Comunicat de presă - Arhiepiscopia Sibiului
Aducerea moaştelor Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica în Mărginimea Sibiului (12-21 octombrie 2024)
Arhiepiscopia Sibiului are bucuria să anunţe organizarea unui pelerinaj de suflet prin aducerea în Mărginimea Sibiului a raclei în care se păstrează cinstitul cap al Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani, aflată în biserica Mănăstirii Cernica, în perioada 12-21 octombrie 2024.
Pelerinajul este ocazionat de sărbătoarea Sfinţilor Mărturisitori Ardeleni (21 octombrie) şi marchează 275 de ani de la momentul în care Cuviosul Gheorghe a plecat ca tânăr din localitatea natală pentru a-şi afierosi viaţa lui Dumnezeu.
Racla ce conţine cinstitul odor va fi purtată în procesiune şi aşezată spre închinare după următorul program liturgic:
* 12-13 octombrie: primirea delegaţiei şi aşezarea spre închinare a sfintelor moaşte în Catedrala 'Sfânta Treime' din Sibiu;
* 13-15 octombrie: primirea delegaţiei şi aşezarea spre închinare a sfintelor moaşte la biserica din Gura Râului. Va fi oficiată Taina Sfântului Maslu iar a doua zi Sfânta Liturghie. De asemenea, în data de 14 octombrie, după hramul bisericii mici (monument istoric) din Gura Râului, va fi oficiată Taina Sfântului Maslu;
* 15-17 octombrie: primirea delegaţiei şi aşezarea spre închinare a sfintelor moaşte la biserica 'Buna Vestire' din Jina. Un sobor de preoţi din Protopopiatul Sălişte va oficia Taina Sfântului Maslu, iar a doua zi, Sfânta Liturghie la biserica 'Sf. Arh. Mihail şi Gavriil'.
* 17-19 octombrie: primirea delegaţiei şi aşezarea spre închinare a sfintelor moaşte la biserica din Tilişca. Va fi oficiată Taina Sfântului Maslu iar a doua zi Sfânta Liturghie.
* 19-20 octombrie: primirea delegaţiei şi aşezarea spre închinare a sfintelor moaşte la biserica din Sibiel. Va fi oficiată Taina Sfântului Maslu iar a doua zi Sfânta Liturghie.
* 21 octombrie: primirea delegaţiei şi aşezarea spre închinare a sfintelor moaşte la biserica 'Adormirea Maicii Domnului' (Brata) din Sălişte. Va fi oficiată Taina Sfântului Maslu şi Sfânta Liturghie.
Evenimentele liturgice şi culturale sunt organizate prin efortul Protopopiatului Sălişte în colaborare cu Mănăstirea Cernica şi marchează revenirea în Săliştea natală a Sfântului Cuvios Gheroghe de la Cernica şi Căldăruşani după 275 de ani.
Biroul de presă al Arhiepiscopiei Sibiului
Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani (1730-1806)
Născut în anul 1730, în localitatea Sălişte din Transilvania, Cuviosul Părinte Gheorghe Arhimandritul sau Ardeleanul a fost stareţul Mănăstirii Cernica în perioada 1 septembrie 1781 - 3 decembrie 1806, când a trecut la Domnul.
A venit la Bucureşti la vârsta de 19 ani, cu dorinţa de a-şi închina întreaga viaţă lui Dumnezeu. Aici a cunoscut un ierarh grec, pe care l-a urmat la Constantinopol. S-a stabilit împreună cu acesta la mănăstirea Vatoped din Sfântul Munte Athos, unde a primit tunderea în monahism şi a fost hirotonit ierodiacon.
După trecerea la Domnul a părintelui său duhovnicesc, se mută în obştea Sfântului Paisie Velicikovski, care se stabilise tot în Athos. În 1752, a primit marea schimă monahală, apoi a fost hirotonit ieroschimonah pe seama obştii româneşti de la schitul Sfântul Ilie.
În 1762, ieroschimonahul Gheorghe s-a strămutat în Moldova împreună cu stareţul Paisie şi cu alţi 64 de ucenici. S-au stabilit iniţial la Mănăstirea Dragomirna, apoi s-au mutat la Mănăstirea Secu şi ulterior la Mănăstirea Neamţ.
În 1781, după o înfăţişare la mitropolitul Grigorie al II-lea al Ungrovlahiei, este invitat în arhiepiscopia Bucureştilor, pentru organizarea monahismului românesc de aici.
Pentru înfiinţarea unei comunităţi monahale după rânduiala athonită, a ales mănăstirea Cernica, părăsită la acea vreme. După 4 ani de muncă, mănăstirea a fost redeschisă, primind, în primul an, 16 fraţi. Mănăstirea nu avea încă chilii, monahii fiind nevoiţi să locuiască în beciul acesteia.
Treptat, Cuviosul Gheorghe a început să zidească două rânduri de chilii şi o casă de oaspeţi - arhondaric. În următorii ani, obştea a crescut la 103 de monahi şi fraţi, dintre care şase erau preoţi şi diaconi, fapt care a înlesnit săvărşirea zilnică a Sfintei Liturghii, după rânduiala de la Muntele Athos.
Buna organizare a Mănăstirii atrage atenţia domnitorului Nicolae Mavrogheni (1789-1791), care îi recunoaşte Cuviosului Gheorghe rangul de arhimandrit în 1788 şi îi încredinţează conducerea Mănăstirii Curtea de Argeş. În 1792, primeşte şi conducerea Mănăstirii Căldăruşani.
În decembrie 1806, s-a întors la Cernica, unde a trecut la cele veşnice în ziua a treia a lunii. A lăsat în urmă un testament care cuprinde principiile şi normele după care s-a ghidat în activitatea sa, un veritabil îndreptar al vieţii călugăreşti.
Arhiepiscopia Sibiului are bucuria să anunţe organizarea unui pelerinaj de suflet prin aducerea în Mărginimea Sibiului a raclei în care se păstrează cinstitul cap al Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani, aflată în biserica Mănăstirii Cernica, în perioada 12-21 octombrie 2024.
Pelerinajul este ocazionat de sărbătoarea Sfinţilor Mărturisitori Ardeleni (21 octombrie) şi marchează 275 de ani de la momentul în care Cuviosul Gheorghe a plecat ca tânăr din localitatea natală pentru a-şi afierosi viaţa lui Dumnezeu.
Racla ce conţine cinstitul odor va fi purtată în procesiune şi aşezată spre închinare după următorul program liturgic:
* 12-13 octombrie: primirea delegaţiei şi aşezarea spre închinare a sfintelor moaşte în Catedrala 'Sfânta Treime' din Sibiu;
* 13-15 octombrie: primirea delegaţiei şi aşezarea spre închinare a sfintelor moaşte la biserica din Gura Râului. Va fi oficiată Taina Sfântului Maslu iar a doua zi Sfânta Liturghie. De asemenea, în data de 14 octombrie, după hramul bisericii mici (monument istoric) din Gura Râului, va fi oficiată Taina Sfântului Maslu;
* 15-17 octombrie: primirea delegaţiei şi aşezarea spre închinare a sfintelor moaşte la biserica 'Buna Vestire' din Jina. Un sobor de preoţi din Protopopiatul Sălişte va oficia Taina Sfântului Maslu, iar a doua zi, Sfânta Liturghie la biserica 'Sf. Arh. Mihail şi Gavriil'.
* 17-19 octombrie: primirea delegaţiei şi aşezarea spre închinare a sfintelor moaşte la biserica din Tilişca. Va fi oficiată Taina Sfântului Maslu iar a doua zi Sfânta Liturghie.
* 19-20 octombrie: primirea delegaţiei şi aşezarea spre închinare a sfintelor moaşte la biserica din Sibiel. Va fi oficiată Taina Sfântului Maslu iar a doua zi Sfânta Liturghie.
* 21 octombrie: primirea delegaţiei şi aşezarea spre închinare a sfintelor moaşte la biserica 'Adormirea Maicii Domnului' (Brata) din Sălişte. Va fi oficiată Taina Sfântului Maslu şi Sfânta Liturghie.
Evenimentele liturgice şi culturale sunt organizate prin efortul Protopopiatului Sălişte în colaborare cu Mănăstirea Cernica şi marchează revenirea în Săliştea natală a Sfântului Cuvios Gheroghe de la Cernica şi Căldăruşani după 275 de ani.
Biroul de presă al Arhiepiscopiei Sibiului
Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani (1730-1806)
Născut în anul 1730, în localitatea Sălişte din Transilvania, Cuviosul Părinte Gheorghe Arhimandritul sau Ardeleanul a fost stareţul Mănăstirii Cernica în perioada 1 septembrie 1781 - 3 decembrie 1806, când a trecut la Domnul.
A venit la Bucureşti la vârsta de 19 ani, cu dorinţa de a-şi închina întreaga viaţă lui Dumnezeu. Aici a cunoscut un ierarh grec, pe care l-a urmat la Constantinopol. S-a stabilit împreună cu acesta la mănăstirea Vatoped din Sfântul Munte Athos, unde a primit tunderea în monahism şi a fost hirotonit ierodiacon.
După trecerea la Domnul a părintelui său duhovnicesc, se mută în obştea Sfântului Paisie Velicikovski, care se stabilise tot în Athos. În 1752, a primit marea schimă monahală, apoi a fost hirotonit ieroschimonah pe seama obştii româneşti de la schitul Sfântul Ilie.
În 1762, ieroschimonahul Gheorghe s-a strămutat în Moldova împreună cu stareţul Paisie şi cu alţi 64 de ucenici. S-au stabilit iniţial la Mănăstirea Dragomirna, apoi s-au mutat la Mănăstirea Secu şi ulterior la Mănăstirea Neamţ.
În 1781, după o înfăţişare la mitropolitul Grigorie al II-lea al Ungrovlahiei, este invitat în arhiepiscopia Bucureştilor, pentru organizarea monahismului românesc de aici.
Pentru înfiinţarea unei comunităţi monahale după rânduiala athonită, a ales mănăstirea Cernica, părăsită la acea vreme. După 4 ani de muncă, mănăstirea a fost redeschisă, primind, în primul an, 16 fraţi. Mănăstirea nu avea încă chilii, monahii fiind nevoiţi să locuiască în beciul acesteia.
Treptat, Cuviosul Gheorghe a început să zidească două rânduri de chilii şi o casă de oaspeţi - arhondaric. În următorii ani, obştea a crescut la 103 de monahi şi fraţi, dintre care şase erau preoţi şi diaconi, fapt care a înlesnit săvărşirea zilnică a Sfintei Liturghii, după rânduiala de la Muntele Athos.
Buna organizare a Mănăstirii atrage atenţia domnitorului Nicolae Mavrogheni (1789-1791), care îi recunoaşte Cuviosului Gheorghe rangul de arhimandrit în 1788 şi îi încredinţează conducerea Mănăstirii Curtea de Argeş. În 1792, primeşte şi conducerea Mănăstirii Căldăruşani.
În decembrie 1806, s-a întors la Cernica, unde a trecut la cele veşnice în ziua a treia a lunii. A lăsat în urmă un testament care cuprinde principiile şi normele după care s-a ghidat în activitatea sa, un veritabil îndreptar al vieţii călugăreşti.
Afisari: 16
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].