu acest specific din lume. Muzeul deţine o colecţie de lucrări realizate în perioada secolelor XVI - XX, hărţi vechi şi gravuri ce reprezintă în principal provinciile româneşti, ţări şi regiuni europene, precum şi hărţi astronomice şi planuri de oraş. Muzeul îşi propune ca, prin grija pentru patrimoniu şi interpretarea lui, prin activităţi destinate specialiştilor şi comunităţii, să devină o instituţie relevantă pentru public şi pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educaţia pe tot parcursul vieţii, dialogul şi angajarea creativă. Muzeul organizează expoziţii temporare, ateliere, conferinţe, concerte şi diverse alte evenimente, pentru un public variat, amator de experienţe culturale de calitate.
http://www.muzeulhartilor.ro
Parteneri media: Ziarul News, România Pozitivă, Radio România Cultural, Historia, ACC Media Channel, Promenada Culturală, AICI A STAT, i-Tour.ro, daciccool.ro.
Afisari: 40
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.