Comunicat de presă - Muzeul Judeţean Mureş
Târgu Mureş, 07 octombrie 2024
Mineralia | Cuarţul - regele mineralelor
În perioada 17-20 octombrie 2024, între orele 10.00-18.00, Muzeul Judeţean Mureş organizează la Secţia de Etnografie şi Artă Populară din Târgu-Mureş, ediţia de toamnă a expoziţiei cu vânzare MINERALIA.
Dintre cele peste 4000 de specii minerale care există în scoarţa terestră, CUARŢUL este cel mai răspândit. El apare într-o măsură mai mare sau mai mică în toate rocile Terrei. Poate de aceea, primul mineral care apare în colecţia unui pasionat este cuarţul. Acesta este format din asocierea a două elemente chimice: oxigen si siliciu = SiO2. Atomii se combină într-o structură cristalină şi formează tetraedrii, iar prin asocierea acestora apar cristalele prismatice cu vârfuri piramidale. Corpurile geometrice cu laturi şi vârfuri perfecte sunt parcă realizate de om, nu de natură.
Cuarţul pur este transparent şi rar. Imperfecţiunile din structura sa duc la apariţia cristalelor translucide sau alb-lăptoase. Însă ceea ce face cuarţul spectaculos şi îndrăgit este multitudinea de culori şi nuanţe ale varietătilor sale. AMETIST este numele dat cuarţului de culoare mov, iar cuarţul galben poartă numele de CITRIN. AVENTURINUL prezintă culoarea verde, iar CARNEOLUL nuanţe de portocaliu până la roşu. Varietatea CUARŢ FUMURIU are nuanţe de gri până la negru, iar HEMATOIDUL este roşu aprins. Incluziunile de hematit din cuarţ duc la o altă varietatea binecunoscută, OCHIUL DE TIGRU maroniu.
Istoria cuarţului se îmbină cu istoria omenirii. În perioada preistorică, omul utiliza cuarţul în unelte, observând duritatea acestuia. Bucăţi din cuarţ au fost utilizate de locuitorii din Mesopotamia încă din 7000 BC. În Grecia Antică, cristalelor transparente li se atribuiau semnificaţii spirituale fiind utilizate ca talismane. Erau denumite 'krystallos' de unde avem astăzi denumirea de 'cristal' sau 'cristal de stâncă'. Romanii utilizau cuarţul roz ca sigiliu, semnificând puterea şi poziţia celui care o utiliza, iar egiptenii considerau că acest mineral putea preveni îmbătranirea. Obeliscurile egiptene conţineau în interior cuarţ cu scopul de a proteja locuitorii şi de a genera energie prin acumularea puterii soarelui şi a cerului. În Evul Mediu folosirea cuarţului s-a extins în randul vracilor care utilizau cuarţul în poţiunile lor vindecătoare.
De asemenea, cristaloterapia modernă are la bază proprietăţile energetice atribuite acestui mineral.
Folosit la începuturi ca element de podoabă sau asociat cu puteri supranaturale, în zilele noastre importanţa lui a crescut semnificativ prin utilizarea sa în diverse ramuri industriale. Fabricarea sticlei se bazează pe nisipul cuarţos. Proprietăţile sale piezoelectrice îl fac indispensabil în industriile moderne: televiziune, computere, electronică şi comunicaţii.
În expoziţia MINERALIA din această toamnă, veţi putea descoperi şi admira acest mineral în cele mai diverse forme şi apariţii: cristale individuale sau în eşantioane, bijuterii sau obiecte decorative (obeliscuri, piramide, tăvi), în curtea interioară a sediul Muzeului din Piaţa Trandafirilor nr. 11. Intrarea este liberă.
Coordonatorii expoziţiei MINERALIA sunt, ca de fiecare dată, Andrei Gorduza, inginer geolog şi Angela Săplăcan, muzeograf geolog.
Mineralia | Cuarţul - regele mineralelor
În perioada 17-20 octombrie 2024, între orele 10.00-18.00, Muzeul Judeţean Mureş organizează la Secţia de Etnografie şi Artă Populară din Târgu-Mureş, ediţia de toamnă a expoziţiei cu vânzare MINERALIA.
Dintre cele peste 4000 de specii minerale care există în scoarţa terestră, CUARŢUL este cel mai răspândit. El apare într-o măsură mai mare sau mai mică în toate rocile Terrei. Poate de aceea, primul mineral care apare în colecţia unui pasionat este cuarţul. Acesta este format din asocierea a două elemente chimice: oxigen si siliciu = SiO2. Atomii se combină într-o structură cristalină şi formează tetraedrii, iar prin asocierea acestora apar cristalele prismatice cu vârfuri piramidale. Corpurile geometrice cu laturi şi vârfuri perfecte sunt parcă realizate de om, nu de natură.
Cuarţul pur este transparent şi rar. Imperfecţiunile din structura sa duc la apariţia cristalelor translucide sau alb-lăptoase. Însă ceea ce face cuarţul spectaculos şi îndrăgit este multitudinea de culori şi nuanţe ale varietătilor sale. AMETIST este numele dat cuarţului de culoare mov, iar cuarţul galben poartă numele de CITRIN. AVENTURINUL prezintă culoarea verde, iar CARNEOLUL nuanţe de portocaliu până la roşu. Varietatea CUARŢ FUMURIU are nuanţe de gri până la negru, iar HEMATOIDUL este roşu aprins. Incluziunile de hematit din cuarţ duc la o altă varietatea binecunoscută, OCHIUL DE TIGRU maroniu.
Istoria cuarţului se îmbină cu istoria omenirii. În perioada preistorică, omul utiliza cuarţul în unelte, observând duritatea acestuia. Bucăţi din cuarţ au fost utilizate de locuitorii din Mesopotamia încă din 7000 BC. În Grecia Antică, cristalelor transparente li se atribuiau semnificaţii spirituale fiind utilizate ca talismane. Erau denumite 'krystallos' de unde avem astăzi denumirea de 'cristal' sau 'cristal de stâncă'. Romanii utilizau cuarţul roz ca sigiliu, semnificând puterea şi poziţia celui care o utiliza, iar egiptenii considerau că acest mineral putea preveni îmbătranirea. Obeliscurile egiptene conţineau în interior cuarţ cu scopul de a proteja locuitorii şi de a genera energie prin acumularea puterii soarelui şi a cerului. În Evul Mediu folosirea cuarţului s-a extins în randul vracilor care utilizau cuarţul în poţiunile lor vindecătoare.
De asemenea, cristaloterapia modernă are la bază proprietăţile energetice atribuite acestui mineral.
Folosit la începuturi ca element de podoabă sau asociat cu puteri supranaturale, în zilele noastre importanţa lui a crescut semnificativ prin utilizarea sa în diverse ramuri industriale. Fabricarea sticlei se bazează pe nisipul cuarţos. Proprietăţile sale piezoelectrice îl fac indispensabil în industriile moderne: televiziune, computere, electronică şi comunicaţii.
În expoziţia MINERALIA din această toamnă, veţi putea descoperi şi admira acest mineral în cele mai diverse forme şi apariţii: cristale individuale sau în eşantioane, bijuterii sau obiecte decorative (obeliscuri, piramide, tăvi), în curtea interioară a sediul Muzeului din Piaţa Trandafirilor nr. 11. Intrarea este liberă.
Coordonatorii expoziţiei MINERALIA sunt, ca de fiecare dată, Andrei Gorduza, inginer geolog şi Angela Săplăcan, muzeograf geolog.
Afisari: 15
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].