Radarul Conflictelor Om-Urs va fi prezentat în premieră la Conferinţa Tusnad EcoBear

Radarul Conflictelor Om-Urs, un prototip inovator de geamăn digital (Digital Twin), proiectat cu scopul monitorizării şi predicţiei conflictelor între oameni şi urşi bruni (specia Ursus arctos) în timp real, va fi prezentat pentru prima dată la apropiata Conferinţă Tusnad EcoBear (TusnadEcoBearConf). Această soluţie de pionierat oferă o abordare aproape în timp real, utilă pentru gestionarea conflictelor om-faună sălbatică şi va fi expusă miercuri dimineaţă, 23 octombrie, la conferinţa din Băile Tuşnad, România.

Soluţii în Timp Real pentru Conflictele om-urs

Dezvoltat de Wageningen University Research şi Sensing Clues în contextul Proiectului Nature FIRST finanţat de UE, Radarul pentru Conflicte Om-Urs utilizează date istorice despre prezenţa urşilor şi a conflictelor om-urs, date colectate de pădurari şi informaţii despre habitatul urşilor pentru a crea o hartă de risc a conflictelor. În plus, rapoartele obţinte în timp aproape real despre conflictele om-urs sunt folosite de geamănul digital pentru a prezice locaţia urşilor 'problematici' şi pentru a oferi imaginea unui perimetru de potenţial conflict. Acest sistem permite comunităţilor să ia decizii rapide şi informate pentru a preveni conflictele cu urşii bruni, îmbunătăţind coexistenţa în regiunile unde aceste animale trăiesc. În viitorul apropiat, această tehnologie va fi folosită şi pentru dezvoltarea de radare pentru alte specii, cum ar fi elefanţii, babuinii, tigrii şi lupii.

Anna Davison, doctorand la Wageningen University Research, explică: 'Gemenii digitali sunt, în esenţă, modele care utilizează date în timp real şi, prin urmare, pot furniza informaţii care surprind starea actuală a sistemului pe care doriţi să-l monitorizaţi, ceea ce este extrem de util pentru factorii de decizie. Această informaţie actualizată este şi mai importantă atunci când avem de-a face cu probleme ce necesită decizii rapide, cum ar fi conflictul om-faună sălbatică, facilitând răspunsul în timp util. În contextul schimbărilor climatice şi a pătrunderii omului în zone anterior sălbatice, conflictul om-faună sălbatică a devenit o problemă presantă la nivel global. Radarul nostru pentru conflicte Om-Urs este, din câte ştim noi, primul geamăn digital pentru conflictele om-faună sălbatică aflat în stadiul de implementare şi reprezintă un prim pas extrem de important pentru facilitarea accesului la această tehnologie, pentru organizaţiile care se ocupă cu managementul conflictelor.'

Alţi cercetători din cadrul Nature FIRST vor împărtăşi, de asemenea, rezultatele cercetărilor lor ce au contribuit la dezvoltarea şi operarea Radarului pentru Conflicte Om-Urs.
Melanie Arp de la Sensing Clues subliniază modul în care combinarea diferitelor surse de date îmbunătăţeşte eficacitatea radarului: 'Radarul pentru Conflicte Om-Urs evidenţiază cum integrarea diverselor surse de date îi sporeşte valoarea ca instrument acţionabil. În ce priveşte problema urşilor, ne confruntăm deseori cu provocări legate de disponibilitatea şi calitatea limitată a datelor. Platforma noastră Sensing Clues combină informaţii din camerele video din teren, elemente de Citizen Science şi colare de monitorizare, îmbunătăţind acurateţea predicţiilor. Prin adăugarea de date de mediu, am creat un model de adecvare a habitatului pentru urşi care, alături de datele istorice despre conflicte, permite cartografierea riscurilor la nivel local. În viitor, ne propunem să îmbunătăţim radarul cu date geospaţiale suplimentare.'

Ilya Acosta de la Academia de Ştiinţe din Bulgaria împărtăşeşte beneficiile utilizării aplicaţiei Cluey pentru colectarea de date în timp real: 'Aplicaţia Cluey ne permite să colectăm date în timp real, direct de la faţa locului, despre interacţiunile om-urs şi despre prezenţa urşilor. Această informaţie, combinată cu adecvarea habitatului şi disponibilitatea hranei, ne va ajuta să creăm o imagine dinamică ce va informa modelul nostru digital, contribuind semnificativ la înţelegerea, atenuarea şi gestionarea conflictelor om-faună sălbatică. În plus, Cluey ne oferă un instrument rapid şi convenabil pentru a înregistra prezenţa şi monitoriza şi alte specii de interes.'

Această colaborare din cadrul proiectului Nature FIRST a fost esenţială pentru a reuni diverse metodologii şi a produce un instrument puternic pentru gestionarea conflictului om-faună sălbatică.

Coordonatorul ştiinţific al proiectului Nature FIRST, Jan Kees Schakel, subliniază valoarea acestui instrument în promovarea comunicării şi prevenirea conflictelor: 'Radarul pentru urşi este un instrument perfect pentru a angaja toţi factorii de decizie din comunitate. Oferă o modalitate inovatoare de a împărtăşi observaţiile şi de a ajuta reciproc pentru a evita conflictele om-urs.'

Nature FIRST la Conferinţa Tusnad EcoBearConf

Nature FIRST este un proiect finanţat de UE, axat pe îmbunătăţirea monitorizării biodiversităţii prin metode predictive şi proactive. Proiectul îşi propune să facă monitorizarea în timp aproape real, să detecteze timpuriu schimbările şi să transforme predicţiile în acţiuni concrete. Combinând tehnologiile de teledetecţie cu criminalistica de mediu, Nature FIRST urmăreşte să ofere informaţii care pot ajuta la prevenirea infracţiunilor împotriva faunei şi a mediului.

În cadrul programului său la Conferinţa Tusnad EcoBear, Nature FIRST facilitează discuţiile despre gestionarea conflictelor om-mamifere mari, dezvoltarea comunităţilor 'prietenoase cu urşii' şi împărtăşirea celor mai bune practici în conservarea biodiversităţii. Sesiunile îşi propun să împuternicească participanţii cu noi cunoştinţe şi să promoveze strategii eficiente pentru coexistenţă.

Informaţii despre Interacţiunile Om-Urs: Prezentări despre Conectivitatea Ecologică, Braconaj şi Cartografierea Habitatului de către Partenerii Nature FIRST

Conferinţa va include o discuţie pe tema coexistenţei om-faună sălbatică, cu participarea lui Tanczos Barna, fostul Ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor din România, a lui Zsolt Butyka, Primarul din Băile Tuşnad, şi a doi parteneri Nature FIRST.

De asemenea, o importantă varietate de prezentări ale partenerilor Nature FIRST vor explora diferite aspecte ale coexistenţei om-mamifere mari: Cristian Papp (WWF-RO, România): Poate conectivitatea ecologică sprijini coexistenţa om-mamifere mari? Claire Gwinnett (Universitatea Stratford, Regatul Unit): Sherlock Holmes şi cazul braconajului de urşi Boris Hinojo (3eData, Spania): Cartografierea habitatului şi contribuţia sa la coexistenţa om-urs în regiunea Băile Tuşnad, România Jan Kees Schakel (Sensing Clues, Olanda): Capturaţi în Camera video de teren: Navigarea Printre Oportunităţi Albin Ahmeti (Semantic Web Company, Austria): Sistem de simulare a conservării speciilor bazat pe un grafic de cunoştinţe pentru predicţia mişcărilor urşilor bruni Alexandra Sallay-Moşoi (WWF-RO, România): Prezentare tehnică a comunităţii 'prietenoase cu urşii' din Băile Tuşnad, România Ilya Acosta-Pankov (Academia de Ştiinţe din Bulgaria): Conflictul om-urs înregistrat cu aplicaţia Cluey într-un sit pilot: un studiu preliminar despre ursul brun (Ursus arctos) în Bulgaria Janka Faller (dotSpace, Olanda): Evaluarea dinamicii pieţei şi a constrângerilor financiare în legătură cu monitorizarea biodiversităţii bazată pe date: Perspective din Proiectul Nature FIRST finanţat prin Horizon Europe Roman Cherepanyn (WWF-UA, Ucraina): Structura şi dinamica conflictelor cu carnivorele mari în Carpaţii Ucraineni Vladimir Todorov (Academia de Ştiinţe din Bulgaria): Perturbarea umană a vizuinilor de iarnă ale ursului brun (Ursus arctos)

Despre TusnadEcoBearConf

TusnadEcoBearConf oferă o platformă pentru discuţii despre cum să convieţuim cu mamiferele mari. Experţi din Europa şi din alte regiuni se vor reuni pentru a împărtăşi soluţii practice pentru reducerea conflictelor om-faună sălbatică. Conferinţa include prezentări, excursii pe teren şi ateliere, încurajând colaborarea şi schimbul de cunoştinţe între participanţi.
Evenimentul face parte din proiectul CERV (101146879) 'Coexistenţa cu urşii - Conservarea necesită Conversaţie!', finanţat de Uniunea Europeană, cu sprijinul proiectului Nature FIRST (101060954), parte a programului de cercetare şi inovare Horizon Europe.

Afisari: 44