Comunicat de presă - Asociaţia culturală 'Grigore Bradea'
Asociaţia culturală 'Grigore Bradea' & Asociaţia culturală 'Grigore Moisil' - în parteneriat cu Arhivele Naţionale Bistriţa-Năsăud - vor amplasa un bust în bronz al istoricului Nicolae Iorga.
Proiectul este finanţat nerambursabil din bugetul judeţului Bistriţa-Năsăud pe anul 2024.
Bustul a fost realizat de sculptorul Grigore Bradea în anul 1984, a fost turnat în bronz la Turnătoria Tapoi (Cluj Napoca) şi va fi amplasat în faţa sediului Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud.
Dezvelirea bustului are loc joi, 24 octombrie 2024, la ora 12.00, în faţa Arhivelor Bistriţa-Năsăud.
Cu acest prilej, Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud va organiza expoziţia documentară 'Iorga şi Arhivele bistriţene'
*****
Obiectivul proiectului este să crească gradul de accesibilitate a populaţiei din Bistriţa-Năsăud la valorile culturale contemporane şi la opera sculptorului Grigore Bradea.
Totodată, Asociaţiile 'Grigore Bradea' şi 'Grigore Moisil' îşi propun prin acest proiect să pună în valoare şi să promoveze valorile cultural-istorice ale României, cu implicaţii profunde în zona Bistriţei şi a Năsăudului.
*****
În 2023, Asociaţia Grigore Bradea a donat Bibliotecii Judeţene 'George Coşbuc' un bust George Bacovia (realizat de Grigore Bradea în 1986, în lemn. Acesta este amplasat la Casa Colecţiilor şi Documentelor de Patrimoniu.
În 2016, Asociaţia cultutală 'Grigore Bradea' a amplasat în parcul municipal din Bistriţa statuia 'Fecioara'. Statuia a fost turnată în bronz la turnătoria Tapio Cluj-Napoca, are o înălţime de 3 metri, fiind modelată de Grigore Bradea în gips, în 1986.
Despre Nicolae Iorga:
Nicolae Iorga - profesor universitar, enciclopedist, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, gazetar, publicist şi om politic, membru titular al Academiei Române şi autor a 1.003 volume, 12.755 articole / studii şi 4.963 recenzii - a vizitat de câteva ori Bistriţa şi Năsăudul.
Tot el este cel care scos la lumină arhiva Bistriţei - una dintre cele mai mari şi valoroase arhive medievale şi moderne păstrate în Transilvania, valorificând-o în două volume de excepţie, publicate în 1889 şi 1900.
În 1939, Casa Argintarului din Bistriţa, aflată într-o avansată stare de degradare, a fost la un pas de demolare. Nicolae Iorga, pe atunci preşedinte al Comisiei Monumentelor Istorice, a salvat clădirea de la demolare, insistând asupra renovării ei.
Specialiştii Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud confirmă faptul că Nicolae Iorga a vizitat de câteva ori Bistriţa şi Năsăudul. Tot el este cel care scos la lumina impresionanta arhivă a Bistriţei, exploatând-o şi publicând-o în două volume de excepţie.
'Interesul lui Iorga pentru Bistriţa i se datorează profesorului Albert Berger.
Berger a fost cel care a ordonat şi inventariat Arhiva veche a oraşului. Era şi profesor la Gimnaziul Evanghelic, iar Iorga - în calitatea sa de intelectual care ţinea legătura cu oamenii importanţi din Transilvania, a intrat în contact şi cu Albert Berger.
Aşa se explică cele două volume de excepţie din 1899 şi 1900. Pare să fie aici mâna lui Berger, care i-a pus la dispoziţie lui Iorga toate documentele.
Nicolae Iorga a fost cel care le-a publicat pentru prima oară.
În perioada interbelică, Nicolae Iorga i-a cunoscut şi pe Iulian Marţian şi Virgil Şotropa - profesor filolog, publicist, membru de onoare al Academiei Române.
În 1936 Arhiva oraşului Bistriţa a fost dusă la Năsăud. A rămas acolo până în 1944, când militarii maghiari au luat-o şi au trimis-o în Ungaria. Abia în 1953, Arhiva Bistriţei a revenit în România, fiind trimisă la Cluj, centrul regiunii pe atunci.
Când spunem Arhiva Bistriţei, putem să ne imaginăm peste 200 de metri liniari de documente extrem de valoroase.
Este una dintre cele mai mari şi mai valoroase arhive medievale şi moderne păstrate în Transilvania' - argumentează Adrian Onofreiu, istoric, arhivist la Arhivele Naţionale Bistriţa-Năsăud.
În 1939, Casa Argintarului din Bistriţa - aflată într-o avansată stare de degradare - a fost la un pas de demolare. Nicolae Iorga, pe atunci preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, a salvat clădirea de la demolare, insistând asupra renovării ei.
'Să nu se mişte nicio piatră din casa - monument de pe strada Corvin (Dornei de astăzi) - fără prezenţa arhitectului Comisiunii monumentelor istorice!', a ordonat istoricul Nicolae Iorga într-o telegramă.
Memorialist, gazetar, publicist, om politic, membru titular al Academiei Române şi savant recunoscut pe plan mondial, Nicolae Iorga s-a născut în 5 iunie 1871 la Botoşani şi a murit în 27 noiembrie 1940 în apropiere de Ploieşti.
A avut o activitate ştiinţifică prodigioasă, fiind autorul a 1.003 volume, 12.755 articole şi studii şi 4.963 recenzii.
A fost profesor universitar, enciclopedist, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, gazetar, publicist şi om politic.
Iorga este cel mai prolific istoric al românilor, fiind autor a numeroase sinteze, culminate cu Istoria Românilor în 10 volume, pentru care a fost numit pe bună dreptate cel mai mare istoric şi savant al României din toate timpurile. Personalitate care a creat şcoală şi a dat direcţie culturii naţionale, s-a implicat activ în viaţa social-politică a ţării sale. S-a ambiţionat nu doar să scrie istorie, ci să şi facă istorie, într-o epocă de renaştere naţională.
În politică s-a dovedit că nu sunt îndeajuns corectitudinea, entuziasmul şi credibilitatea personală. Iorga nu a fost un doctrinar sau ideolog politic. Nu a fost preocupat în alcătuirea unor programe de guvernare, ale căror idei să coaguleze forţele unui popor. Realitatea politică şi socială a epocii s-a dovedit implacabilă cu personalitatea savantului, care a sfârşit nedrept şi tragic, împuşcat, la marginea unui drum...
Caţavencii: 'Între sfârşitul primului război mondial şi jumătatea anilor '30, Nicolae Iorga a emanat mai multă cultură decît trei generaţii de cărturari luate la un loc.
Studii, istorii, eseuri, enciclopedii, cursuri, drame, publicistică, discursuri, conferinţe şi volume de poezie ţâşneau din mintea lui neobosită într-o cadenţă de mitralieră. Ceea ce în vremea campaniei din Bulgaria, cînd a scris 40 de cărţi, părea un record, a devenit regulă.
Iorga depăşea în mod obişnuit 40 de cărţi pe an, şi nu făcea asta stînd închis în bibliotecă, ci umblînd permanent prin lume, bîntuind capitale şi universităţi, călătorind, vizitînd, făcînd politică şi guverne, editînd ziare şi construind case, punînd pe picioare tipografii, uneltind în culisele palatului şi ducînd războaie publice.
Universal şi inepuizabil, genial o dată la fiecare trei volume, Iorga nu poate fi comparat în materie de vitalitate culturală cu nimeni. Contemporanii aveau impresia că Iorga se hrănea, de fapt, cu cultură, că mintea lui hămesită şi încăpătoare absorbea cunoştinţe şi în timpul somnului, iar în momentele de trezie avea loc un fel de fotosinteză cerebrală spontană care elibera oxigen intelectual în atmosfera epocii sale'
Proiectul este finanţat nerambursabil din bugetul judeţului Bistriţa-Năsăud pe anul 2024.
Bustul a fost realizat de sculptorul Grigore Bradea în anul 1984, a fost turnat în bronz la Turnătoria Tapoi (Cluj Napoca) şi va fi amplasat în faţa sediului Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud.
Dezvelirea bustului are loc joi, 24 octombrie 2024, la ora 12.00, în faţa Arhivelor Bistriţa-Năsăud.
Cu acest prilej, Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud va organiza expoziţia documentară 'Iorga şi Arhivele bistriţene'
*****
Obiectivul proiectului este să crească gradul de accesibilitate a populaţiei din Bistriţa-Năsăud la valorile culturale contemporane şi la opera sculptorului Grigore Bradea.
Totodată, Asociaţiile 'Grigore Bradea' şi 'Grigore Moisil' îşi propun prin acest proiect să pună în valoare şi să promoveze valorile cultural-istorice ale României, cu implicaţii profunde în zona Bistriţei şi a Năsăudului.
*****
În 2023, Asociaţia Grigore Bradea a donat Bibliotecii Judeţene 'George Coşbuc' un bust George Bacovia (realizat de Grigore Bradea în 1986, în lemn. Acesta este amplasat la Casa Colecţiilor şi Documentelor de Patrimoniu.
În 2016, Asociaţia cultutală 'Grigore Bradea' a amplasat în parcul municipal din Bistriţa statuia 'Fecioara'. Statuia a fost turnată în bronz la turnătoria Tapio Cluj-Napoca, are o înălţime de 3 metri, fiind modelată de Grigore Bradea în gips, în 1986.
Despre Nicolae Iorga:
Nicolae Iorga - profesor universitar, enciclopedist, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, gazetar, publicist şi om politic, membru titular al Academiei Române şi autor a 1.003 volume, 12.755 articole / studii şi 4.963 recenzii - a vizitat de câteva ori Bistriţa şi Năsăudul.
Tot el este cel care scos la lumină arhiva Bistriţei - una dintre cele mai mari şi valoroase arhive medievale şi moderne păstrate în Transilvania, valorificând-o în două volume de excepţie, publicate în 1889 şi 1900.
În 1939, Casa Argintarului din Bistriţa, aflată într-o avansată stare de degradare, a fost la un pas de demolare. Nicolae Iorga, pe atunci preşedinte al Comisiei Monumentelor Istorice, a salvat clădirea de la demolare, insistând asupra renovării ei.
Specialiştii Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud confirmă faptul că Nicolae Iorga a vizitat de câteva ori Bistriţa şi Năsăudul. Tot el este cel care scos la lumina impresionanta arhivă a Bistriţei, exploatând-o şi publicând-o în două volume de excepţie.
'Interesul lui Iorga pentru Bistriţa i se datorează profesorului Albert Berger.
Berger a fost cel care a ordonat şi inventariat Arhiva veche a oraşului. Era şi profesor la Gimnaziul Evanghelic, iar Iorga - în calitatea sa de intelectual care ţinea legătura cu oamenii importanţi din Transilvania, a intrat în contact şi cu Albert Berger.
Aşa se explică cele două volume de excepţie din 1899 şi 1900. Pare să fie aici mâna lui Berger, care i-a pus la dispoziţie lui Iorga toate documentele.
Nicolae Iorga a fost cel care le-a publicat pentru prima oară.
În perioada interbelică, Nicolae Iorga i-a cunoscut şi pe Iulian Marţian şi Virgil Şotropa - profesor filolog, publicist, membru de onoare al Academiei Române.
În 1936 Arhiva oraşului Bistriţa a fost dusă la Năsăud. A rămas acolo până în 1944, când militarii maghiari au luat-o şi au trimis-o în Ungaria. Abia în 1953, Arhiva Bistriţei a revenit în România, fiind trimisă la Cluj, centrul regiunii pe atunci.
Când spunem Arhiva Bistriţei, putem să ne imaginăm peste 200 de metri liniari de documente extrem de valoroase.
Este una dintre cele mai mari şi mai valoroase arhive medievale şi moderne păstrate în Transilvania' - argumentează Adrian Onofreiu, istoric, arhivist la Arhivele Naţionale Bistriţa-Năsăud.
În 1939, Casa Argintarului din Bistriţa - aflată într-o avansată stare de degradare - a fost la un pas de demolare. Nicolae Iorga, pe atunci preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, a salvat clădirea de la demolare, insistând asupra renovării ei.
'Să nu se mişte nicio piatră din casa - monument de pe strada Corvin (Dornei de astăzi) - fără prezenţa arhitectului Comisiunii monumentelor istorice!', a ordonat istoricul Nicolae Iorga într-o telegramă.
Memorialist, gazetar, publicist, om politic, membru titular al Academiei Române şi savant recunoscut pe plan mondial, Nicolae Iorga s-a născut în 5 iunie 1871 la Botoşani şi a murit în 27 noiembrie 1940 în apropiere de Ploieşti.
A avut o activitate ştiinţifică prodigioasă, fiind autorul a 1.003 volume, 12.755 articole şi studii şi 4.963 recenzii.
A fost profesor universitar, enciclopedist, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, gazetar, publicist şi om politic.
Iorga este cel mai prolific istoric al românilor, fiind autor a numeroase sinteze, culminate cu Istoria Românilor în 10 volume, pentru care a fost numit pe bună dreptate cel mai mare istoric şi savant al României din toate timpurile. Personalitate care a creat şcoală şi a dat direcţie culturii naţionale, s-a implicat activ în viaţa social-politică a ţării sale. S-a ambiţionat nu doar să scrie istorie, ci să şi facă istorie, într-o epocă de renaştere naţională.
În politică s-a dovedit că nu sunt îndeajuns corectitudinea, entuziasmul şi credibilitatea personală. Iorga nu a fost un doctrinar sau ideolog politic. Nu a fost preocupat în alcătuirea unor programe de guvernare, ale căror idei să coaguleze forţele unui popor. Realitatea politică şi socială a epocii s-a dovedit implacabilă cu personalitatea savantului, care a sfârşit nedrept şi tragic, împuşcat, la marginea unui drum...
Caţavencii: 'Între sfârşitul primului război mondial şi jumătatea anilor '30, Nicolae Iorga a emanat mai multă cultură decît trei generaţii de cărturari luate la un loc.
Studii, istorii, eseuri, enciclopedii, cursuri, drame, publicistică, discursuri, conferinţe şi volume de poezie ţâşneau din mintea lui neobosită într-o cadenţă de mitralieră. Ceea ce în vremea campaniei din Bulgaria, cînd a scris 40 de cărţi, părea un record, a devenit regulă.
Iorga depăşea în mod obişnuit 40 de cărţi pe an, şi nu făcea asta stînd închis în bibliotecă, ci umblînd permanent prin lume, bîntuind capitale şi universităţi, călătorind, vizitînd, făcînd politică şi guverne, editînd ziare şi construind case, punînd pe picioare tipografii, uneltind în culisele palatului şi ducînd războaie publice.
Universal şi inepuizabil, genial o dată la fiecare trei volume, Iorga nu poate fi comparat în materie de vitalitate culturală cu nimeni. Contemporanii aveau impresia că Iorga se hrănea, de fapt, cu cultură, că mintea lui hămesită şi încăpătoare absorbea cunoştinţe şi în timpul somnului, iar în momentele de trezie avea loc un fel de fotosinteză cerebrală spontană care elibera oxigen intelectual în atmosfera epocii sale'
Afisari: 25
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.