Comunicat de presă - Ordinul Arhitecţilor din România - Filiala Transilvania
Marile proiecte de arhitectură ale Clujului, rezultate în urma concursurilor internaţionale de soluţii din perioada 2016 - 2023, expuse pe strada Kogălniceanu
Dezbaterea publică cu tema 'Concursul de arhitectură ca standard pentru investiţiile publice' va avea loc în 2 noiembrie, în cadrul FAST
Seria de evenimente 'Concursul de Arhitectură şi Urbanism la Cluj-Napoca', menită să aducă în faţa specialiştilor, dar şi a publicului larg, cele mai mari proiecte de arhitectură ale Clujului, rezultate în urma unor concursuri internaţionale de soluţii din perioada 2016 - 2023, a fost inaugurată la Cluj-Napoca.
Lucrările premiate şi finalizate până la această dată sunt expuse, până la finalul lunii, pe strada Mihail Kogălniceanu.
Concursurile au fost organizate de Ordinul Arhitecţilor din România - Filiala Transilvania, împreună cu Ordinul Arhitecţilor din România, Primăria şi Consiliului Local Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Cluj.
Câştigătorii acestor concursuri, dar şi reprezentanţi ai instituţiilor implicate s-au reunit, ieri, la o masă rotundă, unde au discutat despre importanţa organizării acestui tip de evenimente de arhitectură şi urbanism la nivel local şi naţional.
Daniela Maier, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România - Filiala Transilvania: 'În spatele acestor proiecte acum realizate se ascund ani de muncă. Prima dată muncă diplomatică din partea colegilor noştri, care au început aceste concursuri de arhitectură pentru spaţiul public, arhitecţi, reprezentanţi ai administraţiei, jurişti şi colegi din comunitatea profesională. Au urmat apoi ani de găsit soluţii pentru administraţii, de implementare a acestor concursuri într-un context legislativ nepregătit, apoi elaborarea temelor, iar de aici a urmat munca tuturor colegilor care au participat la concursuri, care şi-au asumat luni de zile de efort susţinut, împreună cu echipele lor, pentru a expune proiecte de calitate. Le mulţumesc tuturor!'
Ovidiu Cîmpean, secretar de stat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: 'La Cluj am demarat şi am finalizat 15 concursuri internaţionale de soluţii din 2016 şi până acum, undeva la mai mult de o treime din toate concursurile de soluţii internaţionale organizate la nivel naţional. Şi trebuie să spunem acest lucru, această practică a început să fie preluată de către alte oraşe după modelul Clujului. Îmi amintesc din 2016, când aveam concursuri la Turnul Pompierilor sau la Someş şi erau oameni care spuneau că nu vom vedea niciodată proiectele implementate, pentru că s-au mai făcut concursuri şi au eşuat. Şi uite că suntem la acest moment de bilanţ când vedem aceste concursuri implementate. Aceste proiecte influenţează istoria oraşului în bine, sunt proiecte care sunt dezbătute intens cu societatea civilă şi este de datoria noastră să explicăm cât mai bine de ce aceste concursuri de soluţii sunt importante pentru dezvoltarea sustenabilă a oraşelor în care trăim.'
Clujul, campion naţional: 15 concursuri internaţionale de soluţii organizate, mai mult de o treime din totalul în întreaga ţară
La nivelul judeţului Cluj au fost organizate, de către Ordinul Arhitecţilor din România şi Filiala Transilvania a Ordinului, 15 concursuri internaţionale de soluţii de arhitectură şi urbanism: 11 în colaborare cu Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi 4 în colaborare cu Consiliul Judeţean Cluj. Dintre cele 15, patru mari implementate şi recepţionate în ultimul an sunt expuse, până în 25 octombrie, pe strada Mihail Kogălniceanu (intersecţie cu str. Emmanuel de Martonne 1):
1. Malurile Someşului / Rethinking Someş (2017) - finalizat şi recepţionat în 2024, proiectul, realizat de Studio Practica, avându-i autori principali Jaime Daroca, Jose Mayoral, Jose Ramon Sierra, a fost premiat la Bienala de la Veneţia pentru eforturile de regenerare.
2. Turnul Pompierilor (2017) - finalizat şi inaugurat în 2023, proiectul a fost câştigat de VLAD SEBASTIAN RUSU BIROU INDIVIDUAL ARHITECTURĂ, cu autor principal Vlad Sebastian Rusu şi coautori: Anamaria Cornelia Olănescu, Anda Gheorghe, Octav Silviu Olănescu.
3. Amenajare urbană Strada Kogălniceanu (2018) - finalizat şi inaugurat în 2024, proiectul a fost câştigat de Mossfern Arhitectură, cu autor principal Mossfern Arhitectură şi coautori Lazar Csaba, Perju Mădălina Simona, Macalik Arnold Erno, Vass Daniel, Pop Vlad Bogdan, Vajna Botond Szilard, Molnar Attila, Szilagyi-Bartha Jozsef.
4. Revitalizarea Parcului Feroviarilor (2018) - finalizat şi inaugurat în 2024, proiectul a fost câştigat de ASIZA BIROU DE ARHITECTURA S.R.L., cu autori principali Vlad Sebastian Rusu, Octav Silviu Olănescu, Anamaria Olănescu, Anda Gheorghe.
Mirona Crăciun, coordonator Concursuri Ordinul Arhitecţilor din România: 'În ultima vreme, discursul public despre concursul de arhitectură a fost foarte sec. Ori este prezentat ca fiind cel mai bun lucru posibil, ori, din contră, discutăm doar despre aspectele negative. Ceea ce aş vrea să punctez azi e faptul că discursul despre procedura de concurs de soluţii ar trebui să fie mai nuanţat, şi să înţelegem că, prin natura lui, concursul de arhitectură este un proces. Se vorbeşte mult despre licitaţie versus concurs. Licitaţia este o procedură în care selecţia se face cu accentul pus pe cost, iar concursul este o procedură în care selecţia se face cu accentul pus pe calitate. Însă trebuie avut în vedere că, în urma unei licitaţii, se alege un contractant, iar în urma unui concurs se alege o soluţie. Ca să ajungi să selectezi o soluţie, toţi participanţii donează către autoritatea publică sute şi mii de ore de lucru.'
Ştefan Bîlici, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România: 'Activitatea noastră a fost foarte mult axată, în ultimii 20 de ani, pe organizarea de concursuri de soluţii în parteneriat cu autorităţile publice şi împreună cu filialele noastre, cele care au contactul direct cu realitatea din fiecare parte a ţării. Ne interesează foarte mult tema aceasta a concursurilor în relaţie cu autorităţile locale pentru că investiţiile publice reprezintă o componentă esenţială a actului de modelare a mediului nostru de viaţă şi, din păcate, în România, foarte puţine dintre investiţiile publice sunt realizate printr-o procedură deschisă, transparentă, care să conducă la rezultate de calitate.'
Celelalte concursuri organizate la Cluj-Napoca sunt:
1. Parcul Etnografic Romulus Vuia (2017)
2. Amenajarea ansamblului urban Cetăţuia (2019)
3. Noul CJ Cluj (2019)
4. Masterplan Sopor (2019)
5. Centrul Integrat de Transplant (2020)
6. Spitalul de Copii (2021)
7. Amenajare Parc Est (2021)
8. Liceul Nicolae Bălcescu (2021)
9. Liceul Lucian Blaga (2022)
10. Parcul Bună Ziua (2022)
11. Science Campus (2022)
În cadrul conferinţei de presă a fost prefaţat şi următorul eveniment din această serie, dezbaterea publică cu tema 'Concursul de arhitectură ca standard pentru investiţiile publice', care va avea loc pe data de 2 noiembrie, în cadrul FAST- Festival for Architecture Schools of Tomorrow.
Daniela Maier
Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România - Filiala Transilvania
Dezbaterea publică cu tema 'Concursul de arhitectură ca standard pentru investiţiile publice' va avea loc în 2 noiembrie, în cadrul FAST
Seria de evenimente 'Concursul de Arhitectură şi Urbanism la Cluj-Napoca', menită să aducă în faţa specialiştilor, dar şi a publicului larg, cele mai mari proiecte de arhitectură ale Clujului, rezultate în urma unor concursuri internaţionale de soluţii din perioada 2016 - 2023, a fost inaugurată la Cluj-Napoca.
Lucrările premiate şi finalizate până la această dată sunt expuse, până la finalul lunii, pe strada Mihail Kogălniceanu.
Concursurile au fost organizate de Ordinul Arhitecţilor din România - Filiala Transilvania, împreună cu Ordinul Arhitecţilor din România, Primăria şi Consiliului Local Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Cluj.
Câştigătorii acestor concursuri, dar şi reprezentanţi ai instituţiilor implicate s-au reunit, ieri, la o masă rotundă, unde au discutat despre importanţa organizării acestui tip de evenimente de arhitectură şi urbanism la nivel local şi naţional.
Daniela Maier, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România - Filiala Transilvania: 'În spatele acestor proiecte acum realizate se ascund ani de muncă. Prima dată muncă diplomatică din partea colegilor noştri, care au început aceste concursuri de arhitectură pentru spaţiul public, arhitecţi, reprezentanţi ai administraţiei, jurişti şi colegi din comunitatea profesională. Au urmat apoi ani de găsit soluţii pentru administraţii, de implementare a acestor concursuri într-un context legislativ nepregătit, apoi elaborarea temelor, iar de aici a urmat munca tuturor colegilor care au participat la concursuri, care şi-au asumat luni de zile de efort susţinut, împreună cu echipele lor, pentru a expune proiecte de calitate. Le mulţumesc tuturor!'
Ovidiu Cîmpean, secretar de stat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: 'La Cluj am demarat şi am finalizat 15 concursuri internaţionale de soluţii din 2016 şi până acum, undeva la mai mult de o treime din toate concursurile de soluţii internaţionale organizate la nivel naţional. Şi trebuie să spunem acest lucru, această practică a început să fie preluată de către alte oraşe după modelul Clujului. Îmi amintesc din 2016, când aveam concursuri la Turnul Pompierilor sau la Someş şi erau oameni care spuneau că nu vom vedea niciodată proiectele implementate, pentru că s-au mai făcut concursuri şi au eşuat. Şi uite că suntem la acest moment de bilanţ când vedem aceste concursuri implementate. Aceste proiecte influenţează istoria oraşului în bine, sunt proiecte care sunt dezbătute intens cu societatea civilă şi este de datoria noastră să explicăm cât mai bine de ce aceste concursuri de soluţii sunt importante pentru dezvoltarea sustenabilă a oraşelor în care trăim.'
Clujul, campion naţional: 15 concursuri internaţionale de soluţii organizate, mai mult de o treime din totalul în întreaga ţară
La nivelul judeţului Cluj au fost organizate, de către Ordinul Arhitecţilor din România şi Filiala Transilvania a Ordinului, 15 concursuri internaţionale de soluţii de arhitectură şi urbanism: 11 în colaborare cu Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi 4 în colaborare cu Consiliul Judeţean Cluj. Dintre cele 15, patru mari implementate şi recepţionate în ultimul an sunt expuse, până în 25 octombrie, pe strada Mihail Kogălniceanu (intersecţie cu str. Emmanuel de Martonne 1):
1. Malurile Someşului / Rethinking Someş (2017) - finalizat şi recepţionat în 2024, proiectul, realizat de Studio Practica, avându-i autori principali Jaime Daroca, Jose Mayoral, Jose Ramon Sierra, a fost premiat la Bienala de la Veneţia pentru eforturile de regenerare.
2. Turnul Pompierilor (2017) - finalizat şi inaugurat în 2023, proiectul a fost câştigat de VLAD SEBASTIAN RUSU BIROU INDIVIDUAL ARHITECTURĂ, cu autor principal Vlad Sebastian Rusu şi coautori: Anamaria Cornelia Olănescu, Anda Gheorghe, Octav Silviu Olănescu.
3. Amenajare urbană Strada Kogălniceanu (2018) - finalizat şi inaugurat în 2024, proiectul a fost câştigat de Mossfern Arhitectură, cu autor principal Mossfern Arhitectură şi coautori Lazar Csaba, Perju Mădălina Simona, Macalik Arnold Erno, Vass Daniel, Pop Vlad Bogdan, Vajna Botond Szilard, Molnar Attila, Szilagyi-Bartha Jozsef.
4. Revitalizarea Parcului Feroviarilor (2018) - finalizat şi inaugurat în 2024, proiectul a fost câştigat de ASIZA BIROU DE ARHITECTURA S.R.L., cu autori principali Vlad Sebastian Rusu, Octav Silviu Olănescu, Anamaria Olănescu, Anda Gheorghe.
Mirona Crăciun, coordonator Concursuri Ordinul Arhitecţilor din România: 'În ultima vreme, discursul public despre concursul de arhitectură a fost foarte sec. Ori este prezentat ca fiind cel mai bun lucru posibil, ori, din contră, discutăm doar despre aspectele negative. Ceea ce aş vrea să punctez azi e faptul că discursul despre procedura de concurs de soluţii ar trebui să fie mai nuanţat, şi să înţelegem că, prin natura lui, concursul de arhitectură este un proces. Se vorbeşte mult despre licitaţie versus concurs. Licitaţia este o procedură în care selecţia se face cu accentul pus pe cost, iar concursul este o procedură în care selecţia se face cu accentul pus pe calitate. Însă trebuie avut în vedere că, în urma unei licitaţii, se alege un contractant, iar în urma unui concurs se alege o soluţie. Ca să ajungi să selectezi o soluţie, toţi participanţii donează către autoritatea publică sute şi mii de ore de lucru.'
Ştefan Bîlici, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România: 'Activitatea noastră a fost foarte mult axată, în ultimii 20 de ani, pe organizarea de concursuri de soluţii în parteneriat cu autorităţile publice şi împreună cu filialele noastre, cele care au contactul direct cu realitatea din fiecare parte a ţării. Ne interesează foarte mult tema aceasta a concursurilor în relaţie cu autorităţile locale pentru că investiţiile publice reprezintă o componentă esenţială a actului de modelare a mediului nostru de viaţă şi, din păcate, în România, foarte puţine dintre investiţiile publice sunt realizate printr-o procedură deschisă, transparentă, care să conducă la rezultate de calitate.'
Celelalte concursuri organizate la Cluj-Napoca sunt:
1. Parcul Etnografic Romulus Vuia (2017)
2. Amenajarea ansamblului urban Cetăţuia (2019)
3. Noul CJ Cluj (2019)
4. Masterplan Sopor (2019)
5. Centrul Integrat de Transplant (2020)
6. Spitalul de Copii (2021)
7. Amenajare Parc Est (2021)
8. Liceul Nicolae Bălcescu (2021)
9. Liceul Lucian Blaga (2022)
10. Parcul Bună Ziua (2022)
11. Science Campus (2022)
În cadrul conferinţei de presă a fost prefaţat şi următorul eveniment din această serie, dezbaterea publică cu tema 'Concursul de arhitectură ca standard pentru investiţiile publice', care va avea loc pe data de 2 noiembrie, în cadrul FAST- Festival for Architecture Schools of Tomorrow.
Daniela Maier
Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România - Filiala Transilvania
Afisari: 52
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.