Comunicat de presă - MAI
Întrevederea ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cu Ihor Klymenko, ministrul Afacerilor Interne al Ucrainei
În data de 18 octombrie 2024, la sediul MAI, a avut loc întâlnirea de lucru între Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, şi omologul său ucrainean, Ihor Klymenko.
Vizita de lucru a unui ministru al Afacerilor Interne din Ucraina, prima în România după mai mult de 20 de ani, s-a desfăşurat la împlinirea unui an de la un alt moment marcant al relaţiei bilaterale dintre România şi Ucraina, respectiv prima şedinţă comună a celor două Guverne.
Discuţiile se înscriu în direcţia politică deschisă prin Declaraţia din 10.10.2023 semnată de preşedinţii Iohannis şi Zelenski privind progresul relaţiilor dintre cele două ţări către un parteneriat strategic şi constituie o continuare firească a aspectelor stabilite prin Declaraţia comună a Prim-Miniştrilor României şi Ucrainei din 18 octombrie 2024 şi prin Acordul de cooperare în domeniul securităţii, (Washington, 10 iulie 2024) şi au urmărit consolidarea colaborării în domenii cheie de interes reciproc precum combaterea traficului de persoane, droguri şi arme, a migraţiei ilegale, cooperare poliţienească, schimburi de informaţii şi experienţă pentru creşterea nivelului de siguranţă publică generală în contextul războiului din Ucraina, intervenţia în situaţiile de urgenţă, circulaţia persoanelor şi a mijloacelor de transport peste frontieră.
La debutul discuţiilor, ministrul Klymenko a transmis mulţumiri României pentru sprijinul substanţial acordat încă din prima zi a războiului şi aprecieri faţă de eforturile MAI de a acorda asistenţă umanitară de urgenţă milioanelor de ucraineni care au trecut graniţa pentru a se refugia din calea acestuia.
Demnitarii au trecut în revistă stadiul actual al relaţiilor bilaterale în domeniul afacerilor interne, cu accent pe cooperarea la frontieră, cooperarea poliţienească, şi situaţii de urgenţă, combaterea traficului de persoane, droguri şi arme şi a crimei organizate, fiind consimţită importanţa consolidării cooperării prin proiecte şi acţiuni comune ţintite către zonele de risc.
Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne român a evidenţiat că prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate transfrontaliere reprezintă o prioritate a MAI. Riscurile crescute generate de traficul de migranţi, traficul de persoane, traficul ilicit de arme de foc, traficul de droguri, terorism şi alte infracţiuni grave, necesită o coordonare şi o cooperare operaţională strânse. Partenerul de discuţie a transmis asigurări că aceste aspecte se află şi în atenţia MAI ucrainean.
În continuare, ministrul Predoiu a prezentat pe scurt demersurile întreprinse de România pentru creşterea conectivităţii şi facilitarea tranzitului la frontiera comună România-Ucraina, cu asigurarea măsurilor de securitate corespunzătoare. Acestea aduc o contribuţie semnificativă la asigurarea rezilienţei economice a statului ucrainean şi reduc efectele războiului asupra securităţii alimentare globale.
A fost punctat şi dialogul consistent, la toate nivelurile, între structurile celor două Ministere, precum şi perspectivele intensificării acestuia în următoarea perioadă. Un exemplu în acest sens, este reprezentat de consolidarea cadrului juridic bilateral de cooperare prin semnarea, cu ocazia vizitei, a Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor situaţiilor de urgenţă.
Cei doi miniştri au discutat şi despre ajutorul acordat structural de România refugiaţilor ucraineni, în contextul în care, de la începutul războiului, prin ţara noastră au tranzitat fără incidente peste 10 milioane de cetăţeni ucraineni, din care peste 82 de mii au rămas pe teritoriul român, 146 au cerut azil şi peste 100 de mii au solicitat diverse forme de protecţie internaţionale, formalităţi executate de instituţiile MAI cu succes şi fără incidente.
În cadrul întrevederii, ministrul român a evidenţiat faptul că în perspectivă, după încheierea războiului, România trebuie şi are capacitatea să joace un rol important în procesul de reconstrucţie al Ucrainei, prin investiţii şi organizarea de centre de suport logistic în apropierea frontierelor pentru operaţiunile de reconstrucţie din Ucraina, poziţia ţării noastre fiind strategic avantajoasă din acest punct de vedere.
La încheierea discuţiilor în plenul delegaţiilor, cei doi miniştri au semnat importantul Acord privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor situaţiilor de urgenţă. Prin acest document s-a creat cadrul juridic bilateral necesar pentru ca România şi Ucraina să îşi acorde ajutor reciproc, la cerere, în cazul iminenţei /producerii unei situaţii de urgenţă. Acordul vine şi mai mult în sprijinul autorităţilor ucrainene întrucât va permite trimiterea în Ucraina, la solicitarea acesteia, a unor echipe de acordare a ajutorului, a echipamentelor necesare, precum şi desfăşurarea oricăror tipuri de acţiuni de răspuns, transferarea de expertiză, realizarea de operaţiuni de căutare şi salvare, care au ca scop salvarea de vieţi omeneşti, protejarea sănătăţii publice, limitarea pagubelor materiale şi a valorilor culturale.
La finalul întrevederii, cei doi miniştrii au avut o şedinţă tete-a-tete de aproximativ 15 minute, în care au discutat aspecte care ţin de competenţa celor două ministere.
Întâlnirea de lucru s-a încheiat cu un prânz oficial oferit de ministrul român, delegaţia ministerială română fiind compusă din Beatrice Drăghiciu, consilier de stat în cabinetul guvernamental al viceprim-ministrului, Bogdan Despescu, Raed Arafat, Cătălin Necula, secretari de stat în Ministerul Afacerilor Interne şi Nuşa Coman, director general în Ministerul Afacerilor Interne.
După întâlnirea de lucru, ministrul Predoiu a declarat:
,,Întâlnirea de lucru de astăzi a fost extrem de substanţială, MAI fiind reprezentat de o puternică delegaţie, având în vedere importanţa prezentă şi de perspectivă a cooperării cu Ucraina în domenii de competenţă ale MAI.
Vom creşte atenţia şi vom intensifica cooperarea în combaterea crimei organizate, a traficului de persoane şi droguri, precum şi pentru luarea din timp a unor măsuri de combatere a traficului de arme, care, deşi în prezent nu pune probleme la frontiera Ucraina - România, ar putea deveni un subiect de atenţie după încheierea războiului şi trebuie să fim pregătiţi din timp pentru a contracara eficient.
Cheia strategică în combaterea acestor provocări rămâne anihilarea grupărilor de crimă organizată, ele sunt cele care perpetrează cele mai grave provocări pe linia de siguranţă publică generală.
Înţeleg preocuparea părţii ucrainene pentru combaterea fenomenului de sustragere a unor cetăţeni ucraineni, prin trecerea frauduloasă a frontierei cu România, de la aplicarea unor legi speciale în vigoare în Ucraina şi vom continua să acordăm sprijin, în cadrul şi pe baza legislaţiei române şi europene. De asemenea, suntem gata să sprijinim colegii ucraineni, ca şi pe cei din Republica Moldova, în dialogul cu Comisia Europeană pentru perfecţionarea şi personalizarea cadrului european privind readmisia în raport de realităţile provocate de războiul de agresiune totală din Ucraina.
În ceea ce priveşte refugiaţii ucraineni rămaşi pe teritoriul naţional, în perspectivă, Guvernul României va trebui să elaboreze o politică pe termen lung având caracter comprehensiv, care să treacă dincolo de importantul ajutor (financiar, logistic, instituţional) acordat pe perioada de război, având în vedere că rezidenţa şi integrarea socială şi economică pe termen lung în societatea românească va consolida minoritatea ucraineană din România şi va necesita măsuri coerente de integrare culturală.
Un aspect interesant al discuţiilor l-a constituit problematica regimului juridic al deţinerii şi utilizării dronelor după încheierea războiului, aspect asupra căruia ne vom apleca atenţia în perspectivă.
Concluzionez în sensul că întâlnirea de lucru a fost extrem de utilă pentru ambele părţi şi am pus bazele principiale ale unei cooperări structurate pe multiple domenii de competenţă ale celor două importante ministere.'
Direcţia Informare şi Relaţii Publice
În data de 18 octombrie 2024, la sediul MAI, a avut loc întâlnirea de lucru între Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, şi omologul său ucrainean, Ihor Klymenko.
Vizita de lucru a unui ministru al Afacerilor Interne din Ucraina, prima în România după mai mult de 20 de ani, s-a desfăşurat la împlinirea unui an de la un alt moment marcant al relaţiei bilaterale dintre România şi Ucraina, respectiv prima şedinţă comună a celor două Guverne.
Discuţiile se înscriu în direcţia politică deschisă prin Declaraţia din 10.10.2023 semnată de preşedinţii Iohannis şi Zelenski privind progresul relaţiilor dintre cele două ţări către un parteneriat strategic şi constituie o continuare firească a aspectelor stabilite prin Declaraţia comună a Prim-Miniştrilor României şi Ucrainei din 18 octombrie 2024 şi prin Acordul de cooperare în domeniul securităţii, (Washington, 10 iulie 2024) şi au urmărit consolidarea colaborării în domenii cheie de interes reciproc precum combaterea traficului de persoane, droguri şi arme, a migraţiei ilegale, cooperare poliţienească, schimburi de informaţii şi experienţă pentru creşterea nivelului de siguranţă publică generală în contextul războiului din Ucraina, intervenţia în situaţiile de urgenţă, circulaţia persoanelor şi a mijloacelor de transport peste frontieră.
La debutul discuţiilor, ministrul Klymenko a transmis mulţumiri României pentru sprijinul substanţial acordat încă din prima zi a războiului şi aprecieri faţă de eforturile MAI de a acorda asistenţă umanitară de urgenţă milioanelor de ucraineni care au trecut graniţa pentru a se refugia din calea acestuia.
Demnitarii au trecut în revistă stadiul actual al relaţiilor bilaterale în domeniul afacerilor interne, cu accent pe cooperarea la frontieră, cooperarea poliţienească, şi situaţii de urgenţă, combaterea traficului de persoane, droguri şi arme şi a crimei organizate, fiind consimţită importanţa consolidării cooperării prin proiecte şi acţiuni comune ţintite către zonele de risc.
Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne român a evidenţiat că prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate transfrontaliere reprezintă o prioritate a MAI. Riscurile crescute generate de traficul de migranţi, traficul de persoane, traficul ilicit de arme de foc, traficul de droguri, terorism şi alte infracţiuni grave, necesită o coordonare şi o cooperare operaţională strânse. Partenerul de discuţie a transmis asigurări că aceste aspecte se află şi în atenţia MAI ucrainean.
În continuare, ministrul Predoiu a prezentat pe scurt demersurile întreprinse de România pentru creşterea conectivităţii şi facilitarea tranzitului la frontiera comună România-Ucraina, cu asigurarea măsurilor de securitate corespunzătoare. Acestea aduc o contribuţie semnificativă la asigurarea rezilienţei economice a statului ucrainean şi reduc efectele războiului asupra securităţii alimentare globale.
A fost punctat şi dialogul consistent, la toate nivelurile, între structurile celor două Ministere, precum şi perspectivele intensificării acestuia în următoarea perioadă. Un exemplu în acest sens, este reprezentat de consolidarea cadrului juridic bilateral de cooperare prin semnarea, cu ocazia vizitei, a Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor situaţiilor de urgenţă.
Cei doi miniştri au discutat şi despre ajutorul acordat structural de România refugiaţilor ucraineni, în contextul în care, de la începutul războiului, prin ţara noastră au tranzitat fără incidente peste 10 milioane de cetăţeni ucraineni, din care peste 82 de mii au rămas pe teritoriul român, 146 au cerut azil şi peste 100 de mii au solicitat diverse forme de protecţie internaţionale, formalităţi executate de instituţiile MAI cu succes şi fără incidente.
În cadrul întrevederii, ministrul român a evidenţiat faptul că în perspectivă, după încheierea războiului, România trebuie şi are capacitatea să joace un rol important în procesul de reconstrucţie al Ucrainei, prin investiţii şi organizarea de centre de suport logistic în apropierea frontierelor pentru operaţiunile de reconstrucţie din Ucraina, poziţia ţării noastre fiind strategic avantajoasă din acest punct de vedere.
La încheierea discuţiilor în plenul delegaţiilor, cei doi miniştri au semnat importantul Acord privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor situaţiilor de urgenţă. Prin acest document s-a creat cadrul juridic bilateral necesar pentru ca România şi Ucraina să îşi acorde ajutor reciproc, la cerere, în cazul iminenţei /producerii unei situaţii de urgenţă. Acordul vine şi mai mult în sprijinul autorităţilor ucrainene întrucât va permite trimiterea în Ucraina, la solicitarea acesteia, a unor echipe de acordare a ajutorului, a echipamentelor necesare, precum şi desfăşurarea oricăror tipuri de acţiuni de răspuns, transferarea de expertiză, realizarea de operaţiuni de căutare şi salvare, care au ca scop salvarea de vieţi omeneşti, protejarea sănătăţii publice, limitarea pagubelor materiale şi a valorilor culturale.
La finalul întrevederii, cei doi miniştrii au avut o şedinţă tete-a-tete de aproximativ 15 minute, în care au discutat aspecte care ţin de competenţa celor două ministere.
Întâlnirea de lucru s-a încheiat cu un prânz oficial oferit de ministrul român, delegaţia ministerială română fiind compusă din Beatrice Drăghiciu, consilier de stat în cabinetul guvernamental al viceprim-ministrului, Bogdan Despescu, Raed Arafat, Cătălin Necula, secretari de stat în Ministerul Afacerilor Interne şi Nuşa Coman, director general în Ministerul Afacerilor Interne.
După întâlnirea de lucru, ministrul Predoiu a declarat:
,,Întâlnirea de lucru de astăzi a fost extrem de substanţială, MAI fiind reprezentat de o puternică delegaţie, având în vedere importanţa prezentă şi de perspectivă a cooperării cu Ucraina în domenii de competenţă ale MAI.
Vom creşte atenţia şi vom intensifica cooperarea în combaterea crimei organizate, a traficului de persoane şi droguri, precum şi pentru luarea din timp a unor măsuri de combatere a traficului de arme, care, deşi în prezent nu pune probleme la frontiera Ucraina - România, ar putea deveni un subiect de atenţie după încheierea războiului şi trebuie să fim pregătiţi din timp pentru a contracara eficient.
Cheia strategică în combaterea acestor provocări rămâne anihilarea grupărilor de crimă organizată, ele sunt cele care perpetrează cele mai grave provocări pe linia de siguranţă publică generală.
Înţeleg preocuparea părţii ucrainene pentru combaterea fenomenului de sustragere a unor cetăţeni ucraineni, prin trecerea frauduloasă a frontierei cu România, de la aplicarea unor legi speciale în vigoare în Ucraina şi vom continua să acordăm sprijin, în cadrul şi pe baza legislaţiei române şi europene. De asemenea, suntem gata să sprijinim colegii ucraineni, ca şi pe cei din Republica Moldova, în dialogul cu Comisia Europeană pentru perfecţionarea şi personalizarea cadrului european privind readmisia în raport de realităţile provocate de războiul de agresiune totală din Ucraina.
În ceea ce priveşte refugiaţii ucraineni rămaşi pe teritoriul naţional, în perspectivă, Guvernul României va trebui să elaboreze o politică pe termen lung având caracter comprehensiv, care să treacă dincolo de importantul ajutor (financiar, logistic, instituţional) acordat pe perioada de război, având în vedere că rezidenţa şi integrarea socială şi economică pe termen lung în societatea românească va consolida minoritatea ucraineană din România şi va necesita măsuri coerente de integrare culturală.
Un aspect interesant al discuţiilor l-a constituit problematica regimului juridic al deţinerii şi utilizării dronelor după încheierea războiului, aspect asupra căruia ne vom apleca atenţia în perspectivă.
Concluzionez în sensul că întâlnirea de lucru a fost extrem de utilă pentru ambele părţi şi am pus bazele principiale ale unei cooperări structurate pe multiple domenii de competenţă ale celor două importante ministere.'
Direcţia Informare şi Relaţii Publice
Afisari: 31
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.