Comunicat de presă - Asociaţia ACCEPT
Despre cazul lui Arian - primul caz de recunoaştere juridică a genului dezbătut la Marea Cameră a Curţii Europene de Justiţie
Vineri, pe 4 octombrie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) va pronunţa hotărârea în cazul lui Arian Mirzarafie-Ahi - bărbatul transgender cu dublă cetăţenie, română şi britanică, şi cu două identităţi şi două seturi de acte diferite. Arian a parcurs integral procedura legală de recunoaştere juridică a genului în Marea Britanie, pe vremea când ţara era tratată echivalent cu un stat membru UE. Cu toate acestea, autorităţile române refuză să-i modifice prenumele, sexul şi CNP-ul în actele de identitate româneşti printr-o procedură administrativă simplă, în vederea echivalării modificărilor deja obţinute în documentele britanice.
Cazul audiat la Marea Cameră a Curţii Europene de Justiţie, primul care pune în discuţie recunoaşterea reciprocă a procedurilor de recunoaştere juridică a genului pentru persoanele transgender din state membre UE, este cu atât mai important cu cât poate seta un precedent favorabil şi altor persoane transgender. În Europa există zeci de mii de persoane aflate în situaţii similare, ale căror drepturi şi libertăţi sunt puse sub semnul întrebării de refuzul unor state membre de a echivala actele de identitate emise deja de alte state membre. De asemenea, o eventuală decizie favorabilă va da Curţii ocazia de a confirma faptul că drepturile obţinute legal într-un stat membru trebuie să rămână valabile pe tot teritoriul UE. Importanţa deciziei la nivel european se reflectă şi în decizia Curţii de a judeca această cauză la Marea Cameră, acolo unde doar 10% dintre cazurile înaintate la CJUE ajung să fie discutate.
Arian şi ACCEPT au fost reprezentaţi în faţa CJUE de către avocata de drepturile omului Iustina Ionescu şi de consilierul juridic ACCEPT Anca Baltac, consiliate de experta de drepturile omului Romaniţa Iordache. De asemenea, echipei s-au alăturat reprezentanţii ILGA-Europe şi Transgender Europe.
Sumarul cazului
Arian Mirzarafie-Ahi - un bărbat transgender cu dublă cetăţenie, română şi britanică, a depus o acţiune la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, împotriva Direcţiei Evidenţa Persoanelor Cluj, serviciul Stare civilă, împotriva Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D.) şi împotriva Municipiului Cluj, reprezentat de Primarul Emil Boc. Acţiunea a fost depusă în urma refuzului autorităţilor române de a-i modifica prenumele, sexul şi CNP-ul în actele de identitate printr-o procedură administrativă simplă, în vederea echivalării modificărilor obţinute deja pe cale legală în actele din Marea Britanie, pe vremea când ţara era tratată echivalent cu un stat membru UE.
În luna iunie a anului 2020, în faţa instanţei de judecată din Marea Britanie, Arian a obţinut Gender Recognition Certificate - documentul care confirmă identitatea de gen masculină în toate înregistrările despre identitatea sa. Aceste acte confirmă faptul că Arian a parcurs toţi paşii medicali şi legali care se impun în Marea Britanie în vederea schimbărilor actelor. Documentele au fost eliberate înainte de finalizarea Brexit.
Cu toate acestea, autorităţile române au refuzat să îi recunoască noul statut civil şi i-au solicitat să urmeze şi procedurile româneşti de recunoaştere a identităţii de gen - proceduri care încalcă Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În a doua jumătate a anului 2022, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, a decis să trimită întrebări preliminare Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), considerând că refuzul României de a echivala modificarea statutul civil legal al lui Arian în Regatul Unit poate încălca normele UE, inclusiv regulile privind libera circulaţie şi cetăţenia UE.
Pe 23 ianuarie 2024, a avut loc audierea în faţa Marii Camere a CJUE, care s-a întrunit pentru prima dată pentru a pune în discuţie recunoaşterea reciprocă a procedurilor de recunoaştere juridică a genului pentru persoanele transgender din state membre UE. În favoarea lui Arian, au intervenit nu numai reprezentanţii Comisiei Europene, ci şi Germania, Olanda, Grecia şi Polonia, stat care, în mod surprinzător, şi-a modificat poziţia exprimată iniţial, asumându-şi o poziţie aliniată valorilor europene, în favoarea dreptului la liberă circulaţie.
'Chiar şi în Polonia conservatoare procedurile de recunoaştere a genului sunt simplificate şi se desfăşoară pe cale administrativă.'', au subliniat reprezentanţii Poloniei, criticând procedura costisitoare şi îndelungată care în România se desfăşoară în instanţa de judecată.
'Cauza are de-a face cu esenţa drepturilor cetăţenilor europeni - unitatea în diversitate şi garantarea unei comunităţi sigure în care fiecare cetăţean se poate deplasa şi îşi poate exercita nestingherit toate drepturile. România trebuie să-i garanteze dreptul la liberă circulaţie într-o manieră în care atât drepturile fundamentale, cât şi demnitatea umană sunt protejate'', au adăugat reprezentanţii Olandei.
Atât Germania cât şi Comisia Europeană au susţinut că nu este suficientă emiterea unui simplu paşaport românesc pentru Arian, ci că este necesară transcrierea modificărilor privind prenumele şi sexul în registrele de stare civilă româneşti. În practică, acest lucru înseamnă emiterea unui nou certificat de naştere, pe baza căruia se vor emite un nou act de identitate şi un nou document de călătorie.
În faţa Curţii, Arian acuză tratamentul discriminatoriu la care este supus. Orice alt cetăţean român îşi poate transcrie în ţară documentele de stare civilă eliberate de un alt stat membru al Uniunii Europene, în virtutea principiului cooperării loiale şi al recunoaşterii mutuale între Statele Membre, în timp ce o persoană transgender trebuie să se supună unui nou set de cerinţe legale, împovărătoare şi costisitoare. Atitudinea autorităţilor române îi afectează negativ bărbatului bunăstarea, libertatea de circulaţie şi posibilităţile de a-şi exercita drepturile de cetăţean european. În contextul în care paşaportul lui românesc nu reflectă identitatea sa de gen reală, Arian nu îşi poate vizita familia în România fără să se supună unor interacţiuni umilitoare, care-i încalcă demnitatea şi îi îngrădesc dreptul la viaţă privată.
'Când mă întorc acasă în România, vreau să fiu tratat cu demnitate şi respect, în loc să fiu umilit. Aş vrea să pot fi eu însumi, Arian, pe orice aeroport şi în fiecare ţară, în special în ţara mea natală'', a declarat Arian în faţa completului de 15 judecători.
Pe 7 mai 2024, a fost publicată opinia Avocatului General, Jean Richard de la Tour care s-a exprimat în sensul că, în virtutea dreptului la liberă circulaţie, la viaţă privată şi de familie, statul român trebuie să îi echivaleze lui Arian actele de identitate eliberate de Marea Britanie în urma procesului de tranziţie juridică parcurs înainte de Brexit. Recunoaşterea şi înscrierea în registrele româneşti trebuie să se facă automat, fără proceduri suplimentare.
'Opinia Avocatului General confirma ceea ce Asociaţia ACCEPT a susţinut în faţa Marii Camere: Statul român trebuie să îşi respecte cetăţenii şi să le recunoască drepturile fundamentale garantate prin legislaţia europeană.
Romanii care au trăit sau trăiesc în alte state membre şi se bucura de condiţii mai favorabile acolo nu pot fi 'sancţionaţi' de statul român prin anularea drepturilor obtinute în afara ţării. Guvernul încalcă în continuare drepturile cetăţenilor români trans deoarece nu a adoptat o procedură de recunoaştere juridică a genului, aşa cum a stabilit CEDO încă din data de 19 ianuarie 2021, în cauza X şi Y c. României.'' subliniază avocata Iustina Ionescu.
Întreaga Europă aşteaptă concluziile acestui caz, importanţa lui fiind reflectată şi de hotărârea Curţii de a cere opinia Avocatului General. Această procedură specială se aplică doar în anumite speţe discutate la CJUE.
Avocatul General îndeplineşte, în cadrul proceselor la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, rolul unui expert în drept european care oferă judecătorilor o opinie de specialitate, imparţială. Această opinie ajută judecătorii europeni să îşi formuleze decizia finală.
O decizie favorabilă a Curţii ar confirma faptul că drepturile obţinute legal într-un stat membru trebuie să rămână valabile pe tot teritoriul UE, după cum subliniază Iustina Ionescu, avocata de drepturile omului care îl reprezintă pe Arian în acest proces.
Despre activitatea Marii Camere
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene poate judeca în şedinţă plenară, în Marea Cameră (cincisprezece judecători) sau în camere de cinci sau de trei judecători.
Curtea se întruneşte în şedinţă plenară în cazurile speciale prevăzute de Statutul Curţii (printre altele, atunci când trebuie să pronunţe destituirea Ombudsmanului sau să dispună din oficiu demiterea unui comisar european care nu a respectat obligaţiile ce îi revin) şi atunci când apreciază că o cauză prezintă o importanţă excepţională.
Curtea se întruneşte în Marea Cameră la cererea unui stat membru sau a unei instituţii care este parte într-un proces, precum şi în cauzele deosebit de complexe sau de importante. Celelalte cauze sunt soluţionate în camere de cinci sau de trei judecători.
Între anii 2018 şi 2020, doar 10% dintre cazurile înaintate Curţii au ajuns să fie judecate la Marea Cameră.
Recunoaşterea juridică a genului în România
În ianuarie 2021, CEDO a hotărât în cazul X şi Y (2145/16) că România nu şi-a îndeplinit obligaţia pozitivă de a asigura respectarea vieţii private din cauza absenţei unui cadru legal clar şi previzibil pentru recunoaşterea identităţii de gen, care să permită schimbarea menţiunilor privind sexul, prenumele şi CNP-ului în actele de stare civilă şi documentele oficiale, într-un mod rapid, transparent şi accesibil.
Potrivit raportului 'Trans în România' publicat de ACCEPT în 2020, formalismul procedurilor judiciare şi durata proceselor legale de recunoaştere a genului reprezintă obstacole disproporţionate în procesul de recunoaştere juridică a genului. Procedura judiciară se concentrează pe dovedirea identităţii de gen a cuiva, cu probe externe persoanei trans (documente medicale, martori etc.), considerând autodeterminarea persoanei transgender ca fiind inferioară sau chiar irelevantă.
În unele hotărâri judecătoreşti monitorizate de ACCEPT, persoanele transgender sunt dezumanizate de judecători, procurori şi experţi care le pun la îndoială capacitatea mentală, identitatea sau chiar voinţa şi condiţia lor de fiinţe umane.
Istoricul cazului
Arian a emigrat în anul 2008, alături de părinţii lui, în Marea Britanie, unde a obţinut cetăţenie britanică. În anul 2016, la vârsta de 24 de ani, Arian a început tranziţia legală. În 2017, Arian reuşeşte să îşi schimbe numele şi indicatorii de gen în Marea Britanie, prin procedura Deed Poll.
În 2020, acesta obţine şi Gender Recognition Certificate, ultima procedură juridică din Marea Britanie, în faţa instanţei de judecată, care confirmă identitatea de gen masculină în toate înregistrările despre identitatea lui.
Aceste acte confirmă faptul că Arian a parcurs toţi paşii medicali şi legali care se impun în Marea Britanie în vederea schimbărilor actelor.
Acest proces s-a încheiat înainte de finalizarea Brexit, în perioada în care Marea Britanie era încă tratată echivalent cu un Stat Membru UE.
În 2021, Arian a căutat ca documentele sale din România să fie schimbate şi recunoscute pe baza acestor hotărâri legale din Regatul Unit. Arian s-a adresat Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor din Municipiul Cluj Napoca - Serviciul Stare Civilă solicitând înregistrarea schimbării genului, prenumelui şi codului numeric personal şi înregistrarea sexului masculin pe certificatul său de naştere românesc pe baza documentelor deja obţinute în Marea Britanie.
Arian s-a orientat către acest demers administrativ, în locul unuia judecătoresc, pe baza informaţiilor de pe website-ul Consulatului României la Londra şi în urma conversaţiei cu această instituţie, care informa că persoanele pot solicita pe cale administrativă schimbarea sexului şi a numelui/prenumelui dacă persoana deţine o hotărâre pronunţată de o instanţă străină (în acest caz Marea Britanie) şi Deed Poll cu Apostila Convenţiei de la Haga.
Considerând că se află într-o astfel de situaţie şi că în virtutea dreptului UE, ar trebui să se aplice şi în România în mod simplificat, automat, schimbările operate în Marea Britanie, pe vremea când aceasta era membră UE, respectiv era tratată echivalent, Arian a depus o cerere administrativă. În luna iunie a aceluiaşi an, Direcţia Evidenţa Persoanelor Cluj, Serviciul Stare civilă a respins cererea, refuzând astfel să recunoască procedurile legale parcurse de Arian până în acel moment.
În anul 2022, Arian, prin avocata Iustina Ionescu, a depus la Judecătoria Sector 6 Bucureşti, o acţiune împotriva Direcţiei Evidenţa Persoanelor Cluj, serviciul Stare civilă, împotriva Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D.) şi împotriva Municipiului Cluj, reprezentat de Primarul Emil Boc. În acţiune se solicită ca prin hotărârea instanţei, autorităţile menţionate mai sus să fie obligate să efectueze în certificatul de naştere modificarea sexului, prenumelui şi CNP-ului în acord cu identitatea lui de gen masculină.
Acţiunea semnalează încălcarea drepturilor fundamentale ce decurg din cetăţenia UE, în special dreptul la liberă circulaţie şi de şedere. Această neconcordanţă dintre actele româneşti şi cele britanice înseamnă, în fapt real, expunerea persoanei la umilire şi discriminare, prin îngrădirea drepturilor sale. Vorbim astfel, în cazul de faţă, despre o persoană trans care este nevoită să circule în UE cu un act de călătorie românesc pe care este înscrisă o identitate feminină, care nu corespunde înfăţişării sale, în condiţiile în care Arian deţine deja un act de călătorie britanic, emis în 2017, pe care este înscrisă identitatea masculină.
Nu este justificat şi nici rezonabil ca autorităţile române să-l oblige pe Arian să treacă printr-o altă procedură, de data aceasta în România, întrucât a trecut deja prin toate procedurile legale existente în Marea Britanie pentru a-şi schimba actele de identitate ca cetăţean britanic, când Marea Britanie era încă tratat echivalent cu un stat membru al UE.
Este important de subliniat faptul că procedura juridică românească este una de lungă durată, care l-ar obliga pe Arian să dovedească din nou aspecte legate de identitatea lui de gen, aspecte care au fost deja examinate şi evaluate favorabil în Marea Britanie. În aceste condiţii, răspunsul autorităţilor române este cu atât mai grav, cu cât, face referire la o procedură judecătorească, care prin natura ei poate conduce la o soluţie favorabilă sau nefavorabilă. Acest lucru ar însemna în practică faptul că Arian ar putea rămâne în mod definitiv cu două identităţi diferite: o identitate în Marea Britanie şi altă identitate în România.
Această situaţie încalcă dreptul lui Arian la liberă circulaţie şi şedere în UE şi este discriminatorie şi împovărătoare. În plus, refuzul autorităţilor române de a lua cunoştinţă de decizia altui stat membru contrazice îndatoririle pe care le au statele membre odată cu aderarea la Uniunea Europeană.
Din 1 ianuarie 2021, când a avut loc ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, Arian îşi exercită dreptul la liberă circulaţie şi dreptul de şedere ca cetăţean european, exclusiv pe baza actelor româneşti, care nu corespund înfăţişării sale, produc confuzie şi îl expun umilirii şi discriminării din partea celor care trebuie să-l legitimeze cu actul de identitate.
Temeiurile juridice ale cazului
Pentru a evita parcurgerea unei proceduri care duce la încălcarea principiului cooperării loiale, principiului recunoaşterii mutuale, statutului de cetăţean european, dreptului la liberă circulaţie şi şedere ca cetăţean UE şi dreptului la nediscriminare pe criteriul cetăţeniei, în temeiul art.148 alin.2 din Constituţie, acţiunea depusă la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti cere aplicarea cu prioritate a art.18, 20 şi 21 TFUE, coroborat cu următoarele drepturi fundamentale din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene: art.45 (libertatea de circulaţie şi de şedere), art.1 (demnitatea umană), art.3 (dreptul la integritate al persoanei), art.4 (interzicerea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante), art.7 (respectarea vieţii private şi de familie), art.21 (nediscriminarea). De asemenea, acţiunea depusă cere obligarea autorităţilor române să echivaleze modificările obţinute în Marea Britanie şi în documentele de identitate româneşti, doar pe baza Gender Recognition Certificate, fără parcurgerea procedurii judecătoreşti prevăzute la art.43 lit.i din Legea 119/1996 privind actele de stare civilă.
Întrucât acţiunea ridică întrebări de interpretare a dreptului Uniunii, inclusiv a TFUE şi a Cartei drepturilor fundamentale, judecătorul de la Judecătoria Sector 6 Bucureşti a considerat necesară consultarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
CJUE este singura instanţă competentă să interpreteze tratatele în contextul unor noi aspecte juridice, inclusiv chestiuni referitoare la persoanele transgender, care nu au fost încă abordate.
Întrebările preliminare adresate CJUE
Aşadar, în temeiul art. 267 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, instanţa a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare cu privire la următoarele întrebări:
1. Faptul că art. 43 lit. i) şi art. 57 din Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă nu recunosc schimbările menţiunilor privind sexul şi prenumele din starea civilă finalizate de către un bărbat transgender, cu dublă cetăţenie (română şi a altui stat membru), în alt Stat Membru prin parcurgerea procedurii de recunoaştere juridică a genului şi cer cetăţeanului român să parcurgă de la început o procedura distinctă judecătorească în România, în contradictoriu cu serviciul public comunitar de evidenţa persoanelor şi stare civilă, procedură care a fost găsită ca fiind lipsită de claritate şi predictibilitate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza X şi Y c. României, cererile 2145/16 şi 20607/16, 19 ianuarie 2021) şi care poate conduce la o hotărâre contrară celei date în celălalt Stat Membru, se opune exercitării dreptului la cetăţenia europeană (art. 20 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene) şi/sau dreptului la liberă circulaţie şi şedere al cetăţeanului UE (art. 21 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi art. 45 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene), în condiţii de demnitate, egalitate în faţa legii şi nediscriminare (art. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, art. 18 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi art. 1, art. 20 şi art. 21 din Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene), cu respectarea dreptului la viaţă privată şi de familie (art. 7 din Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene)?
2. Ieşirea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană influenţează răspunsul la întrebările de mai sus, în special (i) dacă procedura de schimbare a stării civile a început înainte de Brexit şi s-a finalizat în perioada de tranziţie; iar (ii) impactul Brexit înseamnă că persoana nu se poate folosi de drepturile aferente cetăţeniei europene, inclusiv de dreptul la liberă circulaţie şi şedere, decât pe baza actelor de identitate sau de călătorie româneşti în care apare cu sex şi prenume feminin, contrar identităţii de gen deja recunoscute juridic?
Cronologia cazului
2008 - Arian se mută împreună cu părinţii lui în Marea Britanie, unde obţine cetăţenia britanică.
21 februarie 2017 - Arian reuşeşte să-şi schimbe numele şi genul din feminin în masculin în Marea Britanie, prin procedura Deed Poll. În consecinţă, în acelaşi an, autorităţile britanice i-au pus noul prenume, 'Arian', în paşaportul britanic şi în permisul de conducere care este folosit de facto ca act de identitate în Marea Britanie.
29 iunie 2020 - Obţine şi Gender Recognition Certificate, ultima procedură juridică din Marea Britanie, în faţa instanţei de judecată, care confirmă identitatea de gen masculină în toate înregistrările despre identitatea lui Arian.
Mai 2021 - Arian se adresează Direcţiei Evidenţa Persoanelor Cluj, Serviciul Stare civilă solicitând efectuarea înscrierii menţiunii de schimbare de sex şi de prenume în actul de naştere, direct pe baza actelor obţinute deja în Marea Britanie (Deed Poll şi Gender Recognition Certificate). De asemenea, solicită modificarea CNP-ului, pentru ca actele sale de identitate să-i reflecte genul masculin. Arian s-a orientat către acest demers administrativ, în locul unuia judecătoresc, pe baza informaţiilor de pe website-ul Consulatului României la Londra şi în urma corespondenţei cu această instituţie, care informau că persoanele pot solicita pe cale administrativă schimbarea sexului şi a numelui/prenumelui dacă deţin o hotărâre pronunţată de o instanţă străină (Marea Britanie) şi Deed Poll cu Apostila Convenţiei de la Haga. Considerând că se află într-o astfel de situaţie şi că în virtutea dreptului UE, ar trebui ca schimbările operate în Marea Britanie, pe când aceasta era tratată cu statut echivalent cu cel de stat membru UE, să poată fi echivalate în înregistrările din România, Arian a depus cererea administrativă, de stare civilă în cauză.
21 Iunie 2021 - Arian primeşte răspuns negativ din partea Direcţiei Evidenţa Persoanelor Cluj, Serviciul Stare civilă.
2021 - Arian a intentat o acţiune la Judecătoria 6 Bucureşti împotriva Direcţiei Evidenţă a Persoanelor Municipiului Cluj Napoca - Serviciul Stare Civilă şi împotriva Municipiului Cluj din cauza refuzului de a-şi alinia documentele cu markerii de gen modificaţi conform deciziei Regatului Unit , care era încă tratat ca un stat membru al UE la acel moment.
2022 (a doua jumătate a anului) - Judecătoria Sector 6 Bucureşti a admis cererea lui Arian de adresare a întrebărilor preliminare către CJUE.
23 ianuarie 2024 - Audierea în faţa Marii Camere a CJUE în cazul lui Arian, privind recunoaşterea reciprocă a procedurilor de recunoaştere juridică a genului pentru persoanele transgender din state membre UE. Comisia Europeană, Germania, Olanda, Grecia şi Polonia au intervenit în sprijinul lui, criticând refuzul României de a recunoaşte modificările deja obţinute în actele sale de identitate.
7 mai 2024 - Opinia Avocatului General Jean Richard de la Tour care s-a exprimat în sensul că România trebuie să recunoască automat actele de identitate ale lui Arian, emise în Marea Britanie, fără proceduri suplimentare, în virtutea dreptului la liberă circulaţie şi la viaţă privată.
4 octombrie 2024 - Pronunţarea hotărârii CJUE. O hotărâre favorabilă în cazul lui Arian ar avea implicaţii semnificative pentru drepturile persoanelor transgender din întreaga Uniune Europeană. Aceasta ar stabili un precedent care să garanteze recunoaşterea reciprocă a procedurilor de recunoaştere juridică a genului, asigurând astfel că drepturile obţinute legal într-un stat membru sunt valabile pe întreg teritoriul UE.
Vineri, pe 4 octombrie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) va pronunţa hotărârea în cazul lui Arian Mirzarafie-Ahi - bărbatul transgender cu dublă cetăţenie, română şi britanică, şi cu două identităţi şi două seturi de acte diferite. Arian a parcurs integral procedura legală de recunoaştere juridică a genului în Marea Britanie, pe vremea când ţara era tratată echivalent cu un stat membru UE. Cu toate acestea, autorităţile române refuză să-i modifice prenumele, sexul şi CNP-ul în actele de identitate româneşti printr-o procedură administrativă simplă, în vederea echivalării modificărilor deja obţinute în documentele britanice.
Cazul audiat la Marea Cameră a Curţii Europene de Justiţie, primul care pune în discuţie recunoaşterea reciprocă a procedurilor de recunoaştere juridică a genului pentru persoanele transgender din state membre UE, este cu atât mai important cu cât poate seta un precedent favorabil şi altor persoane transgender. În Europa există zeci de mii de persoane aflate în situaţii similare, ale căror drepturi şi libertăţi sunt puse sub semnul întrebării de refuzul unor state membre de a echivala actele de identitate emise deja de alte state membre. De asemenea, o eventuală decizie favorabilă va da Curţii ocazia de a confirma faptul că drepturile obţinute legal într-un stat membru trebuie să rămână valabile pe tot teritoriul UE. Importanţa deciziei la nivel european se reflectă şi în decizia Curţii de a judeca această cauză la Marea Cameră, acolo unde doar 10% dintre cazurile înaintate la CJUE ajung să fie discutate.
Arian şi ACCEPT au fost reprezentaţi în faţa CJUE de către avocata de drepturile omului Iustina Ionescu şi de consilierul juridic ACCEPT Anca Baltac, consiliate de experta de drepturile omului Romaniţa Iordache. De asemenea, echipei s-au alăturat reprezentanţii ILGA-Europe şi Transgender Europe.
Sumarul cazului
Arian Mirzarafie-Ahi - un bărbat transgender cu dublă cetăţenie, română şi britanică, a depus o acţiune la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, împotriva Direcţiei Evidenţa Persoanelor Cluj, serviciul Stare civilă, împotriva Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D.) şi împotriva Municipiului Cluj, reprezentat de Primarul Emil Boc. Acţiunea a fost depusă în urma refuzului autorităţilor române de a-i modifica prenumele, sexul şi CNP-ul în actele de identitate printr-o procedură administrativă simplă, în vederea echivalării modificărilor obţinute deja pe cale legală în actele din Marea Britanie, pe vremea când ţara era tratată echivalent cu un stat membru UE.
În luna iunie a anului 2020, în faţa instanţei de judecată din Marea Britanie, Arian a obţinut Gender Recognition Certificate - documentul care confirmă identitatea de gen masculină în toate înregistrările despre identitatea sa. Aceste acte confirmă faptul că Arian a parcurs toţi paşii medicali şi legali care se impun în Marea Britanie în vederea schimbărilor actelor. Documentele au fost eliberate înainte de finalizarea Brexit.
Cu toate acestea, autorităţile române au refuzat să îi recunoască noul statut civil şi i-au solicitat să urmeze şi procedurile româneşti de recunoaştere a identităţii de gen - proceduri care încalcă Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În a doua jumătate a anului 2022, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, a decis să trimită întrebări preliminare Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), considerând că refuzul României de a echivala modificarea statutul civil legal al lui Arian în Regatul Unit poate încălca normele UE, inclusiv regulile privind libera circulaţie şi cetăţenia UE.
Pe 23 ianuarie 2024, a avut loc audierea în faţa Marii Camere a CJUE, care s-a întrunit pentru prima dată pentru a pune în discuţie recunoaşterea reciprocă a procedurilor de recunoaştere juridică a genului pentru persoanele transgender din state membre UE. În favoarea lui Arian, au intervenit nu numai reprezentanţii Comisiei Europene, ci şi Germania, Olanda, Grecia şi Polonia, stat care, în mod surprinzător, şi-a modificat poziţia exprimată iniţial, asumându-şi o poziţie aliniată valorilor europene, în favoarea dreptului la liberă circulaţie.
'Chiar şi în Polonia conservatoare procedurile de recunoaştere a genului sunt simplificate şi se desfăşoară pe cale administrativă.'', au subliniat reprezentanţii Poloniei, criticând procedura costisitoare şi îndelungată care în România se desfăşoară în instanţa de judecată.
'Cauza are de-a face cu esenţa drepturilor cetăţenilor europeni - unitatea în diversitate şi garantarea unei comunităţi sigure în care fiecare cetăţean se poate deplasa şi îşi poate exercita nestingherit toate drepturile. România trebuie să-i garanteze dreptul la liberă circulaţie într-o manieră în care atât drepturile fundamentale, cât şi demnitatea umană sunt protejate'', au adăugat reprezentanţii Olandei.
Atât Germania cât şi Comisia Europeană au susţinut că nu este suficientă emiterea unui simplu paşaport românesc pentru Arian, ci că este necesară transcrierea modificărilor privind prenumele şi sexul în registrele de stare civilă româneşti. În practică, acest lucru înseamnă emiterea unui nou certificat de naştere, pe baza căruia se vor emite un nou act de identitate şi un nou document de călătorie.
În faţa Curţii, Arian acuză tratamentul discriminatoriu la care este supus. Orice alt cetăţean român îşi poate transcrie în ţară documentele de stare civilă eliberate de un alt stat membru al Uniunii Europene, în virtutea principiului cooperării loiale şi al recunoaşterii mutuale între Statele Membre, în timp ce o persoană transgender trebuie să se supună unui nou set de cerinţe legale, împovărătoare şi costisitoare. Atitudinea autorităţilor române îi afectează negativ bărbatului bunăstarea, libertatea de circulaţie şi posibilităţile de a-şi exercita drepturile de cetăţean european. În contextul în care paşaportul lui românesc nu reflectă identitatea sa de gen reală, Arian nu îşi poate vizita familia în România fără să se supună unor interacţiuni umilitoare, care-i încalcă demnitatea şi îi îngrădesc dreptul la viaţă privată.
'Când mă întorc acasă în România, vreau să fiu tratat cu demnitate şi respect, în loc să fiu umilit. Aş vrea să pot fi eu însumi, Arian, pe orice aeroport şi în fiecare ţară, în special în ţara mea natală'', a declarat Arian în faţa completului de 15 judecători.
Pe 7 mai 2024, a fost publicată opinia Avocatului General, Jean Richard de la Tour care s-a exprimat în sensul că, în virtutea dreptului la liberă circulaţie, la viaţă privată şi de familie, statul român trebuie să îi echivaleze lui Arian actele de identitate eliberate de Marea Britanie în urma procesului de tranziţie juridică parcurs înainte de Brexit. Recunoaşterea şi înscrierea în registrele româneşti trebuie să se facă automat, fără proceduri suplimentare.
'Opinia Avocatului General confirma ceea ce Asociaţia ACCEPT a susţinut în faţa Marii Camere: Statul român trebuie să îşi respecte cetăţenii şi să le recunoască drepturile fundamentale garantate prin legislaţia europeană.
Romanii care au trăit sau trăiesc în alte state membre şi se bucura de condiţii mai favorabile acolo nu pot fi 'sancţionaţi' de statul român prin anularea drepturilor obtinute în afara ţării. Guvernul încalcă în continuare drepturile cetăţenilor români trans deoarece nu a adoptat o procedură de recunoaştere juridică a genului, aşa cum a stabilit CEDO încă din data de 19 ianuarie 2021, în cauza X şi Y c. României.'' subliniază avocata Iustina Ionescu.
Întreaga Europă aşteaptă concluziile acestui caz, importanţa lui fiind reflectată şi de hotărârea Curţii de a cere opinia Avocatului General. Această procedură specială se aplică doar în anumite speţe discutate la CJUE.
Avocatul General îndeplineşte, în cadrul proceselor la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, rolul unui expert în drept european care oferă judecătorilor o opinie de specialitate, imparţială. Această opinie ajută judecătorii europeni să îşi formuleze decizia finală.
O decizie favorabilă a Curţii ar confirma faptul că drepturile obţinute legal într-un stat membru trebuie să rămână valabile pe tot teritoriul UE, după cum subliniază Iustina Ionescu, avocata de drepturile omului care îl reprezintă pe Arian în acest proces.
Despre activitatea Marii Camere
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene poate judeca în şedinţă plenară, în Marea Cameră (cincisprezece judecători) sau în camere de cinci sau de trei judecători.
Curtea se întruneşte în şedinţă plenară în cazurile speciale prevăzute de Statutul Curţii (printre altele, atunci când trebuie să pronunţe destituirea Ombudsmanului sau să dispună din oficiu demiterea unui comisar european care nu a respectat obligaţiile ce îi revin) şi atunci când apreciază că o cauză prezintă o importanţă excepţională.
Curtea se întruneşte în Marea Cameră la cererea unui stat membru sau a unei instituţii care este parte într-un proces, precum şi în cauzele deosebit de complexe sau de importante. Celelalte cauze sunt soluţionate în camere de cinci sau de trei judecători.
Între anii 2018 şi 2020, doar 10% dintre cazurile înaintate Curţii au ajuns să fie judecate la Marea Cameră.
Recunoaşterea juridică a genului în România
În ianuarie 2021, CEDO a hotărât în cazul X şi Y (2145/16) că România nu şi-a îndeplinit obligaţia pozitivă de a asigura respectarea vieţii private din cauza absenţei unui cadru legal clar şi previzibil pentru recunoaşterea identităţii de gen, care să permită schimbarea menţiunilor privind sexul, prenumele şi CNP-ului în actele de stare civilă şi documentele oficiale, într-un mod rapid, transparent şi accesibil.
Potrivit raportului 'Trans în România' publicat de ACCEPT în 2020, formalismul procedurilor judiciare şi durata proceselor legale de recunoaştere a genului reprezintă obstacole disproporţionate în procesul de recunoaştere juridică a genului. Procedura judiciară se concentrează pe dovedirea identităţii de gen a cuiva, cu probe externe persoanei trans (documente medicale, martori etc.), considerând autodeterminarea persoanei transgender ca fiind inferioară sau chiar irelevantă.
În unele hotărâri judecătoreşti monitorizate de ACCEPT, persoanele transgender sunt dezumanizate de judecători, procurori şi experţi care le pun la îndoială capacitatea mentală, identitatea sau chiar voinţa şi condiţia lor de fiinţe umane.
Istoricul cazului
Arian a emigrat în anul 2008, alături de părinţii lui, în Marea Britanie, unde a obţinut cetăţenie britanică. În anul 2016, la vârsta de 24 de ani, Arian a început tranziţia legală. În 2017, Arian reuşeşte să îşi schimbe numele şi indicatorii de gen în Marea Britanie, prin procedura Deed Poll.
În 2020, acesta obţine şi Gender Recognition Certificate, ultima procedură juridică din Marea Britanie, în faţa instanţei de judecată, care confirmă identitatea de gen masculină în toate înregistrările despre identitatea lui.
Aceste acte confirmă faptul că Arian a parcurs toţi paşii medicali şi legali care se impun în Marea Britanie în vederea schimbărilor actelor.
Acest proces s-a încheiat înainte de finalizarea Brexit, în perioada în care Marea Britanie era încă tratată echivalent cu un Stat Membru UE.
În 2021, Arian a căutat ca documentele sale din România să fie schimbate şi recunoscute pe baza acestor hotărâri legale din Regatul Unit. Arian s-a adresat Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor din Municipiul Cluj Napoca - Serviciul Stare Civilă solicitând înregistrarea schimbării genului, prenumelui şi codului numeric personal şi înregistrarea sexului masculin pe certificatul său de naştere românesc pe baza documentelor deja obţinute în Marea Britanie.
Arian s-a orientat către acest demers administrativ, în locul unuia judecătoresc, pe baza informaţiilor de pe website-ul Consulatului României la Londra şi în urma conversaţiei cu această instituţie, care informa că persoanele pot solicita pe cale administrativă schimbarea sexului şi a numelui/prenumelui dacă persoana deţine o hotărâre pronunţată de o instanţă străină (în acest caz Marea Britanie) şi Deed Poll cu Apostila Convenţiei de la Haga.
Considerând că se află într-o astfel de situaţie şi că în virtutea dreptului UE, ar trebui să se aplice şi în România în mod simplificat, automat, schimbările operate în Marea Britanie, pe vremea când aceasta era membră UE, respectiv era tratată echivalent, Arian a depus o cerere administrativă. În luna iunie a aceluiaşi an, Direcţia Evidenţa Persoanelor Cluj, Serviciul Stare civilă a respins cererea, refuzând astfel să recunoască procedurile legale parcurse de Arian până în acel moment.
În anul 2022, Arian, prin avocata Iustina Ionescu, a depus la Judecătoria Sector 6 Bucureşti, o acţiune împotriva Direcţiei Evidenţa Persoanelor Cluj, serviciul Stare civilă, împotriva Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D.) şi împotriva Municipiului Cluj, reprezentat de Primarul Emil Boc. În acţiune se solicită ca prin hotărârea instanţei, autorităţile menţionate mai sus să fie obligate să efectueze în certificatul de naştere modificarea sexului, prenumelui şi CNP-ului în acord cu identitatea lui de gen masculină.
Acţiunea semnalează încălcarea drepturilor fundamentale ce decurg din cetăţenia UE, în special dreptul la liberă circulaţie şi de şedere. Această neconcordanţă dintre actele româneşti şi cele britanice înseamnă, în fapt real, expunerea persoanei la umilire şi discriminare, prin îngrădirea drepturilor sale. Vorbim astfel, în cazul de faţă, despre o persoană trans care este nevoită să circule în UE cu un act de călătorie românesc pe care este înscrisă o identitate feminină, care nu corespunde înfăţişării sale, în condiţiile în care Arian deţine deja un act de călătorie britanic, emis în 2017, pe care este înscrisă identitatea masculină.
Nu este justificat şi nici rezonabil ca autorităţile române să-l oblige pe Arian să treacă printr-o altă procedură, de data aceasta în România, întrucât a trecut deja prin toate procedurile legale existente în Marea Britanie pentru a-şi schimba actele de identitate ca cetăţean britanic, când Marea Britanie era încă tratat echivalent cu un stat membru al UE.
Este important de subliniat faptul că procedura juridică românească este una de lungă durată, care l-ar obliga pe Arian să dovedească din nou aspecte legate de identitatea lui de gen, aspecte care au fost deja examinate şi evaluate favorabil în Marea Britanie. În aceste condiţii, răspunsul autorităţilor române este cu atât mai grav, cu cât, face referire la o procedură judecătorească, care prin natura ei poate conduce la o soluţie favorabilă sau nefavorabilă. Acest lucru ar însemna în practică faptul că Arian ar putea rămâne în mod definitiv cu două identităţi diferite: o identitate în Marea Britanie şi altă identitate în România.
Această situaţie încalcă dreptul lui Arian la liberă circulaţie şi şedere în UE şi este discriminatorie şi împovărătoare. În plus, refuzul autorităţilor române de a lua cunoştinţă de decizia altui stat membru contrazice îndatoririle pe care le au statele membre odată cu aderarea la Uniunea Europeană.
Din 1 ianuarie 2021, când a avut loc ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, Arian îşi exercită dreptul la liberă circulaţie şi dreptul de şedere ca cetăţean european, exclusiv pe baza actelor româneşti, care nu corespund înfăţişării sale, produc confuzie şi îl expun umilirii şi discriminării din partea celor care trebuie să-l legitimeze cu actul de identitate.
Temeiurile juridice ale cazului
Pentru a evita parcurgerea unei proceduri care duce la încălcarea principiului cooperării loiale, principiului recunoaşterii mutuale, statutului de cetăţean european, dreptului la liberă circulaţie şi şedere ca cetăţean UE şi dreptului la nediscriminare pe criteriul cetăţeniei, în temeiul art.148 alin.2 din Constituţie, acţiunea depusă la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti cere aplicarea cu prioritate a art.18, 20 şi 21 TFUE, coroborat cu următoarele drepturi fundamentale din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene: art.45 (libertatea de circulaţie şi de şedere), art.1 (demnitatea umană), art.3 (dreptul la integritate al persoanei), art.4 (interzicerea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante), art.7 (respectarea vieţii private şi de familie), art.21 (nediscriminarea). De asemenea, acţiunea depusă cere obligarea autorităţilor române să echivaleze modificările obţinute în Marea Britanie şi în documentele de identitate româneşti, doar pe baza Gender Recognition Certificate, fără parcurgerea procedurii judecătoreşti prevăzute la art.43 lit.i din Legea 119/1996 privind actele de stare civilă.
Întrucât acţiunea ridică întrebări de interpretare a dreptului Uniunii, inclusiv a TFUE şi a Cartei drepturilor fundamentale, judecătorul de la Judecătoria Sector 6 Bucureşti a considerat necesară consultarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
CJUE este singura instanţă competentă să interpreteze tratatele în contextul unor noi aspecte juridice, inclusiv chestiuni referitoare la persoanele transgender, care nu au fost încă abordate.
Întrebările preliminare adresate CJUE
Aşadar, în temeiul art. 267 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, instanţa a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare cu privire la următoarele întrebări:
1. Faptul că art. 43 lit. i) şi art. 57 din Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă nu recunosc schimbările menţiunilor privind sexul şi prenumele din starea civilă finalizate de către un bărbat transgender, cu dublă cetăţenie (română şi a altui stat membru), în alt Stat Membru prin parcurgerea procedurii de recunoaştere juridică a genului şi cer cetăţeanului român să parcurgă de la început o procedura distinctă judecătorească în România, în contradictoriu cu serviciul public comunitar de evidenţa persoanelor şi stare civilă, procedură care a fost găsită ca fiind lipsită de claritate şi predictibilitate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza X şi Y c. României, cererile 2145/16 şi 20607/16, 19 ianuarie 2021) şi care poate conduce la o hotărâre contrară celei date în celălalt Stat Membru, se opune exercitării dreptului la cetăţenia europeană (art. 20 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene) şi/sau dreptului la liberă circulaţie şi şedere al cetăţeanului UE (art. 21 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi art. 45 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene), în condiţii de demnitate, egalitate în faţa legii şi nediscriminare (art. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, art. 18 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi art. 1, art. 20 şi art. 21 din Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene), cu respectarea dreptului la viaţă privată şi de familie (art. 7 din Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene)?
2. Ieşirea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană influenţează răspunsul la întrebările de mai sus, în special (i) dacă procedura de schimbare a stării civile a început înainte de Brexit şi s-a finalizat în perioada de tranziţie; iar (ii) impactul Brexit înseamnă că persoana nu se poate folosi de drepturile aferente cetăţeniei europene, inclusiv de dreptul la liberă circulaţie şi şedere, decât pe baza actelor de identitate sau de călătorie româneşti în care apare cu sex şi prenume feminin, contrar identităţii de gen deja recunoscute juridic?
Cronologia cazului
2008 - Arian se mută împreună cu părinţii lui în Marea Britanie, unde obţine cetăţenia britanică.
21 februarie 2017 - Arian reuşeşte să-şi schimbe numele şi genul din feminin în masculin în Marea Britanie, prin procedura Deed Poll. În consecinţă, în acelaşi an, autorităţile britanice i-au pus noul prenume, 'Arian', în paşaportul britanic şi în permisul de conducere care este folosit de facto ca act de identitate în Marea Britanie.
29 iunie 2020 - Obţine şi Gender Recognition Certificate, ultima procedură juridică din Marea Britanie, în faţa instanţei de judecată, care confirmă identitatea de gen masculină în toate înregistrările despre identitatea lui Arian.
Mai 2021 - Arian se adresează Direcţiei Evidenţa Persoanelor Cluj, Serviciul Stare civilă solicitând efectuarea înscrierii menţiunii de schimbare de sex şi de prenume în actul de naştere, direct pe baza actelor obţinute deja în Marea Britanie (Deed Poll şi Gender Recognition Certificate). De asemenea, solicită modificarea CNP-ului, pentru ca actele sale de identitate să-i reflecte genul masculin. Arian s-a orientat către acest demers administrativ, în locul unuia judecătoresc, pe baza informaţiilor de pe website-ul Consulatului României la Londra şi în urma corespondenţei cu această instituţie, care informau că persoanele pot solicita pe cale administrativă schimbarea sexului şi a numelui/prenumelui dacă deţin o hotărâre pronunţată de o instanţă străină (Marea Britanie) şi Deed Poll cu Apostila Convenţiei de la Haga. Considerând că se află într-o astfel de situaţie şi că în virtutea dreptului UE, ar trebui ca schimbările operate în Marea Britanie, pe când aceasta era tratată cu statut echivalent cu cel de stat membru UE, să poată fi echivalate în înregistrările din România, Arian a depus cererea administrativă, de stare civilă în cauză.
21 Iunie 2021 - Arian primeşte răspuns negativ din partea Direcţiei Evidenţa Persoanelor Cluj, Serviciul Stare civilă.
2021 - Arian a intentat o acţiune la Judecătoria 6 Bucureşti împotriva Direcţiei Evidenţă a Persoanelor Municipiului Cluj Napoca - Serviciul Stare Civilă şi împotriva Municipiului Cluj din cauza refuzului de a-şi alinia documentele cu markerii de gen modificaţi conform deciziei Regatului Unit , care era încă tratat ca un stat membru al UE la acel moment.
2022 (a doua jumătate a anului) - Judecătoria Sector 6 Bucureşti a admis cererea lui Arian de adresare a întrebărilor preliminare către CJUE.
23 ianuarie 2024 - Audierea în faţa Marii Camere a CJUE în cazul lui Arian, privind recunoaşterea reciprocă a procedurilor de recunoaştere juridică a genului pentru persoanele transgender din state membre UE. Comisia Europeană, Germania, Olanda, Grecia şi Polonia au intervenit în sprijinul lui, criticând refuzul României de a recunoaşte modificările deja obţinute în actele sale de identitate.
7 mai 2024 - Opinia Avocatului General Jean Richard de la Tour care s-a exprimat în sensul că România trebuie să recunoască automat actele de identitate ale lui Arian, emise în Marea Britanie, fără proceduri suplimentare, în virtutea dreptului la liberă circulaţie şi la viaţă privată.
4 octombrie 2024 - Pronunţarea hotărârii CJUE. O hotărâre favorabilă în cazul lui Arian ar avea implicaţii semnificative pentru drepturile persoanelor transgender din întreaga Uniune Europeană. Aceasta ar stabili un precedent care să garanteze recunoaşterea reciprocă a procedurilor de recunoaştere juridică a genului, asigurând astfel că drepturile obţinute legal într-un stat membru sunt valabile pe întreg teritoriul UE.
Afisari: 61
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.