Comunicat de presă - Societatea Română de Reabilitare Medicală
Formulăm acest comunicat de presă, drept la replică la comunicatul Colegiului Fizioterapeuţilor apărut în data de 02 oct. 2024 şi în calitate de organizaţie care reprezintă interesele domeniului de recuperare/reabilitare medicală şi care promovează rolul medicilor de Medicină Fizică şi de Reabilitare (MFR), în conformitate cu declaraţiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi cu Cartea Albă a specialităţii de Medicină Fizică şi de Reabilitării din Europa, elaborată de UEMS (Uniunea Europeană a Medicilor Specialişti, secţiunea de Medicină Fizică şi de Reabilitare) precum şi cu documentele de poziţie ale multiplelor organisme internaţionale interesate în combaterea dizabilităţii şi promovarea sănătăţii.
Ne exprimăm consternarea cu privire la felul în care acest comunicat reiterează aceleaşi neadevăruri sau omite cu intenţie anumitie informaţii, în mod similar felului în care a făcut-o în ultimii 15 ani, timp în care s-au purtat discuţii fără a se ajungă la un consens, ceea ce demonstrează fără tăgadă că CFZRO nu doreşte rezolvarea principalei probleme cu un impact grav asupra siguranţei serviciilor medicale şi a sănătăţii pacienţilor cu dizabilităţi, principalii beneficiari ai serviciilor de reabilitare medicală, şi anume: pregătirea profesională inadecvată a unei bune părţi din rândul practicanţilor de fizioterapie din Romania.
Mai precis, problema la care ne referim se referă de faptul că majoritatea fizioterapeuţilor din România nu au absolvit Facultatea de fizioterapie la programe de licenţă în domeniul Sănătate, ci în domeniul Educaţie Fizică şi Sport, la programul de Kinetoterapie şi Motricitate Specială. Precizăm că, mai ales în acestă ultimă situaţie, curriculum de formare profesională nu include cunoştinţe suficiente de patologie pentru înţelegerea naturii complexe a celor mai multe dintre bolile întâlnite în practica curentă a medicului de Medicină Fizică şi de Reabilitare.
De aceea, orice modificare legislativă prin care se reduce sau se elimină rolul medicului de MFR în elaborarea Programului Individual de Reabilitare (PIR) reprezintă un pericol major pentru pacient.
Reamintim că serviciile de medicină fizică şi de reabilitare (MFR) includ pe lângă stabilirea diagnosticului, tratamente farmacologice şi intervenţii minim invazive, proceduri de fizioterapie (electroterapie, kinetoterapie etc.), masaj, psihoterapie, logopedie, terapie ocupaţională (ergoterapie), terapie cu factori naturali (balneoterapie), tehnologii de asistare, inclusiv robotică, biofeedback, protezare şi ortezare etc. Aceste servicii sunt furnizate de o echipă multiprofesională, coordonată de medicul de MFR.
În acest context, fizioterapia, profesie CONEXA actului medical, este UNA dintre intervenţiile din procesul de reabilitare medicală şi prin urmare una dintre componentele Programului Individual de Reabilitare (PIR).
Medicul specialist de medicină fizică şi de reabilitare, conform curriculumului de pregătire din rezidenţiatul cu durata de 5 ani (după cei 6 ani de facultate de Medicină!), este cel care are competenţa de a prescrie întreaga gamă de servicii de reabilitare necesare, în funcţie de toate afecţiunile, totodată luând în considerare şi gradul de dizabilitate al pacientului. De asemenea, medicul de MFR asigură continuitatea îngrijirilor ('continuum of care'), având capacitatea de a decide nivelul de intervenţie pe fiecare etapă a procesului de reabilitare medicală, fiind astfel manager de caz.
Fizioterapeutul, nu este medic, iar după doar 3 ani de studii de licenţă, are ca principale atribuţii elaborarea planului de exerciţii fizice terapeutice şi aplicarea procedurilor de fizioterapie, în conformitate cu obiectivele stabilite de medicul de medicină fizică şi de reabilitare (MFR) prin Programul Individual de Reabilitare (PIR).
Trebuie reamintit că dacă fizioterapeuţii şi medicii de alte specialităţi decât medicină fizică şi de reabilitare ar putea prescrie servicii de reabilitare, aceasta ar fi contrar formării lor profesionale şi ar avea următoarele consecinţe:
1. Limitarea serviciilor de reabilitare medicală doar la procedurile de fizioterapie şi privarea pacienţilor de restul componentelor care fac parte din aceste servicii, eludând aspectul esenţial al abordării holistice a pacientului cu dizabilităţi, abordare care ţine seama de totalitatea aspectelor fizice, comportamentale şi sociale, inclusiv de comorbidităţi sau probleme de incluziune socială.
2. Un risc pentru sănătatea pacienţilor, din cauza lipsei de înţelegere din partea fizioterapeuţilor a fiziopatologiei afecţiunii de bază, a afecţiunilor asociate şi a influenţei medicaţiei prescrise asupra procesului de reabilitare în general. Prescripţia efectuată de către medicul MFR ţine cont atât de impactul specific al medicaţiei asupra exerciţiilor terapeutice, cât şi de aspecte legate de indicaţiile şi contraindicaţiile procedurilor de fizioterapie;
3. Riscul privind abordarea incompletă a problematicii unui pacient cu dizabilitate, poate determina eşecuri, reclamaţii, lipsă de încredere, procese de malpraxis;
4. Contrar celor afirmate de catre CFZRO, care incriminează o posibilă prelungire a timpului necesar pentru accesul la un Program Individual de Reabilitare (PIR), ar exista riscul unor complicaţii medicale evitabile, s-ar agrava afecţiunile pacienţilor şi ar creşte costurile pentru sănătate. Aceste probleme sunt deja frecvent întâlnite în cazul pacienţilor care s-au adresat direct unui fizioterapeut înainte de a fi consultaţi de un medic de MFR.
Reamintim că în România, cadrul organizatoric şi legislativ actual, precum şi numărul optim de medici de MFR (peste media majorităţii ţărilor dezvoltate din UE), permit acordarea corespunzătoare a serviciilor de medicină fizică şi de reabilitare (inclusiv a serviciilor de fizioterapie), principala limitare fiind insuficienţa fondurilor alocate pentru această specialitate medicală.
Enumerăm câteva dintre organismele profesionale care susţin punctul nostru de vedere: Casa Naţionlă a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), Colegiul Medicilor din România (CMR) şi din Municipiul Bucureşti (CMMB), Patronatul Medicilor Specialişti cu Practică Independentă (PMSPI), Asociaţia Profesională a Medicilor de Ambulator (APMA), Federaţia Naţionala a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP), Uniunea Europeană a Medicilor Specialişti - Secţiunea de Medicină Fizică şi de Reabilitare (UEMS-PRM) etc.
Consiliul Director al SOCIETĂŢII ROMANE DE REABILITARE MEDICALĂ (SRRM)
Ne exprimăm consternarea cu privire la felul în care acest comunicat reiterează aceleaşi neadevăruri sau omite cu intenţie anumitie informaţii, în mod similar felului în care a făcut-o în ultimii 15 ani, timp în care s-au purtat discuţii fără a se ajungă la un consens, ceea ce demonstrează fără tăgadă că CFZRO nu doreşte rezolvarea principalei probleme cu un impact grav asupra siguranţei serviciilor medicale şi a sănătăţii pacienţilor cu dizabilităţi, principalii beneficiari ai serviciilor de reabilitare medicală, şi anume: pregătirea profesională inadecvată a unei bune părţi din rândul practicanţilor de fizioterapie din Romania.
Mai precis, problema la care ne referim se referă de faptul că majoritatea fizioterapeuţilor din România nu au absolvit Facultatea de fizioterapie la programe de licenţă în domeniul Sănătate, ci în domeniul Educaţie Fizică şi Sport, la programul de Kinetoterapie şi Motricitate Specială. Precizăm că, mai ales în acestă ultimă situaţie, curriculum de formare profesională nu include cunoştinţe suficiente de patologie pentru înţelegerea naturii complexe a celor mai multe dintre bolile întâlnite în practica curentă a medicului de Medicină Fizică şi de Reabilitare.
De aceea, orice modificare legislativă prin care se reduce sau se elimină rolul medicului de MFR în elaborarea Programului Individual de Reabilitare (PIR) reprezintă un pericol major pentru pacient.
Reamintim că serviciile de medicină fizică şi de reabilitare (MFR) includ pe lângă stabilirea diagnosticului, tratamente farmacologice şi intervenţii minim invazive, proceduri de fizioterapie (electroterapie, kinetoterapie etc.), masaj, psihoterapie, logopedie, terapie ocupaţională (ergoterapie), terapie cu factori naturali (balneoterapie), tehnologii de asistare, inclusiv robotică, biofeedback, protezare şi ortezare etc. Aceste servicii sunt furnizate de o echipă multiprofesională, coordonată de medicul de MFR.
În acest context, fizioterapia, profesie CONEXA actului medical, este UNA dintre intervenţiile din procesul de reabilitare medicală şi prin urmare una dintre componentele Programului Individual de Reabilitare (PIR).
Medicul specialist de medicină fizică şi de reabilitare, conform curriculumului de pregătire din rezidenţiatul cu durata de 5 ani (după cei 6 ani de facultate de Medicină!), este cel care are competenţa de a prescrie întreaga gamă de servicii de reabilitare necesare, în funcţie de toate afecţiunile, totodată luând în considerare şi gradul de dizabilitate al pacientului. De asemenea, medicul de MFR asigură continuitatea îngrijirilor ('continuum of care'), având capacitatea de a decide nivelul de intervenţie pe fiecare etapă a procesului de reabilitare medicală, fiind astfel manager de caz.
Fizioterapeutul, nu este medic, iar după doar 3 ani de studii de licenţă, are ca principale atribuţii elaborarea planului de exerciţii fizice terapeutice şi aplicarea procedurilor de fizioterapie, în conformitate cu obiectivele stabilite de medicul de medicină fizică şi de reabilitare (MFR) prin Programul Individual de Reabilitare (PIR).
Trebuie reamintit că dacă fizioterapeuţii şi medicii de alte specialităţi decât medicină fizică şi de reabilitare ar putea prescrie servicii de reabilitare, aceasta ar fi contrar formării lor profesionale şi ar avea următoarele consecinţe:
1. Limitarea serviciilor de reabilitare medicală doar la procedurile de fizioterapie şi privarea pacienţilor de restul componentelor care fac parte din aceste servicii, eludând aspectul esenţial al abordării holistice a pacientului cu dizabilităţi, abordare care ţine seama de totalitatea aspectelor fizice, comportamentale şi sociale, inclusiv de comorbidităţi sau probleme de incluziune socială.
2. Un risc pentru sănătatea pacienţilor, din cauza lipsei de înţelegere din partea fizioterapeuţilor a fiziopatologiei afecţiunii de bază, a afecţiunilor asociate şi a influenţei medicaţiei prescrise asupra procesului de reabilitare în general. Prescripţia efectuată de către medicul MFR ţine cont atât de impactul specific al medicaţiei asupra exerciţiilor terapeutice, cât şi de aspecte legate de indicaţiile şi contraindicaţiile procedurilor de fizioterapie;
3. Riscul privind abordarea incompletă a problematicii unui pacient cu dizabilitate, poate determina eşecuri, reclamaţii, lipsă de încredere, procese de malpraxis;
4. Contrar celor afirmate de catre CFZRO, care incriminează o posibilă prelungire a timpului necesar pentru accesul la un Program Individual de Reabilitare (PIR), ar exista riscul unor complicaţii medicale evitabile, s-ar agrava afecţiunile pacienţilor şi ar creşte costurile pentru sănătate. Aceste probleme sunt deja frecvent întâlnite în cazul pacienţilor care s-au adresat direct unui fizioterapeut înainte de a fi consultaţi de un medic de MFR.
Reamintim că în România, cadrul organizatoric şi legislativ actual, precum şi numărul optim de medici de MFR (peste media majorităţii ţărilor dezvoltate din UE), permit acordarea corespunzătoare a serviciilor de medicină fizică şi de reabilitare (inclusiv a serviciilor de fizioterapie), principala limitare fiind insuficienţa fondurilor alocate pentru această specialitate medicală.
Enumerăm câteva dintre organismele profesionale care susţin punctul nostru de vedere: Casa Naţionlă a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), Colegiul Medicilor din România (CMR) şi din Municipiul Bucureşti (CMMB), Patronatul Medicilor Specialişti cu Practică Independentă (PMSPI), Asociaţia Profesională a Medicilor de Ambulator (APMA), Federaţia Naţionala a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP), Uniunea Europeană a Medicilor Specialişti - Secţiunea de Medicină Fizică şi de Reabilitare (UEMS-PRM) etc.
Consiliul Director al SOCIETĂŢII ROMANE DE REABILITARE MEDICALĂ (SRRM)
Afisari: 26
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].