Comunicat de presă - Opera Naţională Bucureşti
Spectacole absolut remarcabile de operă şi balet, în a doua parte a lunii octombrie, pe scena Operei Naţionale Bucureşti
Între 21 şi 27 octombrie, Opera Naţională Bucureşti continuă seria spectacolelor memorabile, aducând pe scenă titluri clasice din repertoriul liric şi coregrafic internaţional, oferind publicului experienţe artistice de neuitat: Frumoasa din pădurea adormită de Ceaikovski, Aida de Verdi, Don Quijote de Minkus şi Nunta lui Figaro de Mozart.
Frumoasa din pădurea adormită (de Piotr Ilici Ceaikovski) - miercuri, 23 octombrie, ora 18:30
Aducerea în zilele noastre a unor poveşti cu semnificaţii atemporale a devenit o tentaţie irezistibilă pentru coregrafii din întreaga lume. Baletul Frumoasa din pădurea adormită de Piotr Ilici Ceaikovski - inspirat de basmul omonim La belle au bois dormant de Charles Perrault (1697) - a avut premiera mondială la Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg (1890) în coregrafia lui Marius Petipa. A intrat rapid şi definitiv în repertoriul internaţional standard de balet clasic. Frumoasa din pădurea adormită a cunoscut în ultimele decenii atât regândiri semnificative ale libretului, cât şi ale vocabularului coregrafic. Câteva dintre variantele moderne au aruncat o lumină nouă asupra poveştii cât şi uneori asupra muzicii. Transpusă în filme de lungmetraj, spectacole de păpuşi, musical-uri sau desene animate, povestea Frumoasei din pădurea adormită continuă să fascineze generaţiile de copii şi bunci.
Aida (de Giuseppe Verdi) - vineri, 25 octombrie, ora 18:30
Opera Aida de Giuseppe Verdi - având un libret semnat de Antonio Ghislanzoni -, a fost inspirată dintr-o veche legendă din antichitatea egipteană. Este considerată un indiscutabil vârf de gamă în creaţia verdiană. Povestea i-a fost oferită scriitorului Camille du Locle, directorul Operei Comice din Paris, de către savantul egiptolog francez Auguste Mariette, primul director al muzeului din Cairo, distins de autorităţile egiptene cu titlul de bey (de unde numele de Mariette Bey cu care semnează în publicaţiile epocii). Acţiunea se petrece în Egiptul antic şi a avut premiera la inaugurarea Operei din Cairo, la 24 decembrie 1871, moment care a coincis în mod fericit şi cu celebrarea încheierii lucrărilor la Canalul de Suez. Aida de Verdi nu işi propune numai să prezinte spectatorilor tablouri cu încărcătură istorică, ci şi să le înfăţişeze o poveste tragică de iubire în care tema principală este dragostea, sub toate formele ei, de la cea dintre un bărbat şi o femeie la dragostea de patrie, respectul şi iubirea faţă de părinţi. Temele secundare sunt sacrificiul din iubire, respectul faţă de lege şi stat, condiţia umilitoare a celor înfrânţi şi aroganţa învingătorilor, invidia şi gelozia ca motoare principale pentru acţiunile personajului negativ, prinţesa egipteană Amneris.
Don Quijote (de Ludwig Minkus) - sâmbătă, 26 octombrie, ora 18:30
Baletul Don Quijote de Ludwig Minkus - inspirat de arhicunoscutul roman Don Quijote de La Mancha al scriitorului spaniol Miguel de Cervantes - a avut premiera mondială la Teatrul Balşoi din Moscova (1869), în coregrafia lui Marius Petipa. Chiar dacă povestea lui Don Quijote a servit drept sursă de inspiraţie pentru mai multe spectacole de balet create de coregrafi renumiţi, versiunea prezentată la Teatrul Bolşoi în 1869, rezultată din colaborarea dintre Marius Petipa şi Ludwig Minkus, a adus nu doar un succes remarcabil, ci şi titlul de compozitor oficial al Baletului Imperial de la Sankt Petersburg lui Minkus. Muzica captivantă a compozitorului a fost perfect sincronizată cu ritmul şi farmecul melodic al spectacolului, avându-i ca protagonişti pe îndrăgostiţii Kitri şi Basil, precum şi pe Don Quijote. Inspirat de frumuseţea lui Kitri, pe care o confundă cu Dulcineea din visurile sale, Don Quijote pleacă într-o călătorie pentru a-i găsi pe cei doi îndrăgostiţi şi pentru a-i ajuta să-şi împlinească visul de a fi împreună. Cu ingeniozitatea sa, cavalerul reuşeşte să-l convingă pe Lorenzo, tatăl lui Kitri, să accepte căsătoria celor doi, iar astfel, obstacolele întâmpinate de tânărul cuplu sunt depăşite cu succes. Povestea se încheie cu o strălucitoare petrecere de nuntă, unde Don Quijote şi scutierul său Sancho Panza se alătură sărbătorii. Ritm, culoare, atmosfera plină de viaţă a unui orăşel din Spania, personaje pitoreşti - care vor fi cu siguranţă recunoscute de publicul spectator din celebrul roman omonim semnat de Cervantes -, o coregrafie spectaculoasă cu numeroase momente de virtuozitate în interpretarea unei distribuţii de excepţie, toate acestea luate împreună formează una dintre cele de mai succes reprezentaţii de pe scena Operei Naţionale Bucureşti.
Nunta lui Figaro (de Wolfgang Amadeus Mozart) - duminică, 27 octombrie, ora 18:30
Opera bufă Nunta lui Figaro a fost inspirată de comedia omonimă (La Folle Journee, ou le Mariage de Figaro) a lui Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais (1778), muzica fiind compusă de Wolfgang Amadeus Mozart, iar libretul semnat de Lorenzo da Ponte. Nunta lui Figaro este prima operă la care au colaborat Mozart şi libretistul Lorenzo da Ponte. Cei doi au mai realizat împreună operele Don Giovanni şi Cosi fan tutte. Mozart a fost cel care i-a adus lui da Ponte o copie a piesei lui Beaumarchais, iar acesta a transpus-o într-un libret în numai 6 săptămâni, traducând textul în italiană, punându-l în versuri şi excluzând toate trimiterile politice. Libretul a primit în final aprobarea împăratului Iosif al II-lea, iar premiera a avut loc pe 1 mai 1786, la Burghtheater din Viena (Teatrul Curţii Imperiale). În pofida succesului, s-au jucat doar 9 reprezentaţii. Acestea aveau o durată de 4 ore, iar publicul entuziasmat solicita deseori bis-uri care dublau acest timp. Se pare că, împăratul a emis o hotărâre în legătură cu numărul de bis-uri ce puteau fi acordate în cadrul unei reprezentaţii cu Nunta lui Figaro. În 1789, spectacolul a fost reluat, Mozart şi da Ponte au adus mici modificări muzicale, adaptând partitura pentru interpretarea rolului Susanna. Una dintre marile iubiri ale lui Mozart - Nancy Storace - se spune că a fost interpreta de la premieră a rolului Susanna din Nunta lui Figaro.
Bilete pe http://tickets.operanb.ro/ şi de la Casa de Bilete a Operei Naţionale Bucureşti.
Sponsori: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti, BCR, Retele Electrice Muntenia şi PPC Romania
Parteneri: Laguna, Market Aroma, Yokko The Fashion Store, Secuiana, Marelbo, Pop Cola, Phoenixmedia, Euromedia, Cocor, Băneasa Shopping City, Electrolux, Techir, Sansha
Partener de mobilitate: Suzuki
Parteneri media: Digi24, Europa FM, Euronews România, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Actualităţi, RFI România, Romantic FM, Radio Seven, Radio Itsy Bitsy, România TV, Kanal D, Zile şi Nopţi, Agerpres, Spot Media, Ziarul Metropolis, News Bucureşti, Q Magazine, Marea Dragoste, Leviathan, Ordinea Zilei, Bucureşti Business, Reuşita.ro, 9am.ro., Kudika, Garbo, Romania Journal, CursDeGuvernare, Grupul de Presă SEMNAL, Nine O'Clock, Mediatrust
Între 21 şi 27 octombrie, Opera Naţională Bucureşti continuă seria spectacolelor memorabile, aducând pe scenă titluri clasice din repertoriul liric şi coregrafic internaţional, oferind publicului experienţe artistice de neuitat: Frumoasa din pădurea adormită de Ceaikovski, Aida de Verdi, Don Quijote de Minkus şi Nunta lui Figaro de Mozart.
Frumoasa din pădurea adormită (de Piotr Ilici Ceaikovski) - miercuri, 23 octombrie, ora 18:30
Aducerea în zilele noastre a unor poveşti cu semnificaţii atemporale a devenit o tentaţie irezistibilă pentru coregrafii din întreaga lume. Baletul Frumoasa din pădurea adormită de Piotr Ilici Ceaikovski - inspirat de basmul omonim La belle au bois dormant de Charles Perrault (1697) - a avut premiera mondială la Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg (1890) în coregrafia lui Marius Petipa. A intrat rapid şi definitiv în repertoriul internaţional standard de balet clasic. Frumoasa din pădurea adormită a cunoscut în ultimele decenii atât regândiri semnificative ale libretului, cât şi ale vocabularului coregrafic. Câteva dintre variantele moderne au aruncat o lumină nouă asupra poveştii cât şi uneori asupra muzicii. Transpusă în filme de lungmetraj, spectacole de păpuşi, musical-uri sau desene animate, povestea Frumoasei din pădurea adormită continuă să fascineze generaţiile de copii şi bunci.
Aida (de Giuseppe Verdi) - vineri, 25 octombrie, ora 18:30
Opera Aida de Giuseppe Verdi - având un libret semnat de Antonio Ghislanzoni -, a fost inspirată dintr-o veche legendă din antichitatea egipteană. Este considerată un indiscutabil vârf de gamă în creaţia verdiană. Povestea i-a fost oferită scriitorului Camille du Locle, directorul Operei Comice din Paris, de către savantul egiptolog francez Auguste Mariette, primul director al muzeului din Cairo, distins de autorităţile egiptene cu titlul de bey (de unde numele de Mariette Bey cu care semnează în publicaţiile epocii). Acţiunea se petrece în Egiptul antic şi a avut premiera la inaugurarea Operei din Cairo, la 24 decembrie 1871, moment care a coincis în mod fericit şi cu celebrarea încheierii lucrărilor la Canalul de Suez. Aida de Verdi nu işi propune numai să prezinte spectatorilor tablouri cu încărcătură istorică, ci şi să le înfăţişeze o poveste tragică de iubire în care tema principală este dragostea, sub toate formele ei, de la cea dintre un bărbat şi o femeie la dragostea de patrie, respectul şi iubirea faţă de părinţi. Temele secundare sunt sacrificiul din iubire, respectul faţă de lege şi stat, condiţia umilitoare a celor înfrânţi şi aroganţa învingătorilor, invidia şi gelozia ca motoare principale pentru acţiunile personajului negativ, prinţesa egipteană Amneris.
Don Quijote (de Ludwig Minkus) - sâmbătă, 26 octombrie, ora 18:30
Baletul Don Quijote de Ludwig Minkus - inspirat de arhicunoscutul roman Don Quijote de La Mancha al scriitorului spaniol Miguel de Cervantes - a avut premiera mondială la Teatrul Balşoi din Moscova (1869), în coregrafia lui Marius Petipa. Chiar dacă povestea lui Don Quijote a servit drept sursă de inspiraţie pentru mai multe spectacole de balet create de coregrafi renumiţi, versiunea prezentată la Teatrul Bolşoi în 1869, rezultată din colaborarea dintre Marius Petipa şi Ludwig Minkus, a adus nu doar un succes remarcabil, ci şi titlul de compozitor oficial al Baletului Imperial de la Sankt Petersburg lui Minkus. Muzica captivantă a compozitorului a fost perfect sincronizată cu ritmul şi farmecul melodic al spectacolului, avându-i ca protagonişti pe îndrăgostiţii Kitri şi Basil, precum şi pe Don Quijote. Inspirat de frumuseţea lui Kitri, pe care o confundă cu Dulcineea din visurile sale, Don Quijote pleacă într-o călătorie pentru a-i găsi pe cei doi îndrăgostiţi şi pentru a-i ajuta să-şi împlinească visul de a fi împreună. Cu ingeniozitatea sa, cavalerul reuşeşte să-l convingă pe Lorenzo, tatăl lui Kitri, să accepte căsătoria celor doi, iar astfel, obstacolele întâmpinate de tânărul cuplu sunt depăşite cu succes. Povestea se încheie cu o strălucitoare petrecere de nuntă, unde Don Quijote şi scutierul său Sancho Panza se alătură sărbătorii. Ritm, culoare, atmosfera plină de viaţă a unui orăşel din Spania, personaje pitoreşti - care vor fi cu siguranţă recunoscute de publicul spectator din celebrul roman omonim semnat de Cervantes -, o coregrafie spectaculoasă cu numeroase momente de virtuozitate în interpretarea unei distribuţii de excepţie, toate acestea luate împreună formează una dintre cele de mai succes reprezentaţii de pe scena Operei Naţionale Bucureşti.
Nunta lui Figaro (de Wolfgang Amadeus Mozart) - duminică, 27 octombrie, ora 18:30
Opera bufă Nunta lui Figaro a fost inspirată de comedia omonimă (La Folle Journee, ou le Mariage de Figaro) a lui Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais (1778), muzica fiind compusă de Wolfgang Amadeus Mozart, iar libretul semnat de Lorenzo da Ponte. Nunta lui Figaro este prima operă la care au colaborat Mozart şi libretistul Lorenzo da Ponte. Cei doi au mai realizat împreună operele Don Giovanni şi Cosi fan tutte. Mozart a fost cel care i-a adus lui da Ponte o copie a piesei lui Beaumarchais, iar acesta a transpus-o într-un libret în numai 6 săptămâni, traducând textul în italiană, punându-l în versuri şi excluzând toate trimiterile politice. Libretul a primit în final aprobarea împăratului Iosif al II-lea, iar premiera a avut loc pe 1 mai 1786, la Burghtheater din Viena (Teatrul Curţii Imperiale). În pofida succesului, s-au jucat doar 9 reprezentaţii. Acestea aveau o durată de 4 ore, iar publicul entuziasmat solicita deseori bis-uri care dublau acest timp. Se pare că, împăratul a emis o hotărâre în legătură cu numărul de bis-uri ce puteau fi acordate în cadrul unei reprezentaţii cu Nunta lui Figaro. În 1789, spectacolul a fost reluat, Mozart şi da Ponte au adus mici modificări muzicale, adaptând partitura pentru interpretarea rolului Susanna. Una dintre marile iubiri ale lui Mozart - Nancy Storace - se spune că a fost interpreta de la premieră a rolului Susanna din Nunta lui Figaro.
Bilete pe http://tickets.operanb.ro/ şi de la Casa de Bilete a Operei Naţionale Bucureşti.
Sponsori: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti, BCR, Retele Electrice Muntenia şi PPC Romania
Parteneri: Laguna, Market Aroma, Yokko The Fashion Store, Secuiana, Marelbo, Pop Cola, Phoenixmedia, Euromedia, Cocor, Băneasa Shopping City, Electrolux, Techir, Sansha
Partener de mobilitate: Suzuki
Parteneri media: Digi24, Europa FM, Euronews România, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Actualităţi, RFI România, Romantic FM, Radio Seven, Radio Itsy Bitsy, România TV, Kanal D, Zile şi Nopţi, Agerpres, Spot Media, Ziarul Metropolis, News Bucureşti, Q Magazine, Marea Dragoste, Leviathan, Ordinea Zilei, Bucureşti Business, Reuşita.ro, 9am.ro., Kudika, Garbo, Romania Journal, CursDeGuvernare, Grupul de Presă SEMNAL, Nine O'Clock, Mediatrust
Afisari: 36
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.