Comunicat de presă
Sibiu, 1 octombrie 2024

Spectacolul TNRS 'Woyzeck' se joacă la Timişoara în cadrul 'Theater Connection - teatrul care ne uneşte'

Spectacolul Secţiei germane a Teatrului Naţional 'Radu Stanca' Sibiu (TNRS), 'Woyzeck' este prezentat în 2 octombrie la Timişoara în cadrul manifestării Theater Connection / teatrul care ne uneşte. 'Woyzeck' a primit Premiul UNITER în 2024 pentru lighting designul realizat de Michael Bischoff şi a fost nominalizat pentru Cea mai bună regie - Hunor Horvath şi Edith Buttingsrud Pedersen.

Spectacolul va fi prezentat de la ora 19.30, la Centrul Regional de Afaceri Timişoara, CRAFT, Bulevardul Eroilor de la Tisa, nr. 22. Producţia TNRS chestionează condiţiile în care se naşte violenţa. Spectatorii acestei montări - nominalizată anul acesta la premiul UNITER pentru cea mai bună regie - sunt invitaţi să asiste la tragedia umană a unei societăţi care se îndreaptă spre autodistrugere, iar mijloacele de a găsi salvarea presupun o schimbare totală de mentalitate. Spectacol are loc în limba germană, cu traducere în limbile română şi engleză.

Ideea unui schimb între cele două teatre germane din România, Teatrul German de Stat din Timişoara şi Secţia germană a Teatrului Naţional 'Radu Stanca', se bazează pe o tradiţie veche a celor două teatre de limbă germană din România, care a fost susţinută de Forumul Banatului şi Transilvaniei. Directorii generali ai celor două instituţii de cultură, Constantin Chiriac şi Lucian Vărşăndan, şi-au propus să reînvie această tradiţie. Anul acesta, spectacolul Teatrului German de Stat Timişoara 'TSCHICK. De ce am furat maşina' de Wolfgang Herrndorf, regia Irisz Kovacs, nominalizat la UNITER pentru cea mai bună regie, a fost prezentată la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu.

Spectacolul TNRS este o punere în discuţie a condiţiilor în care violenţa ia naştere. Wozyeck este un tată nelegitim, un subordonat umilit, subiectul unui experiment medical, o victimă, un făptaş, o persoană bună şi ucigaşul Mariei. Spectatorii sunt invitaţi să asiste la tragedia umană a unei societăţi ce se îndreaptă spre autodistrugere, precum şi la mijloacele de a găsi o salvare printr-o schimbare totală de mentalitate.

Informaţii suplimentare despre spectacol

WOYZECK
De: Georg Buchner
Regie & Dramaturgie: Hunor Horvath
Coregrafie & Regie: Edith Buttingsrud Pedersen
Scenografie: Előd Golicza
Costume: Zsofia Gabor
Video Design: Dan Basu
Light Design: Michael Bischoff
Ilustraţie muzicală: Hunor Horvath
Muzică adiţională: Mihai Dobre
Reinterpretare şi claviatură: Tamas Kolozsi
Maestru de cor: Melinda Martha Samson
Pregătire muzicală: Vlad Robaş
Subtitrare şi traducere: Ioana Moldovan

Distribuţia: Johanna Adam, Emoke Boldizsar, Daniel Bucher, Eva Frăţilă, Patrick Imbrescu, Fabiola Petri, Daniel Plier, Theodora Sandu, Ana Tiepac, Gyan Ros Zimmermann, Roxana Armenciu, Ada Bicfalvi, Stefan Chelimîndră, David Cristian, Ioana-Alberta Dima, Isabela Haiduc, Maria Maftei, Ania Petrean, Malena Silberschmidt, Andra Stoian, Ana-Maria Ştefan, Melania Veselu, Anna Voinea

Cu 'Woyzeck', Georg Buchner, la doar 23 de ani, a scris un text scenic întunecat, poetic, puternic din punct de vedere vizual şi profund emoţionant, bazat pe cazuri reale pe care Buchner le-a cercetat în detaliu. A început să lucreze la 'Woyzeck' în 1836, lansând în lume o operă excepţională ce avea să fie cu mult înaintea timpului său. Prin acest text, a cărui primă montare scenică a avut loc abia în 1913, modernismul şi-a făcut intrarea în literatura dramatică germană. În cele 27 de scene ale sale, textul explorează abisurile umane, îngerii şi demonii interiori, ilustrând degenerarea umană, în favoarea animalităţii sale.

Piesa lui Buchner se bazează pe cazul real al soldatului Woyzeck, care şi-a ucis iubita prin înjunghiere, fiind condamnat la moarte pentru asta în 1824. Buchner era familiarizat cu faptele acestui caz penal istoric, despre care s-au scris rapoarte juridice, medicale şi psihologice. Textul descrie o crimă din gelozie şi detaliile care au precedat acest eveniment tragic: Woyzeck, 'băiat bun şi diavol sărac', împins financiar la marginea cea mai de jos a societăţii, umilit de superiorii săi, transformat în obiect de studiu de către mediul academic, este la mila lipsei radicale de empatie a mediului său. El devine astfel vinovat după ce temerile, impulsurile şi dorinţele sale izbucnesc în mod obscen. Dar 'Woyzeck' depăşeşte cu mult tristul caz individual al unei creaturi maltratate. Buchner se foloseşte de 'subiectul Woyzeck' pentru a examina problema dependenţei noastre de condiţiile sociale care 'se află dincolo de noi', de libertatea individuală şi de determinarea fatală. În lupta sa pentru existenţă împotriva acestei societăţi fără scrupule şi depravate, care şi-a pierdut orice moralitate, Woyzeck nu a avut nicio şansă şi nu mai are nimic care să se opună propriei sale distrugeri.

'Fiecare fiinţă umană este un abis; te ameţeşte când priveşti în adânc.'

Woyzeck trăieşte în cadrul unui sistem social caracterizat de o brutalitate la care fiecare este supus fără să ştie. Până şi cei care îi provoacă violenţă lui Woyzeck sunt prinşi în contextul general. Woyzeck devine victima unei violenţe oarbe, absurde şi sistematice. El este un simplu soldat, care serveşte un căpitan ca frizer. Nu îşi poate întreţine iubita, Marie, şi copilul lor din salariul său, aşa că lucrează şi ca subiect de test medical. Consecinţele experimentelor îl slăbesc atât de mult, încât se pierde tot mai mult într-o lume a iluziilor. Astfel, Woyzeck - în ciuda eforturilor sale cinstite de a fi o persoană bună - sfârşeşte prin a fi înghiţit de abis într-o societate care nu-i oferă niciun sprijin.

Afisari: 17