Comunicat de presă - Summitul European al Patrimoniului Cultural
COMUNICAT DE PRESĂ
Societatea civilă şi specialiştii cer ca statul să-şi schimbe radical abordarea faţă de patrimoniul cultural
Organizaţiile neguvernamentale şi profesioniştii implicaţi în conservarea patrimoniului cultural vor ca statul român să-şi schimbe radical modul de elaborare şi implementare a politicilor publice în acest domeniu.
Concluzia a reieşit din discuţiile care au avut loc sâmbătă, 5 octombrie 2024, când aceşti actori s-au reunit în premieră la Bucureşti, într-o masă rotundă, în marja Summitului European al Patrimoniului Cultural din 6-8 octombrie, pentru a discuta experienţele avute în proiectele lor şi pentru a agrea priorităţile comune de acţiune pentru protejarea patrimoniului cultural din România.
În cadrul consultării au fost conturate cel puţin cinci acţiuni imediate care să ghideze modul în care autorităţile române ar trebui să-şi schimbe abordarea, pentru a asigura cu adevărat protejarea şi conservarea patrimoniului cultural din România: a) adoptarea şi implementarea standardelor de calitate de la nivel european pentru toate intervenţiile în domeniul patrimoniului, fie că e vorba de investiţii publice sau private; b) includerea obligatorie a unor evaluări de impact asupra mediului în cazul demolării unor clădiri istorice; c) crearea de grupuri de lucru interdisciplinare pentru a revizui şi actualiza reglementările cu privire la riscul seismic al clădirilor istorice; d) iniţierea de proiecte pilot pentru regenerările urbane de succes a unor situri de patrimoniu, pentru a fi scalate la nivel naţional; e) înfiinţarea de şcoli profesionale pentru specialiştii în construcţii de patrimoniu, în colaborare cu actori internaţionali recunoscuţi.
Solicitările şi principiile prioritare de acţiune vor fi incluse într-un Manifest pentru protejarea patrimoniului cultural din România, care va fi prezentat în forma sa finală la Agora politicilor publice, care se va desfăşura în cadrul Summitului European pentru Patrimoniu Cultural, marţi 8 octombrie. Participanţii la masa rotundă de azi au agreat ca până luni seara să continue să facă propuneri pe conţinutul Manifestului, iar apoi să-l semneze. Este pentru prima oară când societatea civilă implicată în protejarea patrimoniului, mediul universitar şi specialişti în domeniu se unesc pentru a lua o poziţie comună cu privire la politicile publice pe care România ar trebui să le adopte.
'Un punct cheie în discuţia de azi a fost că este vital ca statul român să-şi modernizeze abordarea faţă de patrimoniul cultural, ca să reuşim să salvăm şi să valorificăm în interesul public moştenirea istoriei noastre comune. Participanţii au punctat problemele şi frânele care vin din faptul că politicile publice ale României nu răspund nevoilor de pe teren. Iar asta duce la distrugerea patrimoniului, împiedică sau înrăutăţeşte intervenţiile de salvare şi conservare a patrimoniului cultural. Pornind de la o viziune comună şi de la experienţa participanţilor, vom include în Manifestul pentru protejarea patrimoniului cultural din Româniarecomandări prioritare pentru autorităţile române, iar apoi vom începe să le promovăm, la nivel naţional, local şi european. Pentru că solicităm statului român transparenţă şi participare publică în elaborarea politicilor publice, dorim să oferim un exemplu de transparenţă şi colaborare în acest sens. Manifestul este elaborat pe baza unei consultări la care au fost invitate să participe peste 70 de organizaţii, reprezentând mediul asociativ, organizaţii profesionale, furnizori de educaţie formală şi informală şi instituţii publice. Procesul consultativ se va încheia luni seara', a declarat Ştefan Bâlici, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România.
Un număr de 38 de organizaţii specializate în protejarea patrimoniului s-au înscris la eveniment, la care au mai participat şi reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale din domeniu, ai unor instituţii publice, universităţi şi organizaţii neguvernamentale care sunt interesate de subiect. În total peste 70 de organizaţii şi instituţii au luat parte la eveniment. Participanţii doresc să continue acest proces de coordonare a actorilor în domeniu.
În partea a doua a zilei, tineri specialişti în patrimoniu cultural au discutat despre diversele provocări, resurse şi bune practici cu care se confruntă la nivel european. Printre subiecte, recrutarea tinerilor ca să lucreze în acest domeniu, digitalizarea, traficul ilegal de lucrări de artă, implicarea tinerilor cu rol de leadership, etc. Discuţiile au avut loc în cadrul Youth Forum, un alt eveniment în marja Summitului European al Patrimoniului.
Bucureştiul devine capitala europeană a patrimoniului european cu ocazia Summitului European al Patrimoniului Cultural, organizat de reţeaua Europa Nostra, cu sprijinul Uniunii Europene, al Ministerului Culturii şi al Primăriei Generale a Capitalei şi sub patronajul Preşedintelui României. Cei mai buni profesioniştii din domeniu de la nivel european vor discuta priorităţile de politici publice la nivelul UE pentru perioada următoare şi vor celebra cele mai bune proiecte de conservare a patrimoniului construit, care au câştigat competiţia pentru Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra. Printre cele mai bune 26 proiecte de conservare a patrimoniului premiate în acest an se află şi două din România (Biserica Săsească din Alma Vii şi Biserica Sfântului Mihail, Cluj-Napoca).
Atenţie! Fotografii de la masa rotundă sunt la acest link: https://drive.google.com/drive/u/1/folders/1cLZjol7fldjaVNkVCMUp9EVfUjR6qWFT
Societatea civilă şi specialiştii cer ca statul să-şi schimbe radical abordarea faţă de patrimoniul cultural
Organizaţiile neguvernamentale şi profesioniştii implicaţi în conservarea patrimoniului cultural vor ca statul român să-şi schimbe radical modul de elaborare şi implementare a politicilor publice în acest domeniu.
Concluzia a reieşit din discuţiile care au avut loc sâmbătă, 5 octombrie 2024, când aceşti actori s-au reunit în premieră la Bucureşti, într-o masă rotundă, în marja Summitului European al Patrimoniului Cultural din 6-8 octombrie, pentru a discuta experienţele avute în proiectele lor şi pentru a agrea priorităţile comune de acţiune pentru protejarea patrimoniului cultural din România.
În cadrul consultării au fost conturate cel puţin cinci acţiuni imediate care să ghideze modul în care autorităţile române ar trebui să-şi schimbe abordarea, pentru a asigura cu adevărat protejarea şi conservarea patrimoniului cultural din România: a) adoptarea şi implementarea standardelor de calitate de la nivel european pentru toate intervenţiile în domeniul patrimoniului, fie că e vorba de investiţii publice sau private; b) includerea obligatorie a unor evaluări de impact asupra mediului în cazul demolării unor clădiri istorice; c) crearea de grupuri de lucru interdisciplinare pentru a revizui şi actualiza reglementările cu privire la riscul seismic al clădirilor istorice; d) iniţierea de proiecte pilot pentru regenerările urbane de succes a unor situri de patrimoniu, pentru a fi scalate la nivel naţional; e) înfiinţarea de şcoli profesionale pentru specialiştii în construcţii de patrimoniu, în colaborare cu actori internaţionali recunoscuţi.
Solicitările şi principiile prioritare de acţiune vor fi incluse într-un Manifest pentru protejarea patrimoniului cultural din România, care va fi prezentat în forma sa finală la Agora politicilor publice, care se va desfăşura în cadrul Summitului European pentru Patrimoniu Cultural, marţi 8 octombrie. Participanţii la masa rotundă de azi au agreat ca până luni seara să continue să facă propuneri pe conţinutul Manifestului, iar apoi să-l semneze. Este pentru prima oară când societatea civilă implicată în protejarea patrimoniului, mediul universitar şi specialişti în domeniu se unesc pentru a lua o poziţie comună cu privire la politicile publice pe care România ar trebui să le adopte.
'Un punct cheie în discuţia de azi a fost că este vital ca statul român să-şi modernizeze abordarea faţă de patrimoniul cultural, ca să reuşim să salvăm şi să valorificăm în interesul public moştenirea istoriei noastre comune. Participanţii au punctat problemele şi frânele care vin din faptul că politicile publice ale României nu răspund nevoilor de pe teren. Iar asta duce la distrugerea patrimoniului, împiedică sau înrăutăţeşte intervenţiile de salvare şi conservare a patrimoniului cultural. Pornind de la o viziune comună şi de la experienţa participanţilor, vom include în Manifestul pentru protejarea patrimoniului cultural din Româniarecomandări prioritare pentru autorităţile române, iar apoi vom începe să le promovăm, la nivel naţional, local şi european. Pentru că solicităm statului român transparenţă şi participare publică în elaborarea politicilor publice, dorim să oferim un exemplu de transparenţă şi colaborare în acest sens. Manifestul este elaborat pe baza unei consultări la care au fost invitate să participe peste 70 de organizaţii, reprezentând mediul asociativ, organizaţii profesionale, furnizori de educaţie formală şi informală şi instituţii publice. Procesul consultativ se va încheia luni seara', a declarat Ştefan Bâlici, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România.
Un număr de 38 de organizaţii specializate în protejarea patrimoniului s-au înscris la eveniment, la care au mai participat şi reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale din domeniu, ai unor instituţii publice, universităţi şi organizaţii neguvernamentale care sunt interesate de subiect. În total peste 70 de organizaţii şi instituţii au luat parte la eveniment. Participanţii doresc să continue acest proces de coordonare a actorilor în domeniu.
În partea a doua a zilei, tineri specialişti în patrimoniu cultural au discutat despre diversele provocări, resurse şi bune practici cu care se confruntă la nivel european. Printre subiecte, recrutarea tinerilor ca să lucreze în acest domeniu, digitalizarea, traficul ilegal de lucrări de artă, implicarea tinerilor cu rol de leadership, etc. Discuţiile au avut loc în cadrul Youth Forum, un alt eveniment în marja Summitului European al Patrimoniului.
Bucureştiul devine capitala europeană a patrimoniului european cu ocazia Summitului European al Patrimoniului Cultural, organizat de reţeaua Europa Nostra, cu sprijinul Uniunii Europene, al Ministerului Culturii şi al Primăriei Generale a Capitalei şi sub patronajul Preşedintelui României. Cei mai buni profesioniştii din domeniu de la nivel european vor discuta priorităţile de politici publice la nivelul UE pentru perioada următoare şi vor celebra cele mai bune proiecte de conservare a patrimoniului construit, care au câştigat competiţia pentru Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra. Printre cele mai bune 26 proiecte de conservare a patrimoniului premiate în acest an se află şi două din România (Biserica Săsească din Alma Vii şi Biserica Sfântului Mihail, Cluj-Napoca).
Atenţie! Fotografii de la masa rotundă sunt la acest link: https://drive.google.com/drive/u/1/folders/1cLZjol7fldjaVNkVCMUp9EVfUjR6qWFT
Afisari: 9
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].