Comunicat de presă - Art Safari
Adrian Majuru şi Daria Ghiu vin la Interesecţii culturale la Art Safari, pe 17 şi 18 octombrie
Temele abordate: nevoia României de a-şi construi o hartă a viitorului şi istoria Pavilionului României la Bienala de artă de la Veneţia
Bucureşti, 15 octombrie 2024. Art Safari anunţă două noi sesiuni în cadrul proiectului 'Intersecţii culturale: lecturi deschise', pe 17 şi 18 octombrie, în intervalul 16:00-17:00. Sesiunea de joi, 17 octombrie, îl va avea ca invitat pe Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului Bucureşti, istoric, eseist şi scriitor român, care va aborda tema 'Viitorul ca o Ťagreabilă ficţiuneť', în timp ce vineri, 18 octombrie, în acelaşi interval orar, Daria Ghiu, critic şi istoric de artă, jurnalist Radio România Cultural, va povesti despre istoria Pavilionului României la Bienala de artă de la Veneţia.
Proiectul 'Intersecţii culturale: lecturi deschise' aduce împreună comunităţi esenţiale ale mediului cultural românesc, sub forma unei serii de 9 lecturi deschise. Profesori, cercetători şi jurnalişti culturali prezintă articole originale pe teme precum istoria artei, teoria artei şi cercetarea artistică, la Art Safari, Palatul Dacia-România, strada Lipscani, nr. 18-20. Accesul publicului este liber.
Viitorul ca o 'agreabilă ficţiune'
Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului Bucureşti din 2014, istoric, eseist şi scriitor român, este o figură importantă în peisajul cultural românesc, cu o vastă experienţă în studiile de antropologie urbană şi istoria civilizaţiei. Absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, Adrian Majuru a publicat peste 20 de volume, fiind cunoscut pentru lucrările sale despre evoluţia spaţiilor urbane şi mentalităţile sociale din România.
Prelegerea sa 'Viitorul ca o ÂŤagreabilă ficţiuneÂť' va explora nevoia României de a-şi construi o 'hartă a viitorului' bazată pe investiţia în educaţie, tehnologie şi profesionalizare. Adrian Majuru va vorbi despre importanţa reconectării la realitate prin schimbarea sistemului de educaţie şi reprofesionalizarea forţei de muncă, subliniind rolul tinerelor generaţii în configurarea unei societăţi pregătite pentru provocările secolului 21. Prin prisma cercetărilor sale şi a contextului social actual, Adrian Majuru va discuta despre cum tehnologia, inovaţia şi competenţele profesionale pot deveni pilonii unei dezvoltări sustenabile, cu accent pe necesitatea unei pregătiri rapide pentru viitorul accelerat care ne aşteaptă.
'României îi lipseşte o hartă a viitorului. Iar această cartografiere a viitorului ţine numai de factorul uman. Şi anume, de investiţia continuă în factorul uman. După cum spunea la vremea lui Spiru Haret, 'Cum arată astăzi şcoala, va arăta mâine ţara'. În ultimii treizeci de ani de libertate de opinie şi de atitudine, foarte puţine au fost şi sunt demersurile pozitive susţinute prin argumente constructive, cu repere clare şi etape care trebuiesc urmate.
Reconectarea la realitate se construieşte prin investiţia în om, deoarece excelenţa şi competenţa nu depind de mărimea ţării, ci de sistemul ei de educaţie. Acesta trebuie schimbat. A doua opţiune clară a reconectării la realitate o reprezintă re-profesionalizarea forţei de muncă. Profesia trebuie să devină masa critică a deciziei politice: performanţa în carieră precede funcţia politică. Acesteia i se adaugă încrederea câştigată în interiorul generaţiilor active, de către lideri reali, care pot avea apoi funcţia decidentă prin delegarea votului şi decizia politică. Aceasta din urmă devenind mai degrabă onorifică şi nu remunerată iar pârghiile decizionale pot dobândi apoi caracter de plus valoare socială şi profesională pentru generaţiile care vin din urmă.
La capătul opus se află o realitate pragmatică: faptul că secolul 21 va fi marcat de cel ce ştie mai bine cum să profite din plin de ştiinţă, să anticipeze şi să-şi folosească un minimum de resurse pentru a obţine rezultate maxime. Prezentul este cel puţin discutabil din perspectiva recuperării diferenţelor de civilizaţie, profesionalizare şi tehnologizare, pe parcursul unei generaţii, chiar şi faţă de vecinătăţile apropiate cum ar fi de pildă Cehia, Polonia sau Slovenia. Punctul de plecare al tinerilor de azi, adolescenţi sau studenţi, nu este deloc pozitiv iar recuperarea statului va trebui făcută prin sprijin necondiţionat faţă de competenţele profesionale', declară Adrian Majuru.
Istoria Pavilionului României la Bienala de artă de la Veneţia
Sesiunea de vineri, 18 octombrie, o va avea ca invitată pe Daria Ghiu, doctor în Istoria şi Teoria Artei, critic de artă şi jurnalist la Radio România Cultural. Daria Ghiu şi-a dedicat cercetările Pavilionului României la Bienala de Artă de la Veneţia, subiectul tezei sale de doctorat susţinute la UNARTE Bucureşti, şi a publicat volumul 'În acest pavilion se vede artă', în 2015. De-a lungul anilor, a fost lector asociat la Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI). Este realizatoarea emisiunilor 'Arte frumoase' şi 'Oraşul vorbeşte' (Radio România Cultural). Din 2007, semnează cronici de artă în diferite publicaţii culturale şi de artă din ţară şi din străinătate.
Invitata noastră va susţine prelegerea 'România la Veneţia, 2014-2024', în care va explora evoluţia artistică şi curatorială a Pavilionului României la Bienală din ultimul deceniu. Această prezentare va oferi o retrospectivă asupra transformărilor discursive şi estetice care au definit prezenţa României la Bienală, analizând vulnerabilităţile şi succesele din contextul unei scene artistice globale aflate într-o continuă actualizare.
'Istoria Pavilionului României la Bienala de artă de la Veneţia oferă şansa unei cercetări continue, care nu îţi lasă deloc pauză de respiraţie. Pe de altă parte, e acel tip de cercetare din care nu mai poţi ieşi: mecanismul ei de funcţionare (apariţia ei odată la doi ani) te ţine în interiorul ei, chiar dacă ai vrea să fugi şi către alte noi cercetări. Fireşte, noile cercetări este posibil să apară în viaţa ta (şi au făcut-o), dar Veneţia are nevoie de tine, pentru un update, pentru o paralelă cu trecutul, pentru descoperirea unei noi arhive, pentru a capta un soi de zeitgeist.
Doctoratul meu s-a încheiat în 2014, iar un an mai târziu am publicat o carte pe acelaşi subiect. Încă de atunci, m-am gândit că zece-douăzeci de ani mai târziu, ar merita să vedem cum a continuat întreaga aventură artistică şi politică la Veneţia, cum s-au modificat discursurile artistice, ce medii artistice au dominat, cum ne-am expus, cât de vulnerabili am fost, cât de bine am controlat fiecare gest. Într-o eră a update-urile continue, vă propun aşadar o updatare: România la Veneţia, 2014-2024, cu paralele de neocolit în trecut, cu accentul pe discurs curatorial, lucrare expusă, responsabilitate, aşezare într-un context mai larg, cel al întregii Bienale. Pe o scenă culturală care invocă în mod continuu continuitatea şi are nevoie de aceasta, vă propun aşadar un exerciţiu al continuităţii, cu ajutorul Bienalei de artă de la Veneţia', declară Daria Ghiu.
Înregistrarea la evenimentele 'Intersecţii culturale: Lecturi deschise' se poate face aici.
Proiect co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia AFCN. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.
Despre Art Safari: Organizatorul anual al Pavilionului de Artă Bucureşti - cel mai mare conglomerat de expoziţii de artă din România - ajuns la a 15-a ediţie, realizează, în parteneriat cu muzeele de artă din România şi internaţionale şi colecţionarii privaţi, ample expoziţii retrospective care îşi propun recuperarea valorilor de patrimoniu. Având o puternică latură educaţională, misiunea sa este de a apropia arta de public şi de a educa noile generaţii prin organizarea de ateliere de artă pentru copii, tururi ghidate şi expoziţii de artă contemporană în spaţii neconvenţionale, cum ar fi Aeroportul Henri Coandă sau metroul bucureştean. Art Safari este proiect cultural naţional strategic şi este realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti. În cele 14 ediţii de până acum a înregistrat aprox. 570.000 de vizitatori. Mai multe detalii: artsafari.ro.
Temele abordate: nevoia României de a-şi construi o hartă a viitorului şi istoria Pavilionului României la Bienala de artă de la Veneţia
Bucureşti, 15 octombrie 2024. Art Safari anunţă două noi sesiuni în cadrul proiectului 'Intersecţii culturale: lecturi deschise', pe 17 şi 18 octombrie, în intervalul 16:00-17:00. Sesiunea de joi, 17 octombrie, îl va avea ca invitat pe Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului Bucureşti, istoric, eseist şi scriitor român, care va aborda tema 'Viitorul ca o Ťagreabilă ficţiuneť', în timp ce vineri, 18 octombrie, în acelaşi interval orar, Daria Ghiu, critic şi istoric de artă, jurnalist Radio România Cultural, va povesti despre istoria Pavilionului României la Bienala de artă de la Veneţia.
Proiectul 'Intersecţii culturale: lecturi deschise' aduce împreună comunităţi esenţiale ale mediului cultural românesc, sub forma unei serii de 9 lecturi deschise. Profesori, cercetători şi jurnalişti culturali prezintă articole originale pe teme precum istoria artei, teoria artei şi cercetarea artistică, la Art Safari, Palatul Dacia-România, strada Lipscani, nr. 18-20. Accesul publicului este liber.
Viitorul ca o 'agreabilă ficţiune'
Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului Bucureşti din 2014, istoric, eseist şi scriitor român, este o figură importantă în peisajul cultural românesc, cu o vastă experienţă în studiile de antropologie urbană şi istoria civilizaţiei. Absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, Adrian Majuru a publicat peste 20 de volume, fiind cunoscut pentru lucrările sale despre evoluţia spaţiilor urbane şi mentalităţile sociale din România.
Prelegerea sa 'Viitorul ca o ÂŤagreabilă ficţiuneÂť' va explora nevoia României de a-şi construi o 'hartă a viitorului' bazată pe investiţia în educaţie, tehnologie şi profesionalizare. Adrian Majuru va vorbi despre importanţa reconectării la realitate prin schimbarea sistemului de educaţie şi reprofesionalizarea forţei de muncă, subliniind rolul tinerelor generaţii în configurarea unei societăţi pregătite pentru provocările secolului 21. Prin prisma cercetărilor sale şi a contextului social actual, Adrian Majuru va discuta despre cum tehnologia, inovaţia şi competenţele profesionale pot deveni pilonii unei dezvoltări sustenabile, cu accent pe necesitatea unei pregătiri rapide pentru viitorul accelerat care ne aşteaptă.
'României îi lipseşte o hartă a viitorului. Iar această cartografiere a viitorului ţine numai de factorul uman. Şi anume, de investiţia continuă în factorul uman. După cum spunea la vremea lui Spiru Haret, 'Cum arată astăzi şcoala, va arăta mâine ţara'. În ultimii treizeci de ani de libertate de opinie şi de atitudine, foarte puţine au fost şi sunt demersurile pozitive susţinute prin argumente constructive, cu repere clare şi etape care trebuiesc urmate.
Reconectarea la realitate se construieşte prin investiţia în om, deoarece excelenţa şi competenţa nu depind de mărimea ţării, ci de sistemul ei de educaţie. Acesta trebuie schimbat. A doua opţiune clară a reconectării la realitate o reprezintă re-profesionalizarea forţei de muncă. Profesia trebuie să devină masa critică a deciziei politice: performanţa în carieră precede funcţia politică. Acesteia i se adaugă încrederea câştigată în interiorul generaţiilor active, de către lideri reali, care pot avea apoi funcţia decidentă prin delegarea votului şi decizia politică. Aceasta din urmă devenind mai degrabă onorifică şi nu remunerată iar pârghiile decizionale pot dobândi apoi caracter de plus valoare socială şi profesională pentru generaţiile care vin din urmă.
La capătul opus se află o realitate pragmatică: faptul că secolul 21 va fi marcat de cel ce ştie mai bine cum să profite din plin de ştiinţă, să anticipeze şi să-şi folosească un minimum de resurse pentru a obţine rezultate maxime. Prezentul este cel puţin discutabil din perspectiva recuperării diferenţelor de civilizaţie, profesionalizare şi tehnologizare, pe parcursul unei generaţii, chiar şi faţă de vecinătăţile apropiate cum ar fi de pildă Cehia, Polonia sau Slovenia. Punctul de plecare al tinerilor de azi, adolescenţi sau studenţi, nu este deloc pozitiv iar recuperarea statului va trebui făcută prin sprijin necondiţionat faţă de competenţele profesionale', declară Adrian Majuru.
Istoria Pavilionului României la Bienala de artă de la Veneţia
Sesiunea de vineri, 18 octombrie, o va avea ca invitată pe Daria Ghiu, doctor în Istoria şi Teoria Artei, critic de artă şi jurnalist la Radio România Cultural. Daria Ghiu şi-a dedicat cercetările Pavilionului României la Bienala de Artă de la Veneţia, subiectul tezei sale de doctorat susţinute la UNARTE Bucureşti, şi a publicat volumul 'În acest pavilion se vede artă', în 2015. De-a lungul anilor, a fost lector asociat la Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI). Este realizatoarea emisiunilor 'Arte frumoase' şi 'Oraşul vorbeşte' (Radio România Cultural). Din 2007, semnează cronici de artă în diferite publicaţii culturale şi de artă din ţară şi din străinătate.
Invitata noastră va susţine prelegerea 'România la Veneţia, 2014-2024', în care va explora evoluţia artistică şi curatorială a Pavilionului României la Bienală din ultimul deceniu. Această prezentare va oferi o retrospectivă asupra transformărilor discursive şi estetice care au definit prezenţa României la Bienală, analizând vulnerabilităţile şi succesele din contextul unei scene artistice globale aflate într-o continuă actualizare.
'Istoria Pavilionului României la Bienala de artă de la Veneţia oferă şansa unei cercetări continue, care nu îţi lasă deloc pauză de respiraţie. Pe de altă parte, e acel tip de cercetare din care nu mai poţi ieşi: mecanismul ei de funcţionare (apariţia ei odată la doi ani) te ţine în interiorul ei, chiar dacă ai vrea să fugi şi către alte noi cercetări. Fireşte, noile cercetări este posibil să apară în viaţa ta (şi au făcut-o), dar Veneţia are nevoie de tine, pentru un update, pentru o paralelă cu trecutul, pentru descoperirea unei noi arhive, pentru a capta un soi de zeitgeist.
Doctoratul meu s-a încheiat în 2014, iar un an mai târziu am publicat o carte pe acelaşi subiect. Încă de atunci, m-am gândit că zece-douăzeci de ani mai târziu, ar merita să vedem cum a continuat întreaga aventură artistică şi politică la Veneţia, cum s-au modificat discursurile artistice, ce medii artistice au dominat, cum ne-am expus, cât de vulnerabili am fost, cât de bine am controlat fiecare gest. Într-o eră a update-urile continue, vă propun aşadar o updatare: România la Veneţia, 2014-2024, cu paralele de neocolit în trecut, cu accentul pe discurs curatorial, lucrare expusă, responsabilitate, aşezare într-un context mai larg, cel al întregii Bienale. Pe o scenă culturală care invocă în mod continuu continuitatea şi are nevoie de aceasta, vă propun aşadar un exerciţiu al continuităţii, cu ajutorul Bienalei de artă de la Veneţia', declară Daria Ghiu.
Înregistrarea la evenimentele 'Intersecţii culturale: Lecturi deschise' se poate face aici.
Proiect co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia AFCN. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.
Despre Art Safari: Organizatorul anual al Pavilionului de Artă Bucureşti - cel mai mare conglomerat de expoziţii de artă din România - ajuns la a 15-a ediţie, realizează, în parteneriat cu muzeele de artă din România şi internaţionale şi colecţionarii privaţi, ample expoziţii retrospective care îşi propun recuperarea valorilor de patrimoniu. Având o puternică latură educaţională, misiunea sa este de a apropia arta de public şi de a educa noile generaţii prin organizarea de ateliere de artă pentru copii, tururi ghidate şi expoziţii de artă contemporană în spaţii neconvenţionale, cum ar fi Aeroportul Henri Coandă sau metroul bucureştean. Art Safari este proiect cultural naţional strategic şi este realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti. În cele 14 ediţii de până acum a înregistrat aprox. 570.000 de vizitatori. Mai multe detalii: artsafari.ro.
Afisari: 30
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.