Comunicat de presă - ProTECT
Apel Platforma PROTECT de Ziua Europeană de Luptă împotriva Traficului de Persoane
Cinci măsuri pentru ca statul român să poată acţiona ferm şi rapid împotriva traficului de persoane
Bucureşti, 18 octombrie 2024
România are nevoie să acţioneze pe cinci măsuri prioritare care să-i permită să intervină ferm şi rapid în orice infracţiune de trafic de persoane şi să protejeze victimele acestei forme de abuz iar partidele politice trebuie să includă astfel de măsuri în programele lor electorale, arată organizaţiile care luptă împotriva traficului de persoane din cadrul Platformei PROTECT, în condiţiile în care astăzi este Ziua Europeană de Luptă împotriva Traficului de Persoane, iar ţara noastră este în continuare în fruntea statisticilor privind numărul de victime ale traficului de persoane identificate în Uniunea Europeană.
Cele cinci măsuri pe care le considerăm prioritare sunt:
Fondul pentru asistenţa şi protecţia victimelor - Crearea unui mecanism guvernamental integrat care să asigure fondurile necesare pentru protecţia şi asistenţa victimelor traficului de persoane este esenţială. Accesul la resurse stabile şi adecvate va contribui la eficientizarea serviciilor de sprijin.
Prevenirea exploatării copiilor şi justiţie prietenoasă cu copiii - Raportul ANITP din 2023 arată o creştere a vulnerabilităţii copiilor, aproape 1 din 5 victime provenind fie din centre de plasament, fie aflate în plasament familial sau în grija unor rude în momentul recrutării. În cazul victimelor minore, identificate în anul 2023, ponderea celor care se aflau în situaţiile menţionate a crescut de la 17% în 2022 la un procent de 22%. Prevenirea traficului de minori prin măsuri de protecţie dedicate este o prioritate majoră, mai ales în mediile vulnerabile.
Ajustarea cadrului legislativ pentru a răspunde noilor provocări în combaterea traficului de persoane şi sprijinirea victimelor. Modificările trebuie să fie orientate către adaptarea la noile forme de exploatare, căsătoria forţată, adopţiile ilegale, exploatarea maternităţii-surogat, difuzarea de conţinut vizual de natură sexuală care implică victima prin intermediul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor.
Diminuarea riscurilor traficului de persoane facilitat de tehnologie şi mediul online Având în vedere creşterea semnificativă a cazurilor de exploatare care utilizează tehnologia şi internetul, combaterea traficului în mediile online devine o urgenţă. Măsurile trebuie să includă prevenirea accesului la platformele care promovează abuzurile şi dezvoltarea de mecanisme care să detecteze şi să oprească aceste acţiuni.
Creşterea gradului de identificare în rândul victimelor traficului de persoane, în special în rând migranţilor - în ultimii ani asistăm la o diminuare a cazurilor de trafic de persoane identificate. Operaţionalizarea Mecanismului Naţional de Identificare şi Referire prin instruirea categoriilor profesionale care au contact cu victimele traficului de persoane ar trebui să fie o prioritate naţională.
'Vrem să colaborăm strâns cu autorităţile, cu societatea civilă şi cu mediul privat, pentru a transforma România într-un mediu sigur. Este nevoie de consolidarea legislaţiei şi asigurarea unui răspuns ferm şi rapid la orice infracţiune de trafic şi exploatare. Este nevoie de dezvoltarea unui cadru sigur şi de încredere pentru victime, oferindu-le un sprijin prompt şi eficient, astfel încât să poată recâştiga încrederea în autorităţi şi să beneficieze de asistenţa necesară pentru a-şi reconstrui viaţa. Este de asemenea nevoie de îmbunătăţirea mecanismelor de identificare a victimelor şi de intervenţie pentru sprijinirea lor. Din păcate, statisticile arată că în 2023 a scăzut cu 10% numărul victimelor identificate, dar acest lucru nu înseamnă că s-a redus fenomenul traficului de persoane ci că mai puţine persoane au fost eliberate din situaţia de exploatare în care se aflau', a declarat Loredana Urzică Mirea, Preşedintele ProTECT şi directoare executivă a asociaţiei eLiberare.
Informaţii de context:
În 2023, 451 de victime ale traficului de persoane au fost identificate, marcând o scădere de 10% faţă de anul anterior. Cu toate acestea, această reducere nu reflectă neapărat o scădere a numărului real de victime, ci subliniază nevoia de a îmbunătăţi mecanismele de identificare şi intervenţie. Traficul continuă să afecteze în mod disproporţionat femeile şi fetele minore, care reprezintă 77% dintre victimele identificate, cu un procent îngrijorător de 49% de victime minore din totalul de victime identificate. Exploatarea sexuală rămâne principala formă de abuz, în special prin prostituţie şi pornografie infantilă, iar fenomenul continuă să se mute treptat în mediul online, unde cazurile de pornografie pe internet s-au dublat în 2023. La primul contact, cele mai multe victime cunoşteau identitatea celui care le aborda (70 % dintre victime au fost recrutate de către persoane aflate în cercul de cunoştinţe, prieteni, vecini sau chiar rude) în timp ce numai 30 % dintre victime au fost recrutate de către persoane necunoscute.
Oferta prezentată în procesul de recrutare a fost orientată în direcţia practicării prostituţiei, cerşetoriei sau pornografiei, o treime dintre victime primind o ofertă din aceste domenii şi doar un sfert dintre victime fiind recrutate cu o ofertă de muncă în străinătate sau în ţară. Exploatarea sexuală a victimelor prin obligarea la practicarea prostituţiei cât şi actele de pornografie infantilă, este de departe cea mai întâlnită, cu o pondere de 63% victime astfel exploatate, mai mult de jumătate (57,4%) fiind persoane sub 18 ani.[1]
Activităţi derulate de PROTECT, pe 18 octombrie, pentru a marca Ziua internaţională împotriva traficului de persoane:
Camera Deputaţilor în parteneriat cu Platforma ProTECT organizează o conferinţă specială la Parlamentul României, în sala Hortensia Papadat-Bengescu (C5, et.2), pe 18 octombrie (09:30 - 12:30), la care participă membrii Parlamentului, experţi, organizaţii antitrafic, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice şi alţi actori implicaţi în prevenirea şi combaterea traficului de persoane. Se vor discuta priorităţile legislative esenţiale pentru următorii ani, ca parte a Strategiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane 2024-2028, având ca scop reducerea vulnerabilităţii şi asigurarea unei protecţii eficiente a victimelor.
Clădirile Parlamentului şi ale Guvernului, precum şi Turnul STS vor fi iluminate în albastru, culoarea simbol pentru protejarea victimelor traficului de persoane, la cererea PROTECT.
Despre ProTECT:
ProTECT este o coaliţie de organizaţii specializate care luptă împotriva traficului de persoane şi protejează drepturile victimelor, care reuneşte în prezent 25 dintre cele mai active organizaţii neguvernamentale în domeniu. Misiunea ProTECT este de a acţiona ca un catalizator şi centru de resurse pentru membrii săi şi alte entităţi publice şi private cu obiective similare, astfel încât aceştia să colaboreze eficient în prevenirea, protecţia şi asistenţa victimelor, dezvoltarea de politici publice şi advocacy, proiecte şi iniţiative cu un impact.
Cinci măsuri pentru ca statul român să poată acţiona ferm şi rapid împotriva traficului de persoane
Bucureşti, 18 octombrie 2024
România are nevoie să acţioneze pe cinci măsuri prioritare care să-i permită să intervină ferm şi rapid în orice infracţiune de trafic de persoane şi să protejeze victimele acestei forme de abuz iar partidele politice trebuie să includă astfel de măsuri în programele lor electorale, arată organizaţiile care luptă împotriva traficului de persoane din cadrul Platformei PROTECT, în condiţiile în care astăzi este Ziua Europeană de Luptă împotriva Traficului de Persoane, iar ţara noastră este în continuare în fruntea statisticilor privind numărul de victime ale traficului de persoane identificate în Uniunea Europeană.
Cele cinci măsuri pe care le considerăm prioritare sunt:
Fondul pentru asistenţa şi protecţia victimelor - Crearea unui mecanism guvernamental integrat care să asigure fondurile necesare pentru protecţia şi asistenţa victimelor traficului de persoane este esenţială. Accesul la resurse stabile şi adecvate va contribui la eficientizarea serviciilor de sprijin.
Prevenirea exploatării copiilor şi justiţie prietenoasă cu copiii - Raportul ANITP din 2023 arată o creştere a vulnerabilităţii copiilor, aproape 1 din 5 victime provenind fie din centre de plasament, fie aflate în plasament familial sau în grija unor rude în momentul recrutării. În cazul victimelor minore, identificate în anul 2023, ponderea celor care se aflau în situaţiile menţionate a crescut de la 17% în 2022 la un procent de 22%. Prevenirea traficului de minori prin măsuri de protecţie dedicate este o prioritate majoră, mai ales în mediile vulnerabile.
Ajustarea cadrului legislativ pentru a răspunde noilor provocări în combaterea traficului de persoane şi sprijinirea victimelor. Modificările trebuie să fie orientate către adaptarea la noile forme de exploatare, căsătoria forţată, adopţiile ilegale, exploatarea maternităţii-surogat, difuzarea de conţinut vizual de natură sexuală care implică victima prin intermediul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor.
Diminuarea riscurilor traficului de persoane facilitat de tehnologie şi mediul online Având în vedere creşterea semnificativă a cazurilor de exploatare care utilizează tehnologia şi internetul, combaterea traficului în mediile online devine o urgenţă. Măsurile trebuie să includă prevenirea accesului la platformele care promovează abuzurile şi dezvoltarea de mecanisme care să detecteze şi să oprească aceste acţiuni.
Creşterea gradului de identificare în rândul victimelor traficului de persoane, în special în rând migranţilor - în ultimii ani asistăm la o diminuare a cazurilor de trafic de persoane identificate. Operaţionalizarea Mecanismului Naţional de Identificare şi Referire prin instruirea categoriilor profesionale care au contact cu victimele traficului de persoane ar trebui să fie o prioritate naţională.
'Vrem să colaborăm strâns cu autorităţile, cu societatea civilă şi cu mediul privat, pentru a transforma România într-un mediu sigur. Este nevoie de consolidarea legislaţiei şi asigurarea unui răspuns ferm şi rapid la orice infracţiune de trafic şi exploatare. Este nevoie de dezvoltarea unui cadru sigur şi de încredere pentru victime, oferindu-le un sprijin prompt şi eficient, astfel încât să poată recâştiga încrederea în autorităţi şi să beneficieze de asistenţa necesară pentru a-şi reconstrui viaţa. Este de asemenea nevoie de îmbunătăţirea mecanismelor de identificare a victimelor şi de intervenţie pentru sprijinirea lor. Din păcate, statisticile arată că în 2023 a scăzut cu 10% numărul victimelor identificate, dar acest lucru nu înseamnă că s-a redus fenomenul traficului de persoane ci că mai puţine persoane au fost eliberate din situaţia de exploatare în care se aflau', a declarat Loredana Urzică Mirea, Preşedintele ProTECT şi directoare executivă a asociaţiei eLiberare.
Informaţii de context:
În 2023, 451 de victime ale traficului de persoane au fost identificate, marcând o scădere de 10% faţă de anul anterior. Cu toate acestea, această reducere nu reflectă neapărat o scădere a numărului real de victime, ci subliniază nevoia de a îmbunătăţi mecanismele de identificare şi intervenţie. Traficul continuă să afecteze în mod disproporţionat femeile şi fetele minore, care reprezintă 77% dintre victimele identificate, cu un procent îngrijorător de 49% de victime minore din totalul de victime identificate. Exploatarea sexuală rămâne principala formă de abuz, în special prin prostituţie şi pornografie infantilă, iar fenomenul continuă să se mute treptat în mediul online, unde cazurile de pornografie pe internet s-au dublat în 2023. La primul contact, cele mai multe victime cunoşteau identitatea celui care le aborda (70 % dintre victime au fost recrutate de către persoane aflate în cercul de cunoştinţe, prieteni, vecini sau chiar rude) în timp ce numai 30 % dintre victime au fost recrutate de către persoane necunoscute.
Oferta prezentată în procesul de recrutare a fost orientată în direcţia practicării prostituţiei, cerşetoriei sau pornografiei, o treime dintre victime primind o ofertă din aceste domenii şi doar un sfert dintre victime fiind recrutate cu o ofertă de muncă în străinătate sau în ţară. Exploatarea sexuală a victimelor prin obligarea la practicarea prostituţiei cât şi actele de pornografie infantilă, este de departe cea mai întâlnită, cu o pondere de 63% victime astfel exploatate, mai mult de jumătate (57,4%) fiind persoane sub 18 ani.[1]
Activităţi derulate de PROTECT, pe 18 octombrie, pentru a marca Ziua internaţională împotriva traficului de persoane:
Camera Deputaţilor în parteneriat cu Platforma ProTECT organizează o conferinţă specială la Parlamentul României, în sala Hortensia Papadat-Bengescu (C5, et.2), pe 18 octombrie (09:30 - 12:30), la care participă membrii Parlamentului, experţi, organizaţii antitrafic, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice şi alţi actori implicaţi în prevenirea şi combaterea traficului de persoane. Se vor discuta priorităţile legislative esenţiale pentru următorii ani, ca parte a Strategiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane 2024-2028, având ca scop reducerea vulnerabilităţii şi asigurarea unei protecţii eficiente a victimelor.
Clădirile Parlamentului şi ale Guvernului, precum şi Turnul STS vor fi iluminate în albastru, culoarea simbol pentru protejarea victimelor traficului de persoane, la cererea PROTECT.
Despre ProTECT:
ProTECT este o coaliţie de organizaţii specializate care luptă împotriva traficului de persoane şi protejează drepturile victimelor, care reuneşte în prezent 25 dintre cele mai active organizaţii neguvernamentale în domeniu. Misiunea ProTECT este de a acţiona ca un catalizator şi centru de resurse pentru membrii săi şi alte entităţi publice şi private cu obiective similare, astfel încât aceştia să colaboreze eficient în prevenirea, protecţia şi asistenţa victimelor, dezvoltarea de politici publice şi advocacy, proiecte şi iniţiative cu un impact.
Afisari: 21
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.