Participarea ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la dezbaterea ocazionată de Ziua Europeană de Luptă Împotriva Traficului de Persoane

Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne:

Bună dimineaţa tuturor! Sunt foarte onorat şi privilegiat, aş putea spune, să deschid această conferinţă sub o organizare de prestigiu, cu foarte mulţi oaspeţi importanţi, cu oameni implicaţi în activitatea de combatere a traficului de persoane şi să adresez câteva cuvinte în deschiderea acesteia din perspectiva activităţii Ministerului Afacerilor Interne de combatere a traficului de persoane.

Traficul de persoane este un flagel global, care a afectat şi afectează în fiecare zi vieţi nevinovate de pe tot cuprinsul planetei. Europa, România nu putea fi ocolită de această racilă a societăţii moderne, o adevărată pată morală a societăţii contemporane şi suntem obligaţi, de asemenea, din punct de vedere moral, dar şi din perspectiva atribuţiilor noastre, ale fiecărei instituţii cu competenţă în aplicarea nu numai a legii şi a ordinii, ci şi a vieţii şi integrităţii fizice a persoanelor, să reacţionăm dur. Suntem obligaţi să dăm un răspuns foarte dur, organizat, constant, pe termen lung, traficului de persoane. Aceasta este premisa de la care am plecat şi am cerut prioritizarea şi accelerarea luptei împotriva traficului de persoane.

Analiza acestui fenomen, sub multiple faţete, este necesară pentru că un răspuns eficient trebuie să plece de la cercetarea cauzelor şi a mijloacelor de desfăşurare, de exprimare a acestui fenomen în societate, de la studierea cauzelor sociologice, culturale, educaţionale, de la studierea celor care fac trafic de persoane în mod structurat, de la organizaţiile criminale care au transformat traficul de persoane, sclavia modernă, în activităţi economice.

În acelaşi timp studiul şi răspunsul la acest fenomen trebuie făcut integrat. Ideea că o singură instituţie sau o singură activitate în combaterea traficului este suficientă e greşită. Combaterea traficului de persoane, ca şi a altor fenomene, trebuie făcută integrat pe mai multe direcţii, din partea mai multor instituţii. Activitatea trebuie să vizeze nu numai partea de combatere, ci şi partea de prevenţie şi de educaţie, dar şi, foarte important, de recuperare a victimelor traficului de persoane. De aceea, cred că această conferinţă se înscrie într-o serie de activităţi importante prin care specialişti, oameni care sunt preocupaţi de combaterea traficului de persoane, instituţii, colaborează, schimbă informaţii, schimbă idei şi îşi armonizează acţiunea pentru a da un răspuns coerent şi foarte eficient la nivel societal.

Nu e suficientă implicarea activităţii instituţiilor de stat. Instituţiile de stat, cum sunt şi instituţiile Ministerului Afacerilor Interne, instituţiile justiţiei, trebuie să coopereze cu societatea civilă, trebuie să coopereze cu familia, trebuie să coopereze naţional şi internaţional cu instituţii similare şi trebuie să-şi adapteze permanent abordarea acestui fenomen, astfel încât răspunsul să fie pe măsura provocării.

Sigur că dacă vorbim de activitatea de combatere, cel mai simplu este să ilustrăm numeric, statistic, activităţile desfăşurate de Ministerul Afacerilor Interne şi am să fac acest lucru pentru că şi cifrele sunt importante aici. Spre exemplu, un ultimul an, adică în anul curent, de la 1 ianuarie până la zi, Ministerul Afacerilor Interne a lansat 126 de acţiuni de mare amploare structurate pe combaterea traficului de persoane. În cadrul acestor acţiuni au fost efectuate 600 de percheziţii domiciliare pentru a identifica traficanţii de persoane, a identifica victime şi a pune în operă acţiunea nu numai de stopare a traficului, dar şi de recuperarea victimelor şi îngrijirea lor, recuperarea lor pe termen mediu şi lung. În urma acestor 600 de percheziţii domiciliare, multiple grupuri organizate au fost destructurate. Sunt în jur de 506 persoane care au fost supuse unor proceduri judiciare de diverse tipuri, 148 au fost arestate preventiv, 83 sunt în arest la domiciliu.

Ne-am orientat şi către activitatea de recuperare a câştigurilor provenite din activitatea de trafic de persoane. Până la zi, Poliţia Română a indisponibilizat, confiscat, aproape jumătate de milion de lei, 300.000 de euro, 77.000 de dolari. Sunt sume importante dar, în acelaşi timp, suntem conştienţi că vorbim doar de o parte a acestui fenomen.

El are o amploare foarte mare pentru că reţelele de trafic de persoane se regenerează, reţele de trafic de persoane locale lucrează în cooperare cu reţele europene, de aceea şi vorbim de o zi europeană a combaterii traficului de persoane. Acest tip de cooperare este foarte organizat, s-a ajuns la specializarea grupurilor de trafic de persoane. Sunt grupuri care sunt specializate în recrutare, altele in transferul acestor persoane peste frontieră, altele în exploatarea, valorificarea lor în terţe ţări din Uniunea Europeană, în special în vestul Europei, sunt diverse tipuri de sclavie, sclavie sexuală, sclavia muncii. Sigur, pare neverosimil să discutăm de astfel de fenomene în secolul 21. Dar trebuie să luăm lucrurile aşa cum sunt, să nu ne lamentăm, să nu filozofăm mai mult decât e cazul.

Există şi aceasta muncă de analiză importantă, dar trebuie să o facă cei care sunt calificaţi pentru aşa ceva. Noi, Ministerul Afacerilor Interne, instituţiile de aplicare a legii, instituţiile justiţiei trebuie să acţioneze permanent, organizat şi foarte, foarte energic, să continuăm să alocăm resurse pe termen lung , să mobilizăm resurse financiare, să conştientizăm Parlamentul, Guvernul, în ansamblu de importanţa acestei activităţi, astfel încât să diversificăm, să consolidăm mijloacele noastre de intervenţie prin modificări legislative care să permită instituţiilor de aplicare a legii să îşi desfăşoare mai complex activitatea şi mai diversificat, dar şi prin alocarea de resurse.

Am vorbit de trafic de persoane, dar e valabil pentru o serie de alte activităţi infracţionale grave, care afectează societatea, afectează tânăra generaţie. Sigur, traficul şi consumul de droguri sunt o parte dintre ele, sunt şi alte tipuri de violenţe, la vârste fragede, în mediul şcolar, ne-am organizat şi pe această zonă, dăm un răspuns de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. Astăzi, ne-am concentrat discursul mai mult pe subiectul zilei, pe traficul de persoane. Dar el este asociat cu alte tipuri de activităţi infracţionale, pentru că sunt desfăşurate de crima organizată de reţele de trafic, reţele de infracţionalitate gravă care nu-şi refuză una sau alta dintre activităţile infracţionale.

În general, grupurile de crimă organizată înglobează mai multe tipuri de infracţiuni grave: trafic de persoane, trafic de droguri, trafic de arme, infracţiuni cibernetice. Se întâmplă aşa pentru că, aşa cum spuneam în debutul intervenţiei mele, aceste activităţi au fost transformate în adevărate întreprinderi economice din care, criminalii infractorii, extrag sume importante din societate. Deci, pe lângă faptul că distrug pur şi simplu destine şi vieţi, extrag din societate sume de bani la scară naţională, la scară europeană am putea spune, colosală. Şi trebuie să ne concentrăm şi în această direcţie.

Pe de altă parte, spuneam că e bine să fim realişti. Aceasta nu este o activitate care se va încheia, nu ştiu, peste un an, peste doi, peste trei, la sfârşitul anului tragem o linie şi constatăm că s-a rezolvat în plan european traficul de persoane sau într-o ţară sau alta a Uniunii Europene. E o activitate care va continua mulţi ani de aici înainte şi nici nu trebuie să ne punem problema oare când o să termine. Trebuie să ne punem problema că în fiecare zi avem în obiectiv această activitatea de combatere a traficului de persoane şi că în fiecare zi trebuie să mai destructurăm o reţea, să mai capturăm un infractor, să mai recuperăm o victimă şi să ne multiplicăm eforturile.

Cred că aceasta este, după părerea mea, abordarea strategică de succes, să ne conjugăm, să ne armonizăm să ne integrăm eforturile naţionale într-un plan mai larg, în plan european. Doar o ţară sau alta, indiferent cât de puternică, nu poate rezolva acest fenomen. Cam aceştia sunt parametrii în care noi am abordat şi abordăm această activitate importantă la Ministerul Afacerilor Interne atât pe partea de prevenţie, dar şi de recuperarea victimelor prin Agenţia de profil din cadrul Ministerului, dar şi pe partea de combatere care, după părerea mea, trebuie să primească acum o atenţie şi mai mare.

Activitatea de prevenţie, activitatea de educaţie vor da rezultate pe termen mediu, pe termen lung şi în domeniul combaterii traficului de droguri. Dar până când acest rezultat se va materializa, noi suntem obligaţi să dăm o ripostă fermă pe zona de combatere, pe destructurarea reţelelor de trafic de persoane. Din nou, la fel ca şi în domeniul combaterii drogurilor, vă asigur că aceasta este maniera de gândire, premisa teoretică principială de la care plecăm în activitatea Ministerului Afacerilor Interne.

Şi încă o ultima idee, în încheierea acestei intervenţii. Şi acest fenomen care are cauze culturale, cauze economice, cauze educaţionale, cauze naţionale, cauze internaţionale, poate fi combătut cu succes numai printr-un efort naţional care se implice tot spectrul de instituţii de stat, dar şi o cooperare foarte strânsă cu societatea civilă, ONG-uri, de ce nu cu mediul de afaceri, pentru că aceste activităţi sunt transformate în afaceri ilegale şi în mediul de afaceri circulă foarte multe informaţii care ar putea să ajute instituţiile de aplicare a legii dacă sunt împărtăşite de către oameni oneşti, oameni cinstiţi care iau la cunoştinţă de astfel de informaţii, nu neapărat fiind implicaţi în activităţi infracţionale. Ştiţi cum se spune, lumea vorbeşte şi informaţiile circulă.

Cred că e important ca fiecare om onest să nu întoarcă obrazul de la astfel de lucruri, să nu întoarcă faţa, să nu-şi pună mâinile la urechi şi mâinile la ochi şi să spună, nu-i treaba mea, nu mă interesează, e treaba altora să rezolve. E treaba noastră, a tuturor şi numai printr-o cooperare între cetăţean, societate civilă şi instituţia de aplicare a legii putem creşte eficienţa combaterii traficului de persoane şi traficului de droguri şi alte tipuri de activităţi infracţionale.

Cred că trebuie să spunem nişte lucruri în societate, foarte apăsat, cu subiect şi predicat, pentru că nu vorbim doar de traficanţi aici, nu vorbim doar de victime ale sclaviei economice, sclaviei sexuale, vorbim şi de cei care acceptă, cumpără, între ghilimele, astfel de servicii, între ghilimele. Să nu-i scoatem din poză.

Unii dintre ei pot fi oameni aparenţă complet onorabili, în aparenţă sau care spun Asta e societatea, asta e lumea în care trăim, nu o să schimb eu acum lucrurile, şi dacă refuz, şi dacă nu, un favor sexual sau un serviciu sexual sau un favor în termenii sclaviei de muncă. Cu ce am schimba lucrurile? Enorm se schimbă lucrurile. Fiecare faptă poate să schimbe lucruri. Deci ar fi bine să afirmăm că aceste fenomene nu se petrec aşa, fără autor, sau autorul e numai traficantul de persoane. Aici coautor este şi cel care acceptă, participa la aşa ceva, în calitate de beneficiar, cumpărând, cumpărând vieţi, ceea ce e de neadmis.

De aceea spun că e important să conştientizăm la nivel social, să spunem lucrurilor pe nume, să spunem nişte adevăruri care poate dor. Ne-am propus în Uniunea Europeană, şi în Europa, în general, să avem un spaţiu de libertate, de securitate şi de justiţie. El nu va fi încheiat, nu va fi deplin, până când nu eradicăm aceste fenomene.

Şi trebuie s-o spunem, răul pleacă şi din societăţile noastre. Dacă vorbim de trafic de droguri sau trafic de persoane, putem da vina la infinit pe cartelurile, eu ştiu, sud-americane sau din alte zone geografice care aduc droguri, trafică persoane şi aşa mai departe. Lucrurile astea se întâmplă în Europa, se întâmplă în ţările noastre şi cred că guvernele, miniştrii, formatori de opinie, societate civilă, trebuie să spună lucrurilor răspicat, parte din rău pleacă din societăţile noastre şi pleacă în forma acceptării unor astfel de fenomen.

Deci, fiecare adult are o datorie, dincolo de atribuţiile profesionale şi instituţionale, ale instituţiilor, şi anume datoria să vegheze ca astfel de lucruri să nu se întâmple şi când află de ele, să semnaleze, să ia poziţie. Nu cere nimeni nimănui pe stradă să-şi rişte viaţa luptând cu un traficant de droguri sau un traficant de arme, dar poate vedea în Poliţie un partener, în Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, un partener. Poate împărtăşi această informaţie, poate coopera în scoaterea din societate, din rândurile noastre a acestor indivizi, care şi-au pierdut complet busola morală sau sunt amorali, pur şi simplu, nu mai văd clar ce este uman şi ce este incompatibil cu demnitatea umană. Pentru că a trafica o persoană este incompatibil cu demnitatea umană, cu secolul în care trăim, cu ceea ce ne propunem mai departe.

Nu mai elaborez foarte mult. Sunt, probabil că ştiţi, prins şi între mai multe activităţi azi. Urmează să mă văd în câteva minute cu ministrul ucrainean al Afacerilor Interne, împreună cu care vom discuta, între altele, şi activităţi de combatere a traficului şi de persoane, şi de droguri, şi de arme. Vă asigur că voi fi la curent cu tot ce se va discuta aici, aşa cum fac de obicei, când nu pot participa până la sfârşitul evenimentului. Respect foarte mult ce faceţi aici. Vă doresc mult succes şi sunt convins că aceste rezultate, care au început să se vadă, vor da încredere şi instituţiilor, şi societăţii să continuăm mai energic pe acelaşi drum. Dar, repet, şi chiar închei, promit să închei acum, pe termen mediu şi lung e nevoie de o abordare a Parlamentului şi a guvernelor, care se vor succeda în ciclurile constituţionale, cu legi adecvate, cu bani, cu un statut adecvat şi consolidat al celor care lucrează în domeniul ordinii şi siguranţei publice.

Ordinea şi siguranţa publică a fost considerat un bun de la sine înţeles după intrarea în Uniunea Europeană, un bun care se creează aşa, din contextul istoric al apartenenţei noastre la Uniunea Europeană. Nu este aşa! Este un bun pentru care, şi aici, şi în alte ţări din Uniunea Europeană, şi în afara Uniunii Europene, în toată lumea, este un bun pentru care în fiecare zi sunt oameni care luptă. Ordinea şi siguranţa publică este rezultatul muncii a zeci de mii de oameni. Ministerul Afacerilor Interne are în teren zilnic între 25 şi 30.000 de oameni.

Aceşti oameni trebuie să primească în viitor o atenţie mai specială, pentru că provocările în ultimii 10, 20 de ani sunt complet diferite decât cele de acum 30 de ani, să zicem. Lumea s-a schimbat foarte mult şi nu e de aşteptat ca de la un an la altul, contextul acesta tensionat şi societatea plină de activităţi infracţionale să se schimbe în bine de la sine. E nevoie de muncă, bani, resurse. Am mare încredere că Ministerul Afacerilor Interne va continua cu succes această luptă, nu numai pe termen scurt, ci şi pe termen lung.

Încă o dată, vă mulţumesc, vă doresc mult succes! Este foarte important ce faceţi. N-am făcut decât să încerc să-mi aduc o mică contribuţie la efortul dumneavoastră de astăzi. Sunt convins că ceea ce va urma va fi foarte interesant, aplicat şi vă asigur ca voi lua la cunoştinţă şi vom folosi ceea ce discutaţi aici în activitatea noastră, ca să fim mai eficienţi, mai buni în ceea ce facem.

Mulţumesc foarte mult!

Direcţia Informare şi Relaţii Publice
Ministerul Afacerilor Interne

Afisari: 40