Comunicat de presă - Filarmonica George Enescu
Pianista Ilinca Dumitrescu susţine un recital extraordinar cu prilejul Zilei limbii, alfabetului şi culturii armene
Filarmonica George Enescu invită publicul la un recital extraordinar susţinut de pianista Ilinca Dumitrescu, ce se va desfăşura marţi, 15 octombrie 2024, de la ora 19, în Sala mare a Ateneului Român, cuprinzând lucrări ale unor compozitori armeni emblematici, precum: Arno Babageanian, Komitas, Gayane Cebotarian, Suren Zakarian, Aram Satian, Karen Ananian,
Aram Haciaturian.
Nume de prestigiu al artei interpretative româneşti, personalitate artistică de anvergură internaţională, pianista Ilinca Dumitrescu a concertat în oraşe din 5 continente, 46 de ţări, 39 de capitale ale lumii, în importante săli de concerte. S-a născut la Bucureşti, într-o familie de artişti (tatăl - compozitorul Ion Dumitrescu, profesor universitar emerit, membru corespondent al Institutului Franţei - Academie des Beaux-Arts, mama - poeta şi actriţa Mariana Dumitrescu). A studiat cu profesori celebri: Cella Delavrancea şi Mihail Jora în România, Stanislav Neuhaus şi Iakov Flier la Conservatorul de Stat P. I. Ceaikovski din Moscova, încheiat în 1978 cu distincţia maximă Diplomă de Merit. Cu prilejul concertului de absolvire, Arno Babageanian, pianist, şef de catedră şi preşedinte al comisiei de examen, a remarcat, în iunie 1978: 'Ilinca Dumitrescu - o pianistă care simte cu fineţe diversitatea stilurilor lucrărilor cântate. Foarte sensibilă, muzicală. Stăpâneşte instrumentul la perfecţiune. O aşteaptă un mare viitor artistic.'
Despre prilejul acestui eveniment, jurnalista Madeleine Karacaşian, membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a Uniunii Scriitorilor din Armenia, apreciază: 'Instituirea în România, în 2019, a unei asemenea sărbători (12 octombrie) a fost o premieră pentru Diaspora armeană. Nicăieri în lume nu a existat aşa ceva până în ziua în care Parlamentul ţării a adoptat, cu unanimitate de voturi Legea nr. 18 din acelaşi an, iar Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 10 octombrie 2019, Decretul pentru promulgarea acestei Legi, privind instituirea zilei de 12 octombrie ca 'Ziua limbii,
alfabetului şi culturii armene'. A fost un gest nobil şi remarcabil al Statului şi al aurorităţilor sale faţă de comunitatea armeană din România, care dăinuie pe acest pământ ospitalier de aproape un mileniu.
De ce 12 octombrie?
Deoarece Biserica Apostolică Armeană sărbătoreşte la această dată 'Ziua Traducătorilor', dar care în Armenia variază totuşi de la o zi la alta, aşa cum se întâmplă şi în România.
În anul 301, Armenia, cu o istorie multimileară, a devenit prima ţară din lume care a proclamat creştinismul ca religie de stat, după ce propovăduitorul Grigore Luminătorul a botezat regele, armata şi întregul popor de la poalele biblicului Ararat, iar el a devenit primul Catolicos şi Patriarh al Armenilor, fiind sanctificat după moarte.
Trebuie remarcată perenitatea acestui alfabet, creat în 405, de către teologul şi lingvistul Mesrop Maştoţ, alfabet alcătuit din 36 de litere, cărora li s-au adăugat litere O şi F în Evul Mediu. M. Maştoţ a fost şi el sanctificat ulterior.
Doresc să atrag atenţia oaspeţilor noştri că limba armeană a contribuit la păstrarea identităţii naţionale a poporului armean. Iată şi câteva amănunte interesante: Marele poet englez George Gordon Byron care învăţase limba armeană la Congregaţia Mekhitariştilor de pe insula San Lazzaro de lângă Veneţia, considera că armeana este singura limbă prin care se poate vorbi cu Dumnezeu. Tot la Veneţia, în 1512 a fost tipărită prima carte în limba armeană, iar în 1794, la Madras (India) a apărut prima revistă în armeană.
Întorcându-mă la alfabetul armean, trebuie de subliniat că, în 2016, el a fost inclus de către UNESCO în patrimoniul imaterial al umanităţii.
Sărbătorim evenimentul de astăzi graţie generozităţii conducerii Filarmonicii 'George Enescu' din Bucureşti, un spaţiu mitic al muzicii şi, în general, al culturii.'
Ateneul Român
Marţi, 15 octombrie 2024, ora 19
Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene
Recital extraordinar de pian
ILINCA DUMITRESCU
Program
Arno Babageanian - 3 piese
Komitas - G. Saragian - Krunk (Cocorul)
Gayane Cebotarian - 6 preludii
Suren Zakarian - Humoreska
Aram Satian - Sonatina
Karen Ananian - 3 piese de jazz
Aram Haciaturian - 4 piese
Cuvânt introductiv: VARUJAN VOSGANIAN
Prezentare: MADELEINE KARACAŞIAN
În colaborare cu Arhiepiscopia Armeană din România şi Uniunea Armenilor din România
Mai multe informaţii despre stagiunea 2024-2025 pot fi găsite aici: https://www.fge.org.ro/calendar
Biletele se pot cumpăra:
- De la Casa de Bilete a Ateneului Român (Program: marţi - vineri 12:00 - 19:00. Telefon: 021.315.68.75)
- Online, accesând site-ul www.fge.org.ro - secţiunea 'Calendar'.
Biroul de presă al Filarmonicii 'George Enescu'
Filarmonica George Enescu invită publicul la un recital extraordinar susţinut de pianista Ilinca Dumitrescu, ce se va desfăşura marţi, 15 octombrie 2024, de la ora 19, în Sala mare a Ateneului Român, cuprinzând lucrări ale unor compozitori armeni emblematici, precum: Arno Babageanian, Komitas, Gayane Cebotarian, Suren Zakarian, Aram Satian, Karen Ananian,
Aram Haciaturian.
Nume de prestigiu al artei interpretative româneşti, personalitate artistică de anvergură internaţională, pianista Ilinca Dumitrescu a concertat în oraşe din 5 continente, 46 de ţări, 39 de capitale ale lumii, în importante săli de concerte. S-a născut la Bucureşti, într-o familie de artişti (tatăl - compozitorul Ion Dumitrescu, profesor universitar emerit, membru corespondent al Institutului Franţei - Academie des Beaux-Arts, mama - poeta şi actriţa Mariana Dumitrescu). A studiat cu profesori celebri: Cella Delavrancea şi Mihail Jora în România, Stanislav Neuhaus şi Iakov Flier la Conservatorul de Stat P. I. Ceaikovski din Moscova, încheiat în 1978 cu distincţia maximă Diplomă de Merit. Cu prilejul concertului de absolvire, Arno Babageanian, pianist, şef de catedră şi preşedinte al comisiei de examen, a remarcat, în iunie 1978: 'Ilinca Dumitrescu - o pianistă care simte cu fineţe diversitatea stilurilor lucrărilor cântate. Foarte sensibilă, muzicală. Stăpâneşte instrumentul la perfecţiune. O aşteaptă un mare viitor artistic.'
Despre prilejul acestui eveniment, jurnalista Madeleine Karacaşian, membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a Uniunii Scriitorilor din Armenia, apreciază: 'Instituirea în România, în 2019, a unei asemenea sărbători (12 octombrie) a fost o premieră pentru Diaspora armeană. Nicăieri în lume nu a existat aşa ceva până în ziua în care Parlamentul ţării a adoptat, cu unanimitate de voturi Legea nr. 18 din acelaşi an, iar Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 10 octombrie 2019, Decretul pentru promulgarea acestei Legi, privind instituirea zilei de 12 octombrie ca 'Ziua limbii,
alfabetului şi culturii armene'. A fost un gest nobil şi remarcabil al Statului şi al aurorităţilor sale faţă de comunitatea armeană din România, care dăinuie pe acest pământ ospitalier de aproape un mileniu.
De ce 12 octombrie?
Deoarece Biserica Apostolică Armeană sărbătoreşte la această dată 'Ziua Traducătorilor', dar care în Armenia variază totuşi de la o zi la alta, aşa cum se întâmplă şi în România.
În anul 301, Armenia, cu o istorie multimileară, a devenit prima ţară din lume care a proclamat creştinismul ca religie de stat, după ce propovăduitorul Grigore Luminătorul a botezat regele, armata şi întregul popor de la poalele biblicului Ararat, iar el a devenit primul Catolicos şi Patriarh al Armenilor, fiind sanctificat după moarte.
Trebuie remarcată perenitatea acestui alfabet, creat în 405, de către teologul şi lingvistul Mesrop Maştoţ, alfabet alcătuit din 36 de litere, cărora li s-au adăugat litere O şi F în Evul Mediu. M. Maştoţ a fost şi el sanctificat ulterior.
Doresc să atrag atenţia oaspeţilor noştri că limba armeană a contribuit la păstrarea identităţii naţionale a poporului armean. Iată şi câteva amănunte interesante: Marele poet englez George Gordon Byron care învăţase limba armeană la Congregaţia Mekhitariştilor de pe insula San Lazzaro de lângă Veneţia, considera că armeana este singura limbă prin care se poate vorbi cu Dumnezeu. Tot la Veneţia, în 1512 a fost tipărită prima carte în limba armeană, iar în 1794, la Madras (India) a apărut prima revistă în armeană.
Întorcându-mă la alfabetul armean, trebuie de subliniat că, în 2016, el a fost inclus de către UNESCO în patrimoniul imaterial al umanităţii.
Sărbătorim evenimentul de astăzi graţie generozităţii conducerii Filarmonicii 'George Enescu' din Bucureşti, un spaţiu mitic al muzicii şi, în general, al culturii.'
Ateneul Român
Marţi, 15 octombrie 2024, ora 19
Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene
Recital extraordinar de pian
ILINCA DUMITRESCU
Program
Arno Babageanian - 3 piese
Komitas - G. Saragian - Krunk (Cocorul)
Gayane Cebotarian - 6 preludii
Suren Zakarian - Humoreska
Aram Satian - Sonatina
Karen Ananian - 3 piese de jazz
Aram Haciaturian - 4 piese
Cuvânt introductiv: VARUJAN VOSGANIAN
Prezentare: MADELEINE KARACAŞIAN
În colaborare cu Arhiepiscopia Armeană din România şi Uniunea Armenilor din România
Mai multe informaţii despre stagiunea 2024-2025 pot fi găsite aici: https://www.fge.org.ro/calendar
Biletele se pot cumpăra:
- De la Casa de Bilete a Ateneului Român (Program: marţi - vineri 12:00 - 19:00. Telefon: 021.315.68.75)
- Online, accesând site-ul www.fge.org.ro - secţiunea 'Calendar'.
Biroul de presă al Filarmonicii 'George Enescu'
Afisari: 33
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.