Comunicat de presă - Asociaţia Culturală FAAD
Marţi, 1 octombrie 2024, la Muzeul de Artă Tulcea, a avut loc vernisajul expoziţiei din cadrul primei etape a Proiectului Cultural 'LOTCA', curator Iulia Mihalcea, eveniment organizat de Asociaţia Culturală FAAD.
Instalaţia de artă, realizată din elementele unui ponton şi plase pescăreşti, avea să se dezvăluie personaje misterioase ce aveau să fie parte a performance-ului.
Lotca este pântecul ce ne poartă de-a lungul vieţii, ne pregăteşte naşterea, apoi trecându-ne vama Celuilalt Tărâm, ne întoarce în pântecul pământului.
Luminile şi muzica lui Ovidiu Lipan Ţăndărcă, din coloana sonoră Geneza, ne-au condus în mirifica lume a tărâmului miturilor. Ca o invocaţie-descântec, la intrarea într-un spaţiu mitic, Iulia Mihalcea a interpretat două fragmente din poeziile lui Ion Pillat şi Nicolae Labiş, păşind pe 'ponton'', traversând 'scena'' constituită în holul mare al Muzeului de Artă, ca o diafană zână a apelor. La trecerea ei, imaginând învolburarea apelor, personajele din plase se mişcau (interpretate fiind de elevii de la Liceul de artă 'George Georgescu'', clasa profesor Cristian Naum), revenind apoi la calmul luciului de apă.
Actorul Mihai Gălăţan a traversat din nou, interpretând un fragment din 'Meşterul Manole' de Lucian Blaga. Dintr-o altă încăpere un sunetul sacru de toacă a umplut spaţiul. Însoţind sunetul toacei, publicului li s-au oferit mini-prescuri, fapt care a făcut ca performance-ul să devină interactiv. Sunetul, deopotrivă personaj al performance-ului, luminile ce sincronizau rostirea, mişcarea scenică şi muzica, s-au integrat într-un autentic spectacol multimedia. Grupul vocal 'Lodka'' constituit din doamnele Olimpia Ursaru, Olimpia Macarov, Pelaghia Ivanov au interpretat cântece populare lipoveneşti în scena construită printr-o altă alcătuire a luminilor, în timp ce împleteau plasele pescăreşti. Reconstituiau astfel un spaţiu cultural cu origini mitice, o îngemănare a curgerii Dunării cu curgerea vieţii. Armonia binecunoscută a cântecelor populare a făcut ca vizitatorilor să li se ofere o altă faţetă a spaţiului de imersie.
Pe un perete din spaţiul expoziţional din stânga intrării, pe o velă cu destinaţia de ecran, se proiecta în buclă arta video 'Lotca'', în care mâinile unor pescari descurcau de asemenea plase de pescuit, o reflexie a performance-ului. Constituit armonic spaţiul era completat de lucrările grafice, de pictură şi instalaţie de artă expuse. Într-un spaţiu din partea dreaptă, de asemenea într-o reflexie a performance-ului o altă artă video, descria procesul de frământare al aluatului şi de coacere a mini-prescurilor.
Transformaţi în instalaţii de artă, peştii uscaţi, ca imagine a imemorialului, au însoţit cu prezenţa lor ca un laitmotiv, în diferite forme. De la coşul cu peşte prezentat la intrare, pe scările muzeului, astfel încât să fie vizibil trecătorilor, până la diferitele forme imaginative pe care le poate oferi forma peştelui. Am putea denumi acest experiment al Iuliei Mihalcea ca artă ihtiologică, având rădăcinile în modul de viaţă al oamenilor de pe ţărmurile fluviului, până la simbolistica sa milenară.
Publicistul Mihai Hurezeanu a fascinat auditoriul printr-o istorie esenţializată a simbolului Lotcii (a ambarcaţiunii), traversând istoria culturală, alături cu un sintetic studiu antropologic, prezentate mai pe larg în eseul său care s-a constituit ca parte a expoziţiei.
Picturile profesorului Gheorghe Caruţiu, reprezentând o lotcă, o prezentau într-o perspectivă care trecea dintr-un spaţiu real într-unul abstract. Formele lotcii reale, inspirate din cele ale valurilor, se prelungeau spre un orizont aparţinând altui spaţiu, printr-o geometrie transdimensională.
Lucrările profesorului Oancea redau o stare a grupului de femei dintr-un sat imaginar şi totodată aflat pretutindeni în acest spaţiu cultural, păstrând într-o milenară capsulă a timpului, cutumele mitice.
Lucrările de grafică ale profesorului Ion Tiţoiu creau un ritm propriu al simbolului, printr- o repetiţie ce eluda tiparele iteraţiei.
Dipticul pictorului Ignat Ştefanov crea o vie stare a străbaterii apei, mediu deopotrivă germinal şi abstract. Culorile aparent reci ne trimeteau spre o trezire, spre o conştienţă şi conştiinţă pe care să le descoperim în acest sacru mediu lichid.
Sculptura lui Darie Dup, într-o formă de expresie antică, parcă descoperită de curând pe fundul Mediteranei, părea a fi păşirea unui om ce merge pe apă.
Ca estimare a impactului expoziţiei vizitatorii au antamat discuţii, nu de puţine ori cu puncte de vedere diferite, care au condus la o evaluare estetic evolutivă.
Expun: MARIUS BARB BARBONE, AUREL BULACU, GHEORGHE CARUŢIU, DARIE DUP, OVIDIU FELIPOV, CĂTĂLIN GUGUIANU, DORU LUCHIAN, FLAVIA LUPU, IULIA MIHALCEA, TRAIAN OANCEA, ALEXANDRU RANGĂ, LELIA RUS - PÎRVAN, FLORIN STOICIU, IGNAT ŞTEFANOV, ION TIŢOIU.
Curator: IULIA MIHALCEA
Interpretează membrii ansamblului 'LODKA', OLIMPIA URSARU, OLIMPIA MACAROV, PELAGHIA IVANOV, ANA MITAN, participă elevii Liceului de Artă Tulcea ,,George Georgescu', clasa prof. CRISTIAN NAUM şi a actorului MIHAI GĂLĂŢAN.
Eseu: MIHAI HUREZEANU
Muzica: ODIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ
Proiect finanţat de Primăria Municipiului Tulcea
Organizator Asociaţia Culturală FAAD
Instalaţia de artă, realizată din elementele unui ponton şi plase pescăreşti, avea să se dezvăluie personaje misterioase ce aveau să fie parte a performance-ului.
Lotca este pântecul ce ne poartă de-a lungul vieţii, ne pregăteşte naşterea, apoi trecându-ne vama Celuilalt Tărâm, ne întoarce în pântecul pământului.
Luminile şi muzica lui Ovidiu Lipan Ţăndărcă, din coloana sonoră Geneza, ne-au condus în mirifica lume a tărâmului miturilor. Ca o invocaţie-descântec, la intrarea într-un spaţiu mitic, Iulia Mihalcea a interpretat două fragmente din poeziile lui Ion Pillat şi Nicolae Labiş, păşind pe 'ponton'', traversând 'scena'' constituită în holul mare al Muzeului de Artă, ca o diafană zână a apelor. La trecerea ei, imaginând învolburarea apelor, personajele din plase se mişcau (interpretate fiind de elevii de la Liceul de artă 'George Georgescu'', clasa profesor Cristian Naum), revenind apoi la calmul luciului de apă.
Actorul Mihai Gălăţan a traversat din nou, interpretând un fragment din 'Meşterul Manole' de Lucian Blaga. Dintr-o altă încăpere un sunetul sacru de toacă a umplut spaţiul. Însoţind sunetul toacei, publicului li s-au oferit mini-prescuri, fapt care a făcut ca performance-ul să devină interactiv. Sunetul, deopotrivă personaj al performance-ului, luminile ce sincronizau rostirea, mişcarea scenică şi muzica, s-au integrat într-un autentic spectacol multimedia. Grupul vocal 'Lodka'' constituit din doamnele Olimpia Ursaru, Olimpia Macarov, Pelaghia Ivanov au interpretat cântece populare lipoveneşti în scena construită printr-o altă alcătuire a luminilor, în timp ce împleteau plasele pescăreşti. Reconstituiau astfel un spaţiu cultural cu origini mitice, o îngemănare a curgerii Dunării cu curgerea vieţii. Armonia binecunoscută a cântecelor populare a făcut ca vizitatorilor să li se ofere o altă faţetă a spaţiului de imersie.
Pe un perete din spaţiul expoziţional din stânga intrării, pe o velă cu destinaţia de ecran, se proiecta în buclă arta video 'Lotca'', în care mâinile unor pescari descurcau de asemenea plase de pescuit, o reflexie a performance-ului. Constituit armonic spaţiul era completat de lucrările grafice, de pictură şi instalaţie de artă expuse. Într-un spaţiu din partea dreaptă, de asemenea într-o reflexie a performance-ului o altă artă video, descria procesul de frământare al aluatului şi de coacere a mini-prescurilor.
Transformaţi în instalaţii de artă, peştii uscaţi, ca imagine a imemorialului, au însoţit cu prezenţa lor ca un laitmotiv, în diferite forme. De la coşul cu peşte prezentat la intrare, pe scările muzeului, astfel încât să fie vizibil trecătorilor, până la diferitele forme imaginative pe care le poate oferi forma peştelui. Am putea denumi acest experiment al Iuliei Mihalcea ca artă ihtiologică, având rădăcinile în modul de viaţă al oamenilor de pe ţărmurile fluviului, până la simbolistica sa milenară.
Publicistul Mihai Hurezeanu a fascinat auditoriul printr-o istorie esenţializată a simbolului Lotcii (a ambarcaţiunii), traversând istoria culturală, alături cu un sintetic studiu antropologic, prezentate mai pe larg în eseul său care s-a constituit ca parte a expoziţiei.
Picturile profesorului Gheorghe Caruţiu, reprezentând o lotcă, o prezentau într-o perspectivă care trecea dintr-un spaţiu real într-unul abstract. Formele lotcii reale, inspirate din cele ale valurilor, se prelungeau spre un orizont aparţinând altui spaţiu, printr-o geometrie transdimensională.
Lucrările profesorului Oancea redau o stare a grupului de femei dintr-un sat imaginar şi totodată aflat pretutindeni în acest spaţiu cultural, păstrând într-o milenară capsulă a timpului, cutumele mitice.
Lucrările de grafică ale profesorului Ion Tiţoiu creau un ritm propriu al simbolului, printr- o repetiţie ce eluda tiparele iteraţiei.
Dipticul pictorului Ignat Ştefanov crea o vie stare a străbaterii apei, mediu deopotrivă germinal şi abstract. Culorile aparent reci ne trimeteau spre o trezire, spre o conştienţă şi conştiinţă pe care să le descoperim în acest sacru mediu lichid.
Sculptura lui Darie Dup, într-o formă de expresie antică, parcă descoperită de curând pe fundul Mediteranei, părea a fi păşirea unui om ce merge pe apă.
Ca estimare a impactului expoziţiei vizitatorii au antamat discuţii, nu de puţine ori cu puncte de vedere diferite, care au condus la o evaluare estetic evolutivă.
Expun: MARIUS BARB BARBONE, AUREL BULACU, GHEORGHE CARUŢIU, DARIE DUP, OVIDIU FELIPOV, CĂTĂLIN GUGUIANU, DORU LUCHIAN, FLAVIA LUPU, IULIA MIHALCEA, TRAIAN OANCEA, ALEXANDRU RANGĂ, LELIA RUS - PÎRVAN, FLORIN STOICIU, IGNAT ŞTEFANOV, ION TIŢOIU.
Curator: IULIA MIHALCEA
Interpretează membrii ansamblului 'LODKA', OLIMPIA URSARU, OLIMPIA MACAROV, PELAGHIA IVANOV, ANA MITAN, participă elevii Liceului de Artă Tulcea ,,George Georgescu', clasa prof. CRISTIAN NAUM şi a actorului MIHAI GĂLĂŢAN.
Eseu: MIHAI HUREZEANU
Muzica: ODIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ
Proiect finanţat de Primăria Municipiului Tulcea
Organizator Asociaţia Culturală FAAD
Afisari: 34
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.