Fundaţia Conservation Carpathia vă invită la o expoziţie despre plantele străine invazive la Grădina Botanică 'Dimitrie Brândză' din Bucureşti

Bucureşti, 19 octombrie 2024. Fundaţia Conservation Carpathia, în colaborare cu Grădina Botanică 'Dimitrie Brândză' a Universităţii din Bucureşti, a organizat sâmbătă, 19 octombrie, o conferinţă dialog despre plantele străine invazive şi impactul acestora asupra ecosistemelor. Evenimentul a reunit specialişti din domeniu şi a atras un public numeros, interesat de modul în care aceste specii problematice afectează ecosistemele locale. Totodată la Grădina Botanică din Bucureşti a fost vernisată şi o expoziţie dedicată plantelor străine invazive, care va fi deschisă publicului până în data de 17 noiembrie.

Discuţiile au fost conduse de prof. univ. dr. Paulina Anastasiu, coordonatoarea Grădinii Botanice, şi dr. Oliviu Pop, biolog la Fundaţia Conservation Carpathia, care au evidenţiat necesitatea unei acţiuni colective pentru combaterea răspândirii acestor plante străine invazive. Pentru a creşte gradul de conştientizare privind plantele străine invazive, Fundaţia Conservation Carpathia a lansat şi o campanie de informare. Detalii: https://www.carpathia.org/ro/plante-straine-invazive/

Impactul plantelor străine invazive asupra biodiversităţii României

România se confruntă cu peste 130 de specii de plante străine străine invazive sau cu potenţial invaziv, care perturbă echilibrul ecologic şi afectează comunităţile locale. Printre cele mai problematice specii identificate de Fundaţia Conservation Carpathia în aria de proiect, situată în sud-estul Munţilor Făgăraş, se numără troscotul japonez, bunghişorul american şi slăbănogul himalaian, napul porcesc, mărită-mă mamă, sânzienele de grădină (sânziene canadiene), slăbănogul cu flori mici şi crinul portocaliu, care au fost prezentate pe larg în cadrul discuţiilor.

'Sunt acele specii de plante care nu sunt native într-un ecosistem, adică nu sunt specifice locului, mai exact continentului, bioregiunii, insulei, dar ajung acolo accidental sau ca urmare a activităţii oamenilor. Li se mai spune specii străine, alogene, exotice sau non-native. Plantele străine invazive reprezintă o ameninţare serioasă la adresa biodiversităţii, iar prevenirea răspândirii lor este crucială pentru protejarea ecosistemelor naturale,' a subliniat dr. Oliviu Pop.

Acţiuni concrete pentru protecţia naturii

Începând din 2020, Fundaţia Conservation Carpathia a desfăşurat intervenţii ecologice de eliminare a acestor specii invazive pe o lungime de 157 de kilometri de-a lungul văilor râurilor din sud-estul Munţilor Făgăraş. Metodele folosite sunt prietenoase cu mediul, evitând utilizarea substanţelor chimice, iar scopul este reducerea extinderii plantelor invazive cu cel puţin 50%.

Ce putem face?

Pentru a preveni şi a controla răspândirea plantelor străine invazive, sunt necesare următoarele acţiuni:
- Prevenirea introducerii speciilor străine cu potenţial invaziv în grădini şi natură. Plantaţi în grădini specii native sau specii ornamentale care nu au potenţial invaziv. (albăstrele, crăiţe, măceş, păducel, soc etc.)
- Limitarea extinderii speciilor deja instalate.
- Informaţi-vă despre potenţialul acestor specii de plante şi despre cum le puteţi combate, dacă deja le aveţi în grădini. Nu aruncaţi în natură resturile vegetale provenite din grădini.
- Potrivit studiilor, în România au fost identificate până acum 396 de specii de plante străine invazive sau cu potenţial invaziv.

'Fun Facts' care au captat atenţia vizitatorilor

Informaţii surprinzătoare au adus un plus de interes în rândul participanţilor. Printre ele, faptul că troscotul japonez poate creşte prin asfalt şi ciment din cauza rizomilor săi extrem de rezistenţi, iar sânzienele canadiene, vândute frecvent în florării, sunt o specie invazivă. O singură plantă de slăbănog cu flori mici poate produce până la 10.000 de seminţe.

Expoziţia despre plantele străine invazive continuă timp de o lună

Publicul este invitat să cunoască şi să recunoască o selecţie de plante străine invazive, care afectează în special zona Munţilor Făgăraş, aria de proiect a Fundaţiei Conservation Carpathia, să înveţe despre impactul pe care acestea îl au asupra mediului, dar şi cum pot fi combătute. 'Plantele străine invazive, o expoziţie neinvadatoare' este amenajată până pe 17 noiembrie şi poate fi văzută pe aleea centrală a Grădinii Botanice 'Dimitrie Brândză', Bucureşti.

Despre Fundaţia Conservation Carpathia

Fundaţia Conservation Carpathia este cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa, care contribuie la refacerea ecosistemelor naturale din Munţii Carpaţi, în beneficiul biodiversităţii şi a comunităţilor locale. Din 2009, fundaţia românească a salvat de la exploatare peste 27.000 de hectare de păduri şi păşuni alpine în sud-estul Carpaţilor Meridionali, achiziţionându-le cu scop de conservare, a plantat peste 4 milioane de puieţi pe 1.991 de hectare afectate de tăieri, a creat o zonă de 78.000 de hectare pe care nu se desfăşoară vânătoare sportivă şi de trofee.

Fundaţia contribuie la bunăstarea comunităţilor din vecinătatea pădurilor protejate prin proiecte sociale, de educaţie şi de dezvoltare de afaceri verzi, iar viziunea pe termen lung este crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş.

Activitatea Fundaţiei Conservation Carpathia este recunoscută la nivel naţional şi internaţional, recent organizaţia primind trofeul BAMBI, cel mai important premiu media din Germania, pentru categoria 'Planeta Noastră'. Din 1948, BAMBI premiază personalităţi şi organizaţii care se remarcă prin activitate şi au un impact deosebit.

Afisari: 31