Comunicat de presă - Ambasada Republicii Federale Germania Bucureşti
Alocuţiunea Ambasadorului Republicii Federale Germania, dr. Peer Gebauer, cu prilejul Zilei Unităţii Germane, 3 octombrie 2024
Este valabil cuvântul rostit!
(Formule de adresare)
Bună seara, good evening, guten Abend.
Bine aţi venit la aniversarea Zilei Unităţii Germane. Astăzi se împlinesc 34 de ani de la reunificarea Germaniei, petrecută la aproape 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului şi a Cortinei de Fier,
care ne diviza aici, în Europa.
Mulţi dintre noi îşi amintesc încă bine de acele zile, când am sperat că divizarea şi confruntările dintre popoarele şi naţiunile noastre s-au încheiat şi că ne vom putea bucura de un viitor liber, în cooperare şi pace.
Astăzi, atmosfera este diferită. Fantomele trecutului ne bântuie din nou. Războiul brutal de agresiune al lui Putin împotriva Ucrainei nu înseamnă doar efortul de cucerire a teritoriilor altui stat.
Ţelul explicit al Rusiei lui Putin este să dea ceasul înapoi, să ne împingă spre trecut, spre vremurile pline de confruntări şi să divizeze din nou Europa.
Iar la asta se adaugă numeroase alte provocări în faţa cărora ne aflăm azi: confruntări regionale şi ameninţări teroriste în multe părţi ale lumii, efectele schimbărilor climatice, necesitatea de a trece de la o economie bazată pe combustibili fosili spre alte modele economice mai prietenoase cu
mediul, fără a ne periclita capacitatea concurenţială... şi lista ar putea continua.
Avem, prin urmare, destule motive de îngrijorare şi de nelinişte. Dar, mesajul Zilei Unităţii Germane şi al revoluţiilor care au eliberat Europa acum 35 de ani este că nu trebuie să renunţăm.
Sunt convins: Putin nu va putea să divizeze din nou Europa. Economiile noastre vor reuşi să efectueze tranziţia necesară. Şi vom putea să rezolvăm toate provocările care ne aşteaptă. Există multe motive să fim optimişti.
Permiteţi-mi să numesc doar două dintre cele mai importante:
În primul rând, noi trăim în sisteme deschise, liberale şi democratice: ştiu că unele persoane şi unii actori politici pun democraţia sub semnul întrebării, promovând sisteme mai autocratice, despre care susţin că ar fi mai potrivite să ne conducă spre viitor. Eu sunt convins de contrariu:
democraţiile liberale sunt cel mai bine echipate să găsească răspunsuri pentru viitor, pentru că ele acordă fiecăruia dintre noi o voce. Sunt sisteme mai agile, mai flexibile şi, prin urmare, şi mai rezistente.
În al doilea rând, nu suntem singuri. Germania şi România sunt parteneri în UE şi aliaţi în NATO.
Suntem parte ai unei Uniuni şi ai unei Alianţe care au asigurat în Europa cea mai lungă perioadă de pace din istorie.
Împreună, vom continua eforturile, pentru ca Europa să rămână libera şi prosperă, vom apăra fiecare centimetru din teritoriul nostru aliat şi vom susţine rezilienţa Republicii Moldova eforturile eroice de apărare ale Ucrainei oricât va fi necesar. Puterea noastră constă în unitate.
Doamnelor şi domnilor, prietenia noastră cu România reprezintă un pilon central al angajamentului Germaniei în cadrul UE şi al NATO! Relaţiile noastre bilaterale sunt mai bune ca niciodată.
Şi asta pentru că:
Relaţiile noastre economice n-au fost niciodată mai strânse - o dovedesc în mod impresionant noile investiţii şi volumul comercial bilateral record de anul trecut, în valoare de 43 miliarde de euro.
Niciodată nu au existat mai multe punţi culturale şi sociale între popoarele noastre, clădite cu secole în urmă de minoritatea germană de aici, din România, şi, mai recent, de comunitatea românească din ce în ce mai mare din Germania. Stă dovadă entuziasmul generat de participarea frumoasă a
naţionalei de fotbal a României în Germania, la EURO 2024.
Dar, înainte de toate: dialogul nostru politic n-a fost niciodată mai intens şi mai important ca acum.
Fie în context UE sau NATO: Germania şi România sunt parteneri cu aceeaşi viziune. Germania ştie că pe România te poţi baza, că România acţionează pro-european, pro-atlantic, constructiv şi în spiritul celui mai bun compromis. Europa are nevoie de mai multe astfel de Românii. De aceea acordăm şi noi României întregul nostru sprijin când este vorba de interesele sale, precum ridicarea cât mai grabnică a controalelor la frontierele terestre şi, astfel, aderarea completă la spaţiul Schengen.
Doamnelor şi domnilor, în ultimele 12 luni au existat numeroase momente importante în relaţiile noastre bilaterale. Încă o vizită a Cancelarului federal în România, vizita prim-ministrului Ciolacu în Germania, numeroase alte vizite efectuate de politicieni de rang înalt de la nivel federal,
elaborarea comună a unui Plan de acţiune şi, desigur, decizia de a introduce Ziua Prieteniei Româno-Germane, pe care o vom sărbători de-acum în fiecare an pe 21 aprilie. Aş dori să mulţumesc Parlamentului României şi, în special, iniţiatorilor, deputaţii Ovidiu Ganţ şi Silviu Vexler pentru acest gest minunat şi generos de prietenie.
Dragi concetăţeni, dragi germani din România, în încheiere aş dori să vă adresez şi dumneavoastră mulţumiri speciale. Prin eforturile dumneavoastră, faceţi ca Germania să fie văzută în România ca un partener valoros şi de încredere.
Activitatea dumneavoastră, bunăoară în cadrul Forumul Democrat al Germanilor din România şi în cadrul a numeroase forumuri regionale şi locale, face diferenţa. Activitatea dumneavoastră extraordinară, în cadrul companiilor germane, precum şi în cadrul organizaţiilor culturale, în şcoli,
universităţi şi instituţii de cultură transmite o imagine pozitivă despre Germania.
Cu toţii reprezentaţi în România hărnicie, credibilitate şi valorile care marchează şi astăzi bunul
renume al Germaniei.
Vă mulţumesc tuturor călduros, şi în numele guvernului federal. Mă bucur să vă reîntâlnesc în lunile care vor urma - fie aici la Bucureşti, fie în alte locuri şi regiuni frumoase ale acestei ţări.
Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.
Este valabil cuvântul rostit!
(Formule de adresare)
Bună seara, good evening, guten Abend.
Bine aţi venit la aniversarea Zilei Unităţii Germane. Astăzi se împlinesc 34 de ani de la reunificarea Germaniei, petrecută la aproape 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului şi a Cortinei de Fier,
care ne diviza aici, în Europa.
Mulţi dintre noi îşi amintesc încă bine de acele zile, când am sperat că divizarea şi confruntările dintre popoarele şi naţiunile noastre s-au încheiat şi că ne vom putea bucura de un viitor liber, în cooperare şi pace.
Astăzi, atmosfera este diferită. Fantomele trecutului ne bântuie din nou. Războiul brutal de agresiune al lui Putin împotriva Ucrainei nu înseamnă doar efortul de cucerire a teritoriilor altui stat.
Ţelul explicit al Rusiei lui Putin este să dea ceasul înapoi, să ne împingă spre trecut, spre vremurile pline de confruntări şi să divizeze din nou Europa.
Iar la asta se adaugă numeroase alte provocări în faţa cărora ne aflăm azi: confruntări regionale şi ameninţări teroriste în multe părţi ale lumii, efectele schimbărilor climatice, necesitatea de a trece de la o economie bazată pe combustibili fosili spre alte modele economice mai prietenoase cu
mediul, fără a ne periclita capacitatea concurenţială... şi lista ar putea continua.
Avem, prin urmare, destule motive de îngrijorare şi de nelinişte. Dar, mesajul Zilei Unităţii Germane şi al revoluţiilor care au eliberat Europa acum 35 de ani este că nu trebuie să renunţăm.
Sunt convins: Putin nu va putea să divizeze din nou Europa. Economiile noastre vor reuşi să efectueze tranziţia necesară. Şi vom putea să rezolvăm toate provocările care ne aşteaptă. Există multe motive să fim optimişti.
Permiteţi-mi să numesc doar două dintre cele mai importante:
În primul rând, noi trăim în sisteme deschise, liberale şi democratice: ştiu că unele persoane şi unii actori politici pun democraţia sub semnul întrebării, promovând sisteme mai autocratice, despre care susţin că ar fi mai potrivite să ne conducă spre viitor. Eu sunt convins de contrariu:
democraţiile liberale sunt cel mai bine echipate să găsească răspunsuri pentru viitor, pentru că ele acordă fiecăruia dintre noi o voce. Sunt sisteme mai agile, mai flexibile şi, prin urmare, şi mai rezistente.
În al doilea rând, nu suntem singuri. Germania şi România sunt parteneri în UE şi aliaţi în NATO.
Suntem parte ai unei Uniuni şi ai unei Alianţe care au asigurat în Europa cea mai lungă perioadă de pace din istorie.
Împreună, vom continua eforturile, pentru ca Europa să rămână libera şi prosperă, vom apăra fiecare centimetru din teritoriul nostru aliat şi vom susţine rezilienţa Republicii Moldova eforturile eroice de apărare ale Ucrainei oricât va fi necesar. Puterea noastră constă în unitate.
Doamnelor şi domnilor, prietenia noastră cu România reprezintă un pilon central al angajamentului Germaniei în cadrul UE şi al NATO! Relaţiile noastre bilaterale sunt mai bune ca niciodată.
Şi asta pentru că:
Relaţiile noastre economice n-au fost niciodată mai strânse - o dovedesc în mod impresionant noile investiţii şi volumul comercial bilateral record de anul trecut, în valoare de 43 miliarde de euro.
Niciodată nu au existat mai multe punţi culturale şi sociale între popoarele noastre, clădite cu secole în urmă de minoritatea germană de aici, din România, şi, mai recent, de comunitatea românească din ce în ce mai mare din Germania. Stă dovadă entuziasmul generat de participarea frumoasă a
naţionalei de fotbal a României în Germania, la EURO 2024.
Dar, înainte de toate: dialogul nostru politic n-a fost niciodată mai intens şi mai important ca acum.
Fie în context UE sau NATO: Germania şi România sunt parteneri cu aceeaşi viziune. Germania ştie că pe România te poţi baza, că România acţionează pro-european, pro-atlantic, constructiv şi în spiritul celui mai bun compromis. Europa are nevoie de mai multe astfel de Românii. De aceea acordăm şi noi României întregul nostru sprijin când este vorba de interesele sale, precum ridicarea cât mai grabnică a controalelor la frontierele terestre şi, astfel, aderarea completă la spaţiul Schengen.
Doamnelor şi domnilor, în ultimele 12 luni au existat numeroase momente importante în relaţiile noastre bilaterale. Încă o vizită a Cancelarului federal în România, vizita prim-ministrului Ciolacu în Germania, numeroase alte vizite efectuate de politicieni de rang înalt de la nivel federal,
elaborarea comună a unui Plan de acţiune şi, desigur, decizia de a introduce Ziua Prieteniei Româno-Germane, pe care o vom sărbători de-acum în fiecare an pe 21 aprilie. Aş dori să mulţumesc Parlamentului României şi, în special, iniţiatorilor, deputaţii Ovidiu Ganţ şi Silviu Vexler pentru acest gest minunat şi generos de prietenie.
Dragi concetăţeni, dragi germani din România, în încheiere aş dori să vă adresez şi dumneavoastră mulţumiri speciale. Prin eforturile dumneavoastră, faceţi ca Germania să fie văzută în România ca un partener valoros şi de încredere.
Activitatea dumneavoastră, bunăoară în cadrul Forumul Democrat al Germanilor din România şi în cadrul a numeroase forumuri regionale şi locale, face diferenţa. Activitatea dumneavoastră extraordinară, în cadrul companiilor germane, precum şi în cadrul organizaţiilor culturale, în şcoli,
universităţi şi instituţii de cultură transmite o imagine pozitivă despre Germania.
Cu toţii reprezentaţi în România hărnicie, credibilitate şi valorile care marchează şi astăzi bunul
renume al Germaniei.
Vă mulţumesc tuturor călduros, şi în numele guvernului federal. Mă bucur să vă reîntâlnesc în lunile care vor urma - fie aici la Bucureşti, fie în alte locuri şi regiuni frumoase ale acestei ţări.
Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.
Afisari: 23
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.