Comunicat de presă - Senat
Parlamentul României
Senat
Participarea delegaţiei Senatului la Conferinţa interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea economică şi guvernanta în Uniunea Europeană
În perioada 3-4 octombrie a.c., o delegaţie a Senatului formată din senatorul Daniel-Cătălin Zamfir, preşedinte al Comisiei economice, industrii şi servicii, senatorul Antal Istvan-Lorant, membru al Comisiei economice, industrii şi servicii, senatoarea Gabriela Creţu, membră a Comisiei pentru afaceri europene, senatorul Ionel-Danuţ Cristescu, secretar al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, a participat la Conferinţa interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea economică şi guvernanta în Uniunea Europeană, (IPC/ SECG), organizată în contextul dimensiunii parlamentare a preşedinţiei ungare a Consiliului Uniunii Europene, Budapesta, Ungaria.
La reuniune au participat preşedinţi şi membri ai comisiilor pentru economie, industrii şi servicii, buget-finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, afaceri europene din parlamentele naţionale, Erik BĂNKI, Preşedintele Comisiei pentru Economie, Marton NAGY, Ministrul Economiei Naţionale a Ungariei, Péter KADERJÁK, director general al Asociaţiei bateriilor din Ungaria, Zoltan VAJDA, Preşedintele Comisiei pentru Buget, Mihaly VARGA, Ministrul pentru Finanţe al Ungariei, Tibor NAVRACSICS, Ministrul Administraţiei Publice şi Dezvoltării Regionale al Ungariei, Elisa Ferreira, Comisar european pentru coeziune şi reforme, precum şi Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Economice şi Monetare a Parlamentului European.
Principalele subiecte abordate au fost avantajele competitive ale apariţiei maşinilor electrice din Uniunea Europeană şi pregătirile necesare pentru luarea deciziilor, reforma cadrului de guvernanţă economică, impactul bugetului UE pentru politica de coeziune asupra cadrului financiar multianual.
În cadrul dezbaterilor din prima sesiune de dezbateri cu tema avantajele competitive ale apariţiei maşinilor electrice din Uniunea Europeană şi pregătirile necesare pentru luarea deciziilor, senatorul Antal Istvan Lorant a subliniat că, importanţa consumului anual de gaze naturale la nivel mondial este în creştere, ceea ce înseamnă că, la nivelul UE, ar trebui să ne concentrăm pe capacităţile de producţie de gaze naturale şi să ne axăm pe cum Uniunea noastră ar putea deveni un actor important pe scena globală a energiei. Nu să interzicem ! Începând cu 2027, România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale. Avem proiecte importante şi strategice pentru Centralele Nucleare - trebuie să abordăm într-un mod firesc'.
În intervenţia să, acesta a mai adăugat faptul că, noi credem în tranziţia energetică, dar este necesar să o realizăm cu mai mult calm, bazându-ne pe pragmatism, nu pe ideologii. Avem nevoie de capacităţi de producţie de bază şi de mai multă electricitate. Avem nevoie de industrii funcţionale puternice, nu de amintiri ale acestora'.
În cea de-a doua sesiune de dezbateri, cu tema reforma cadrului de guvernanţă economică, senatoarea Gabriela Creţu a evidenţiat câteva aspecte referitoare la Reforma guvernanţei economice.
'Este o idee bună !, ar zice Gandhi. Reforma actuală, care, din păcate, aduce câteva schimbări minore pozitive, dar se bazează, din păcate, pe acelaşi diagnostic înşelător. Realităţi importante nu sunt luate în considerare, cum ar fi potenţialul de creştere al statelor membre, care este diferit, cum diferită este şi necesitatea lor de creditare. Şi asta, deoarece statele membre nu sunt egale pe pieţele de capital şi bancare: unele sunt ţări creditoare, altele, debitoare. Cât de dificil este să se reducă decalajul, ne pot spune colegii greci. Problema excedentului comercial al Germaniei nu a fost niciodată luată în considerare; asistăm la o tendinţă în scădere acum, dar din motive îngrijorătoare - criza şi sancţiunile pe care Uniunea şi le-a auto impus. Şi Germania este motorul economiei UE ! Lecţia uriaşei sume de bani cheltuite de guverne în timpul epidemiei nu a fost învăţată, acea lecţie despre care vorbea secretarul de stat ungar. Toate caracteristicile cadrului de guvernanţă sunt încă în vigoare. Criteriile arbitrare de la Maastricht: ne este teamă să le schimbăm din cauza necesităţii de a schimba tratatele şi a fricii că vom eşua să o facem. Japonia are peste 200% din PIB datoria publică de decenii şi este încă în viaţă ! Dar are propria sa monedă şi, în principal, datoria este domestică. Regulile cer statelor membre să rezolve designul deficitar al monedei euro la nivel naţional. Dar este responsabilitate fără capacitate din cauza lipsei de instrumente, transferate către BCE odată cu renunţarea la monedă proprie. Prin urmare, euro continuă să fie un burete care absoarbe valoare adăugată din ţările mai sărace către centru'.
În plus, senatoarea Gabriela Creţu a mai adăugat:, Coordonarea economică nu a fost până acum un instrument eficient pentru construirea Uniunii ! Există interese structurale opuse între statele membre, precum şi o lipsă de capacitate, nu doar voinţă politică slabă, în ceea ce priveşte implementarea. Recomandările de ţară par să aibă adesea un singur scop - păstrarea status quo-ului ! Sau mai rău, de o vreme - Uniunea să devină o copie a SUA - înlocuind cooperarea cu competiţia şi pacea cu războiul. Este riscant, pentru că EU nu are resursele, moneda şi puterea SUA !'
Această conferinţă a oferit o platformă importantă pentru discutarea problemelor actuale din domeniul politicii economice, a contribuit la o mai bună înţelegere şi convergenţă a diferitelor puncte de vedere.
Senat
Participarea delegaţiei Senatului la Conferinţa interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea economică şi guvernanta în Uniunea Europeană
În perioada 3-4 octombrie a.c., o delegaţie a Senatului formată din senatorul Daniel-Cătălin Zamfir, preşedinte al Comisiei economice, industrii şi servicii, senatorul Antal Istvan-Lorant, membru al Comisiei economice, industrii şi servicii, senatoarea Gabriela Creţu, membră a Comisiei pentru afaceri europene, senatorul Ionel-Danuţ Cristescu, secretar al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, a participat la Conferinţa interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea economică şi guvernanta în Uniunea Europeană, (IPC/ SECG), organizată în contextul dimensiunii parlamentare a preşedinţiei ungare a Consiliului Uniunii Europene, Budapesta, Ungaria.
La reuniune au participat preşedinţi şi membri ai comisiilor pentru economie, industrii şi servicii, buget-finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, afaceri europene din parlamentele naţionale, Erik BĂNKI, Preşedintele Comisiei pentru Economie, Marton NAGY, Ministrul Economiei Naţionale a Ungariei, Péter KADERJÁK, director general al Asociaţiei bateriilor din Ungaria, Zoltan VAJDA, Preşedintele Comisiei pentru Buget, Mihaly VARGA, Ministrul pentru Finanţe al Ungariei, Tibor NAVRACSICS, Ministrul Administraţiei Publice şi Dezvoltării Regionale al Ungariei, Elisa Ferreira, Comisar european pentru coeziune şi reforme, precum şi Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Economice şi Monetare a Parlamentului European.
Principalele subiecte abordate au fost avantajele competitive ale apariţiei maşinilor electrice din Uniunea Europeană şi pregătirile necesare pentru luarea deciziilor, reforma cadrului de guvernanţă economică, impactul bugetului UE pentru politica de coeziune asupra cadrului financiar multianual.
În cadrul dezbaterilor din prima sesiune de dezbateri cu tema avantajele competitive ale apariţiei maşinilor electrice din Uniunea Europeană şi pregătirile necesare pentru luarea deciziilor, senatorul Antal Istvan Lorant a subliniat că, importanţa consumului anual de gaze naturale la nivel mondial este în creştere, ceea ce înseamnă că, la nivelul UE, ar trebui să ne concentrăm pe capacităţile de producţie de gaze naturale şi să ne axăm pe cum Uniunea noastră ar putea deveni un actor important pe scena globală a energiei. Nu să interzicem ! Începând cu 2027, România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale. Avem proiecte importante şi strategice pentru Centralele Nucleare - trebuie să abordăm într-un mod firesc'.
În intervenţia să, acesta a mai adăugat faptul că, noi credem în tranziţia energetică, dar este necesar să o realizăm cu mai mult calm, bazându-ne pe pragmatism, nu pe ideologii. Avem nevoie de capacităţi de producţie de bază şi de mai multă electricitate. Avem nevoie de industrii funcţionale puternice, nu de amintiri ale acestora'.
În cea de-a doua sesiune de dezbateri, cu tema reforma cadrului de guvernanţă economică, senatoarea Gabriela Creţu a evidenţiat câteva aspecte referitoare la Reforma guvernanţei economice.
'Este o idee bună !, ar zice Gandhi. Reforma actuală, care, din păcate, aduce câteva schimbări minore pozitive, dar se bazează, din păcate, pe acelaşi diagnostic înşelător. Realităţi importante nu sunt luate în considerare, cum ar fi potenţialul de creştere al statelor membre, care este diferit, cum diferită este şi necesitatea lor de creditare. Şi asta, deoarece statele membre nu sunt egale pe pieţele de capital şi bancare: unele sunt ţări creditoare, altele, debitoare. Cât de dificil este să se reducă decalajul, ne pot spune colegii greci. Problema excedentului comercial al Germaniei nu a fost niciodată luată în considerare; asistăm la o tendinţă în scădere acum, dar din motive îngrijorătoare - criza şi sancţiunile pe care Uniunea şi le-a auto impus. Şi Germania este motorul economiei UE ! Lecţia uriaşei sume de bani cheltuite de guverne în timpul epidemiei nu a fost învăţată, acea lecţie despre care vorbea secretarul de stat ungar. Toate caracteristicile cadrului de guvernanţă sunt încă în vigoare. Criteriile arbitrare de la Maastricht: ne este teamă să le schimbăm din cauza necesităţii de a schimba tratatele şi a fricii că vom eşua să o facem. Japonia are peste 200% din PIB datoria publică de decenii şi este încă în viaţă ! Dar are propria sa monedă şi, în principal, datoria este domestică. Regulile cer statelor membre să rezolve designul deficitar al monedei euro la nivel naţional. Dar este responsabilitate fără capacitate din cauza lipsei de instrumente, transferate către BCE odată cu renunţarea la monedă proprie. Prin urmare, euro continuă să fie un burete care absoarbe valoare adăugată din ţările mai sărace către centru'.
În plus, senatoarea Gabriela Creţu a mai adăugat:, Coordonarea economică nu a fost până acum un instrument eficient pentru construirea Uniunii ! Există interese structurale opuse între statele membre, precum şi o lipsă de capacitate, nu doar voinţă politică slabă, în ceea ce priveşte implementarea. Recomandările de ţară par să aibă adesea un singur scop - păstrarea status quo-ului ! Sau mai rău, de o vreme - Uniunea să devină o copie a SUA - înlocuind cooperarea cu competiţia şi pacea cu războiul. Este riscant, pentru că EU nu are resursele, moneda şi puterea SUA !'
Această conferinţă a oferit o platformă importantă pentru discutarea problemelor actuale din domeniul politicii economice, a contribuit la o mai bună înţelegere şi convergenţă a diferitelor puncte de vedere.
Afisari: 10
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].