Comunicat de presă - Senat
'Cartierul pentru Justiţie' pe agenda discuţiilor dintre vicepreşedintele Senatului, senatorul Robert-Marius Cazanciuc şi Anshula Kant, Managing Director şi CFO al Grupului Băncii Mondiale
Vicepreşedintele Senatului României, Robert-Marius Cazanciuc, a avut miercuri, 2 octombrie a.c., o întâlnire cu delegaţia Băncii Mondiale, condusă de Anshula Kant, Managing Director şi CFO al Grupului Băncii Mondiale şi de Yasser El-Gammal, noul Country Manager al Băncii Mondiale pentru România. Întâlnirea a fost axată pe progresul şi perspectivele proiectului 'Cartierul pentru Justiţie', un centru dedicat instanţelor de judecată, parchetelor şi altor instituţii din sistemul judiciar din capitală, proiect derulat cu finanţare din partea Băncii Mondiale.
Din delegaţia Băncii Mondiale au făcut parte Anna Akhalkatsi (Country Director pentru ţările UE), Otilia Ciotau (lead finance officer), Ioana Irimia (senior operations officer) şi Liviu Voinea (alternate executive director).
Proiectul 'Cartierul pentru Justiţie', iniţiat în 2013 în timpul mandatului de ministru al justiţiei al lui Robert-Marius Cazanciuc, a fost susţinut de-a lungul anilor de toţi miniştrii justitiei, indiferent de formula politica de guvernare, finalizarea acestui proiect major fiind inclusă în programele de guvernare ale tuturor partidelor politice din România, demonstrând voinţa unanimă de a răspunde unei nevoi stringente din partea cetăţenilor şi a sistemului judiciar. Până în prezent, implementarea proiectului a implicat eforturile a câtorva sute de persoane şi a condus la adoptarea a 5 legi, 4 hotărâri de guvern şi aproximativ 10 memorandumuri. Proiectul se află acum în ultima fază de autorizare.
Vicepreşedintele Cazanciuc a asigurat membrii delegaţiei viitoarele Acorduri cu Banca Mondială vor beneficia de sprijinul Senatului, aşa cum s-a întâmplat până în prezent.
'Când am început proiectul Cartierul Justiţiei în 2013, am dorit ca Banca Mondială să fie partenerul nostru, având deja un istoric de succes împreună. Le-am spus colegilor mei judecători şi procurori că scopul meu nu este doar să rezolv problema spaţiilor vechi şi aglomerate, ci să reaşezăm justiţia pe principii, valori şi o viziune modernă care să inspire încredere oamenilor', a declarat Robert-Marius Cazanciuc.
Anshula Kant a apreciat valenţele proiectului care vor duce la modernizarea justiţiei prin informatizare, schimbarea mentalităţilor prin condiţii de muncă adecvate, dar şi la reducerea poluării prin reunirea tuturor instanţelor intr-un singur ansamblu, fără a mai fi nevoie ca mii de oameni să se deplaseze zilnic între cele peste 20 de clădiri aflate astăzi pe tot teritoriul capitalei.
Vicepreşedintele Cazanciuc a mai subliniat că noul ansamblu nu va fi un singur palat imens, ci un complex de clădiri integrate în vecinătatea unor instituţii culturale, oferind un spaţiu modern, deschis şi transparent, cu cele mai noi standarde de sustenabilitate a mediului. 'Îmi doresc ca, în 2030, când estimăm finalizarea proiectului, să avem cel mai vizionar proiect public, iar Banca Mondială să-l poată prezenta ca pe un proiect de referinţă oriunde în lume'.
Vicepreşedintele Senatului României, Robert-Marius Cazanciuc, a avut miercuri, 2 octombrie a.c., o întâlnire cu delegaţia Băncii Mondiale, condusă de Anshula Kant, Managing Director şi CFO al Grupului Băncii Mondiale şi de Yasser El-Gammal, noul Country Manager al Băncii Mondiale pentru România. Întâlnirea a fost axată pe progresul şi perspectivele proiectului 'Cartierul pentru Justiţie', un centru dedicat instanţelor de judecată, parchetelor şi altor instituţii din sistemul judiciar din capitală, proiect derulat cu finanţare din partea Băncii Mondiale.
Din delegaţia Băncii Mondiale au făcut parte Anna Akhalkatsi (Country Director pentru ţările UE), Otilia Ciotau (lead finance officer), Ioana Irimia (senior operations officer) şi Liviu Voinea (alternate executive director).
Proiectul 'Cartierul pentru Justiţie', iniţiat în 2013 în timpul mandatului de ministru al justiţiei al lui Robert-Marius Cazanciuc, a fost susţinut de-a lungul anilor de toţi miniştrii justitiei, indiferent de formula politica de guvernare, finalizarea acestui proiect major fiind inclusă în programele de guvernare ale tuturor partidelor politice din România, demonstrând voinţa unanimă de a răspunde unei nevoi stringente din partea cetăţenilor şi a sistemului judiciar. Până în prezent, implementarea proiectului a implicat eforturile a câtorva sute de persoane şi a condus la adoptarea a 5 legi, 4 hotărâri de guvern şi aproximativ 10 memorandumuri. Proiectul se află acum în ultima fază de autorizare.
Vicepreşedintele Cazanciuc a asigurat membrii delegaţiei viitoarele Acorduri cu Banca Mondială vor beneficia de sprijinul Senatului, aşa cum s-a întâmplat până în prezent.
'Când am început proiectul Cartierul Justiţiei în 2013, am dorit ca Banca Mondială să fie partenerul nostru, având deja un istoric de succes împreună. Le-am spus colegilor mei judecători şi procurori că scopul meu nu este doar să rezolv problema spaţiilor vechi şi aglomerate, ci să reaşezăm justiţia pe principii, valori şi o viziune modernă care să inspire încredere oamenilor', a declarat Robert-Marius Cazanciuc.
Anshula Kant a apreciat valenţele proiectului care vor duce la modernizarea justiţiei prin informatizare, schimbarea mentalităţilor prin condiţii de muncă adecvate, dar şi la reducerea poluării prin reunirea tuturor instanţelor intr-un singur ansamblu, fără a mai fi nevoie ca mii de oameni să se deplaseze zilnic între cele peste 20 de clădiri aflate astăzi pe tot teritoriul capitalei.
Vicepreşedintele Cazanciuc a mai subliniat că noul ansamblu nu va fi un singur palat imens, ci un complex de clădiri integrate în vecinătatea unor instituţii culturale, oferind un spaţiu modern, deschis şi transparent, cu cele mai noi standarde de sustenabilitate a mediului. 'Îmi doresc ca, în 2030, când estimăm finalizarea proiectului, să avem cel mai vizionar proiect public, iar Banca Mondială să-l poată prezenta ca pe un proiect de referinţă oriunde în lume'.
Afisari: 22
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.