Comunicat de presă - Asociaţia MozaiQ
Conferinţa ILGA-Europe, cea mai mare conferinţă LGBTI din Europa şi Asia Centrală, se întruneşte la Bucureşti
Conferinţa Anuală ILGA-Europe, cea mai mare conferinţă LGBTI din Europa, are loc începând de ieri, la Bucureşti. În aceste zile, se reunesc aici peste 400 de activişti LGBTI din întreaga Europă şi Asia Centrală. Conferinţa este organizată de ILGA-Europe, cea mai mare federaţie LGBTI pan-europeană, şi co-organizată de Asociaţiile Accept şi MozaiQ, organizaţii LGBTI din România.
Tema conferinţei de anul acesta este CURAJ, reflectând necesitatea unui angajament constant şi neînfricat în lupta pentru drepturile omului şi egalitate. Evenimentul are scopul de a aborda problemele cu care se confruntă comunitatea LGBTI din Europa, pentru ca activiştii internaţionali să poată face schimb de experienţe şi discuta teme importante pentru această mişcare la nivel european. Evenimentul reprezintă, de asemenea, o oportunitate crucială pentru a consolida solidaritatea şi colaborarea între organizaţiile LGBTI din regiune, în contextul creşterii mişcărilor conservatoare şi populiste în mai multe ţări europene.
Condamnările României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) se numără printre temele abordate în cadrul Conferinţei, inclusiv necesitatea recunoaşterii familiilor formate din persoane de acelaşi sex, precum şi protecţia drepturilor comunităţii transgender. Aceste subiecte subliniază atât eşecurile Guvernului României în protejarea drepturilor fundamentale, cât şi urgenţa cu care aceste încălcări de drepturi trebuie remediate. Fiecare zi care trece fără protecţie reală pentru familiile LGBTI din România, fără măsuri concrete care previn şi combat discriminarea şi violenţa împotriva persoanelor din comunitatea noastră, este necruţătoare. Aceste provocări sunt amplificate de un climat politic tot mai polarizat, în care discursurile de ură şi încercările de a limita drepturile minorităţilor sunt în creştere.
Este vital ca statele membre UE, inclusiv România, să rămână vigilente în apărarea drepturilor omului şi să recunoască rolul central al organizaţiilor civile în susţinerea democraţiei şi a diversităţii.În contextul unei Europe care aspiră la unitate şi incluziune, este esenţial ca drepturile şi demnitatea fiecărui cetăţean să fie respectate şi protejate. În plus, conferinţa se desfăşoară într-un moment esenţial pentru România, având în vedere că anul acesta este unul electoral. Alegerile parlamentare şi prezidenţiale din noiembrie-decembrie vor pune la încercare angajamentul politicienilor români faţă de valorile democratice şi respectarea drepturilor fundamentale. Într-o perioadă în care legislaţiile represive anti-LGBTI sunt promovate în ţări vecine, România trebuie să-şi reafirme angajamentul faţă de protecţia tuturor cetăţenilor săi.
Katrin Hugendubel, Director de Advocacy al ILGA-Europe: 'Pe măsură ce România se pregăteşte pentru alegeri, şi într-un moment în care drepturile, protecţiile şi vieţile persoanelor LGBTI sunt mai expuse riscului decât în ultimul deceniu, suntem la Bucureşti pentru conferinţa ILGA-Europe, alături de peste 400 de participanţi din 52 de ţări, care lucrează pentru a asigura respectarea drepturilor omului pentru persoanele LGBTI. Curţile Europene au emis două hotărâri prin care se afirmă că România ar trebui să recunoască atât parteneriatele între persoane de acelaşi sex, cât şi recunoaşterea de gen realizată într-o altă ţară a UE. Este timpul ca România să ajungă din urmă majoritatea Uniunii Europene şi să implementeze aceste hotărâri. România trebuie să adopte legislaţie pentru a recunoaşte parteneriatele şi familiile curcubeu, astfel încât drepturile omului ale persoanelor LGBTI să fie protejate, în loc să fie folosite în scopuri politice, prin tentative de legiferare care limitează drepturile lor fundamentale.'
Membrii societăţii civile s-au exprimat, de asemenea, în mod cuprinzător pe acest subiect:
'Persoanele LGBTI n-au cerut niciodată drepturi speciale. Noi vrem drepturi egale, pentru noi şi pentru familiile noastre. Politicienii probabil că nu au făcut niciodată acest exerciţiu de compasiune, de a se pune în pielea celuilalt, în pielea celui pe care îl reprezinţi din poziţia de politician, de a te gândi cum este să trăieşti 25 de ani alături de cineva şi să nu ai siguranţa că poţi fi alături de persoana aceea în momentele dificile: dacă are probleme de sănătate, dacă intervine un accident, dacă decedează persoana cealaltă. Acestea sunt presiunile şi temerile cu care noi trăim zi de zi. (...) Fiecare zi care trece aşteptând din partea politicienilor să ne respecte drepturile, este o zi în care oameni reali au de suferit.' a declarat Victor Ciobotaru, director executiv al Asociaţiei Accept.
'Trebuie să punem o oglindă în faţa clasei politice cu privire la persoanele LGBTI din România, pentru că vorbim despre dezincriminarea homosexualităţii în anul 2001, ca ultima ţară din Europa, la 30-40 de ani distanţă de ţări din regiune. Există atitudini politice de ură, care sunt în continuare acceptabile în Parlamentul României (...) şi acum România se află în situaţia în care este una dintre ultimele 5 ţări din UE care nu recunoaşte cuplurile formate din persoane de acelaşi sex, cu condamnări pe bandă rulantă.' a decarat Vlad Viski, directorul executiv MozaiQ.
'Ce fac în acest moment partidele politice care blochează legislaţia parteneriatului civil este să tragă de timp. Obligaţia noastră este să fim văzuţi zi de zi, să nu poată scăpa de noi. Să se împiedice de noi la fiecare pas. Să ne vadă părinţii, să ne vadă copiii, celor care au.' a declarat Florin Buhuceanu, membru al Asociaţiei Accept.
'Primul lucru de care avem nevoie, iar acesta ar fi un pas major înainte, este o lege asupra parteneriatului civil, care să se aplice tuturor, cuplurilor de acelaşi sex şi cuplurilor heterosexuale, în manieră nediscriminatorie. Avem nevoie de acest parteneriat (...) dacă vrem ca oamenii să se acomodeze cu schimbarea, avem nevoie de acesta.' a declarat Renate Weber, Avocatul Poporului.
'Este o luptă continuă şi avem nevoie să facem parte din cadrul instituţiilor. Avem nevoie să fim la masa discuţiilor. Sunt mândru să fiu la masa deciziilor, să pun în acţiune planul naţional de combatere a discriminării , unde intersecţionalitatea este mai vizibilă. Faptul că termenul LGBTI este inclus în această strategie(strategia de incluziune a romilor), o face singura strategie din UE care conţine termenul acesta. Deci sunt un promotor al normalizării ideii intersecţionalităţii, pentru că a fi rom nu însemnă unidirecţionalitate.', a declarat Iulian Stoian, reprezentant din partea Agenţiei Naţionale pentru Romi.
Candidaţii politici la alegerile parlamentare care au participat la conferinţă au avut câteva lucruri de adăugat:
'Politicienilor le lipseşte curajul, dar sunt şi ignoranţi. Acesta este adevărul. Să nu poţi să vezi o realitate şi să nu vezi nedreptatea din faţa ta este o formă de ignoranţă uriaşă. Cred că trebuie ne ridicăm standardele politicienilor care sunt trimişi în parlament. Vă spun sincer, pentru aud tot timpul 'eh, sunt politicieni, ce aşteptări să avem de la ei?'. Acesta este un discurs care coboară atât de mult standardul. (...) Astăzi nu există consecinţe reale pentru politicienii care fac greşeli uriaşe sau chiar intenţionate. Piedica cea mai mare este mentalitatea asta a lor, ca orice ar face, oricum nu o să-i tragă nimeni la răspundere' a declarat Diana Buzoianu, deputată USR şi candidată USR la parlamentare. 'Cei din parlament sunt ultraprivilegiaţi' a mai adăugat aceasta.
'Comunitatea LGBTI nu beneficiază de niciun fel de reglementare a drepturilor lor în relaţie cu instituţiile statului. Aceasta este o discriminare, din punctul meu de vedere. Eşecul de a reglementa situaţiile sociale invită la discursuri care incită la discriminare, excluziune şi chiar ură.' a declarat Andreea Leonte, candidată pe listele partidului REPER la alegerile parlamentare.
'Drepturile persoanelor LGBTI nu sunt o notă de subsol. Sunt pe prima pagină. În Mişcarea Sens tinerii sunt majoritari. Noi nu avem nevoie de o asociaţie de tineret, pentru că tinerii sunt acolo majoritari. Avem printre noi atâtea persoane tinere LGBTI. (...) E nevoie de asumare, de curaj şi de solidaritate. (...) Persoanele LGBTI au nevoie de mai mult decât parteneriat civil, au nevoie de mai mult de jumătăţi de măsură. Dreptul complet este căsătoria civilă şi tot ceea ce derivă de acolo. Asta înseamnă să protejezi familia în România. Căsătorie civilă pentru toată lumea, parteneriat civil pentru toată lumea şi toate drepturile derivate de acolo. Da! Familiile LGBTI includ şi copii şi e cazul să spunem şi asta. Este cazul să o spunem răspicat. Vrem să ne asumăm cu adevărat că suntem partide care luptă pentru egalitate şi drepturile omului. Haideţi să nu mai operăm cu jumătăţi de măsură' a declarat Florina Presadă, fostă directoare executivă Accept şi candidată pe listele Mişcarea SENS la parlamentare.
Doar prin eforturi comune putem construi o societate în care fiecare individ, indiferent de orientarea sa sexuală sau identitatea de gen, să se simtă respectat şi protejat. Este nevoie de curaj pentru a nu lăsa urii şi discriminării să devină normalitate, iar activiştii din întreaga Europă şi Asia Centrală, reuniţi aici, reprezintă vocea solidarităţii şi a rezistenţei împotriva nedreptăţii.
Conferinţa Anuală ILGA-Europe, cea mai mare conferinţă LGBTI din Europa, are loc începând de ieri, la Bucureşti. În aceste zile, se reunesc aici peste 400 de activişti LGBTI din întreaga Europă şi Asia Centrală. Conferinţa este organizată de ILGA-Europe, cea mai mare federaţie LGBTI pan-europeană, şi co-organizată de Asociaţiile Accept şi MozaiQ, organizaţii LGBTI din România.
Tema conferinţei de anul acesta este CURAJ, reflectând necesitatea unui angajament constant şi neînfricat în lupta pentru drepturile omului şi egalitate. Evenimentul are scopul de a aborda problemele cu care se confruntă comunitatea LGBTI din Europa, pentru ca activiştii internaţionali să poată face schimb de experienţe şi discuta teme importante pentru această mişcare la nivel european. Evenimentul reprezintă, de asemenea, o oportunitate crucială pentru a consolida solidaritatea şi colaborarea între organizaţiile LGBTI din regiune, în contextul creşterii mişcărilor conservatoare şi populiste în mai multe ţări europene.
Condamnările României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) se numără printre temele abordate în cadrul Conferinţei, inclusiv necesitatea recunoaşterii familiilor formate din persoane de acelaşi sex, precum şi protecţia drepturilor comunităţii transgender. Aceste subiecte subliniază atât eşecurile Guvernului României în protejarea drepturilor fundamentale, cât şi urgenţa cu care aceste încălcări de drepturi trebuie remediate. Fiecare zi care trece fără protecţie reală pentru familiile LGBTI din România, fără măsuri concrete care previn şi combat discriminarea şi violenţa împotriva persoanelor din comunitatea noastră, este necruţătoare. Aceste provocări sunt amplificate de un climat politic tot mai polarizat, în care discursurile de ură şi încercările de a limita drepturile minorităţilor sunt în creştere.
Este vital ca statele membre UE, inclusiv România, să rămână vigilente în apărarea drepturilor omului şi să recunoască rolul central al organizaţiilor civile în susţinerea democraţiei şi a diversităţii.În contextul unei Europe care aspiră la unitate şi incluziune, este esenţial ca drepturile şi demnitatea fiecărui cetăţean să fie respectate şi protejate. În plus, conferinţa se desfăşoară într-un moment esenţial pentru România, având în vedere că anul acesta este unul electoral. Alegerile parlamentare şi prezidenţiale din noiembrie-decembrie vor pune la încercare angajamentul politicienilor români faţă de valorile democratice şi respectarea drepturilor fundamentale. Într-o perioadă în care legislaţiile represive anti-LGBTI sunt promovate în ţări vecine, România trebuie să-şi reafirme angajamentul faţă de protecţia tuturor cetăţenilor săi.
Katrin Hugendubel, Director de Advocacy al ILGA-Europe: 'Pe măsură ce România se pregăteşte pentru alegeri, şi într-un moment în care drepturile, protecţiile şi vieţile persoanelor LGBTI sunt mai expuse riscului decât în ultimul deceniu, suntem la Bucureşti pentru conferinţa ILGA-Europe, alături de peste 400 de participanţi din 52 de ţări, care lucrează pentru a asigura respectarea drepturilor omului pentru persoanele LGBTI. Curţile Europene au emis două hotărâri prin care se afirmă că România ar trebui să recunoască atât parteneriatele între persoane de acelaşi sex, cât şi recunoaşterea de gen realizată într-o altă ţară a UE. Este timpul ca România să ajungă din urmă majoritatea Uniunii Europene şi să implementeze aceste hotărâri. România trebuie să adopte legislaţie pentru a recunoaşte parteneriatele şi familiile curcubeu, astfel încât drepturile omului ale persoanelor LGBTI să fie protejate, în loc să fie folosite în scopuri politice, prin tentative de legiferare care limitează drepturile lor fundamentale.'
Membrii societăţii civile s-au exprimat, de asemenea, în mod cuprinzător pe acest subiect:
'Persoanele LGBTI n-au cerut niciodată drepturi speciale. Noi vrem drepturi egale, pentru noi şi pentru familiile noastre. Politicienii probabil că nu au făcut niciodată acest exerciţiu de compasiune, de a se pune în pielea celuilalt, în pielea celui pe care îl reprezinţi din poziţia de politician, de a te gândi cum este să trăieşti 25 de ani alături de cineva şi să nu ai siguranţa că poţi fi alături de persoana aceea în momentele dificile: dacă are probleme de sănătate, dacă intervine un accident, dacă decedează persoana cealaltă. Acestea sunt presiunile şi temerile cu care noi trăim zi de zi. (...) Fiecare zi care trece aşteptând din partea politicienilor să ne respecte drepturile, este o zi în care oameni reali au de suferit.' a declarat Victor Ciobotaru, director executiv al Asociaţiei Accept.
'Trebuie să punem o oglindă în faţa clasei politice cu privire la persoanele LGBTI din România, pentru că vorbim despre dezincriminarea homosexualităţii în anul 2001, ca ultima ţară din Europa, la 30-40 de ani distanţă de ţări din regiune. Există atitudini politice de ură, care sunt în continuare acceptabile în Parlamentul României (...) şi acum România se află în situaţia în care este una dintre ultimele 5 ţări din UE care nu recunoaşte cuplurile formate din persoane de acelaşi sex, cu condamnări pe bandă rulantă.' a decarat Vlad Viski, directorul executiv MozaiQ.
'Ce fac în acest moment partidele politice care blochează legislaţia parteneriatului civil este să tragă de timp. Obligaţia noastră este să fim văzuţi zi de zi, să nu poată scăpa de noi. Să se împiedice de noi la fiecare pas. Să ne vadă părinţii, să ne vadă copiii, celor care au.' a declarat Florin Buhuceanu, membru al Asociaţiei Accept.
'Primul lucru de care avem nevoie, iar acesta ar fi un pas major înainte, este o lege asupra parteneriatului civil, care să se aplice tuturor, cuplurilor de acelaşi sex şi cuplurilor heterosexuale, în manieră nediscriminatorie. Avem nevoie de acest parteneriat (...) dacă vrem ca oamenii să se acomodeze cu schimbarea, avem nevoie de acesta.' a declarat Renate Weber, Avocatul Poporului.
'Este o luptă continuă şi avem nevoie să facem parte din cadrul instituţiilor. Avem nevoie să fim la masa discuţiilor. Sunt mândru să fiu la masa deciziilor, să pun în acţiune planul naţional de combatere a discriminării , unde intersecţionalitatea este mai vizibilă. Faptul că termenul LGBTI este inclus în această strategie(strategia de incluziune a romilor), o face singura strategie din UE care conţine termenul acesta. Deci sunt un promotor al normalizării ideii intersecţionalităţii, pentru că a fi rom nu însemnă unidirecţionalitate.', a declarat Iulian Stoian, reprezentant din partea Agenţiei Naţionale pentru Romi.
Candidaţii politici la alegerile parlamentare care au participat la conferinţă au avut câteva lucruri de adăugat:
'Politicienilor le lipseşte curajul, dar sunt şi ignoranţi. Acesta este adevărul. Să nu poţi să vezi o realitate şi să nu vezi nedreptatea din faţa ta este o formă de ignoranţă uriaşă. Cred că trebuie ne ridicăm standardele politicienilor care sunt trimişi în parlament. Vă spun sincer, pentru aud tot timpul 'eh, sunt politicieni, ce aşteptări să avem de la ei?'. Acesta este un discurs care coboară atât de mult standardul. (...) Astăzi nu există consecinţe reale pentru politicienii care fac greşeli uriaşe sau chiar intenţionate. Piedica cea mai mare este mentalitatea asta a lor, ca orice ar face, oricum nu o să-i tragă nimeni la răspundere' a declarat Diana Buzoianu, deputată USR şi candidată USR la parlamentare. 'Cei din parlament sunt ultraprivilegiaţi' a mai adăugat aceasta.
'Comunitatea LGBTI nu beneficiază de niciun fel de reglementare a drepturilor lor în relaţie cu instituţiile statului. Aceasta este o discriminare, din punctul meu de vedere. Eşecul de a reglementa situaţiile sociale invită la discursuri care incită la discriminare, excluziune şi chiar ură.' a declarat Andreea Leonte, candidată pe listele partidului REPER la alegerile parlamentare.
'Drepturile persoanelor LGBTI nu sunt o notă de subsol. Sunt pe prima pagină. În Mişcarea Sens tinerii sunt majoritari. Noi nu avem nevoie de o asociaţie de tineret, pentru că tinerii sunt acolo majoritari. Avem printre noi atâtea persoane tinere LGBTI. (...) E nevoie de asumare, de curaj şi de solidaritate. (...) Persoanele LGBTI au nevoie de mai mult decât parteneriat civil, au nevoie de mai mult de jumătăţi de măsură. Dreptul complet este căsătoria civilă şi tot ceea ce derivă de acolo. Asta înseamnă să protejezi familia în România. Căsătorie civilă pentru toată lumea, parteneriat civil pentru toată lumea şi toate drepturile derivate de acolo. Da! Familiile LGBTI includ şi copii şi e cazul să spunem şi asta. Este cazul să o spunem răspicat. Vrem să ne asumăm cu adevărat că suntem partide care luptă pentru egalitate şi drepturile omului. Haideţi să nu mai operăm cu jumătăţi de măsură' a declarat Florina Presadă, fostă directoare executivă Accept şi candidată pe listele Mişcarea SENS la parlamentare.
Doar prin eforturi comune putem construi o societate în care fiecare individ, indiferent de orientarea sa sexuală sau identitatea de gen, să se simtă respectat şi protejat. Este nevoie de curaj pentru a nu lăsa urii şi discriminării să devină normalitate, iar activiştii din întreaga Europă şi Asia Centrală, reuniţi aici, reprezintă vocea solidarităţii şi a rezistenţei împotriva nedreptăţii.
Afisari: 57
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.