Comunicat de presă - Liga Cultural-Creştină 'Andrei Şaguna'
Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice 'Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, Cultură, Civilizaţie', Ediţia a XXX-a, Sfântu Gheorghe, 27-28 septembrie 2024
De trei decenii, judeţele Covasna şi Harghita au devenit gazde primitoare ale unei manifestări ştiinţifice de larg ecou în spaţiul românesc: Sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie.
Evenimente de înaltă ţinută ştiinţifică, cu caracter multidisciplinar, 'cu un coeficient crescut de noutate şi valoare adăugată', ediţiile anterioare ale Sesiunii naţionale de comunicări ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, împreună cu manifestările cultural-ştiinţifice organizate în cadrul Zilelor 'Andrei Şaguna', 'Miron Cristea', 'Nicolae Colan', 'Primăvara culturală la Sfântu Gheorghe' ş.a., au înscris zona Covasna-Harghita, după cum afirma Prof. univ. dr. Ioan Opriş, 'între centrele intelectuale de rang naţional'. De-a lungul timpului, au participat la aceste manifestări 'un puternic corp' de oameni de ştiinţă şi de specialişti, personalităţi ştiinţifice de prestigiu, cercetători remarcabili de la Academia Română şi din zonă, cadre didactice universitare şi locale din învăţământul preuniversitar, arhivişti, sociologi, personalităţi clericale, muzeografi, etnologi de prestigiu, preoţi, profesori şi alţi iubitori de istorie şi cultură românească din Arcul Intracarpatic.
La cele 30 de ediţii au fost lansate numeroase anuare, publicaţii şi volume de istorie şi cultură românească (peste 500), reprezentând cele mai recente apariţii editoriale ale participanţilor la sesiunile ştiinţifice sau ale altor autori de certă valoare în domeniile puse în dezbatere: istorie naţională şi locală, sociologie, etnografie şi folclor, demografie, arhivistică, teologie, literatură şi publicistică cu accent pe problematica specifică arealului multietnic şi pluriconfesional din sud-estul Transilvanei.
Sub egida Academiei Române, cu sprijinul Episcopiei Covasnei şi Harghitei, al unor instituţii academice din întreg spaţiul românesc şi al instituţiilor şi asociaţiilor de cultură din cele două judeţe, în ultimii 30 de ani, s-au întreprins cercetări interdisciplinare asupra istoriei, culturii şi spiritualităţii românilor din Arcul Intracarpatic.
Toate aceste cercetări nu ar fi fost posibile fără solidaritatea ziditoare a specialiştilor din întreaga ţară. Numai la cele 30 de ediţii ale Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie au participat peste 2.300 de cercetători din domeniul arheologiei, istoriei, etnografiei, teologiei, sociologiei, demografiei, culturii ş.a.
Comunicările, studiile, rapoartele de cercetare, recenziile prezentate, cu aceste ocazii, au fost valorificate ştiinţific, prin publicarea lor în cele 26 numere ale anuarului Angvstia, publicaţie editată de Centrul Ecleziastic de Documentare 'Mitropolit Nicolae Colan', împreună cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (în perioada 1996-2014) şi în cele zece ediţii ale anuarului românilor din sud-estul Transilvaniei Acta Carpatica, publicaţie editată de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, sub egida Academiei Române, împreună cu Asociaţia Ştefadina din Bucureşti, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, cât şi în peste 400 de volume de specialitate, apărute la editurile Eurocarpatica, Grai Românesc şi la celelalte edituri partenere, însumând peste 50.000 de pagini.
Un număr de 27 din aceste volume a apărut cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, în cadrul proiectului 'Promovarea identităţii culturale româneşti din sud-estul Transilvaniei prin lucrări reprezentative', 100 de volume, în cadrul proiectului 'Centenarul Marii Uniri', 41 de volume în Colecţia 'Profesioniştii noştri', din cadrul Editurii Eurocarpatica ş.a.
Ediţia a XXX-a a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, dedicată împlinirii a trei decenii de la înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei, s-a desfăşurat la Hotel-Restaurant Park din Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, în zilele de 27-28 septembrie 2024, în organizarea Ligii Cultural-Creştine 'Andrei Şaguna', în parteneriat cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), sub egida Academiei Române, Centrul Ecleziastic de Documentare 'Mitropolit Nicolae Colan' (CEDMNC) din subordinea Episcopiei Covasnei şi Harghitei, Asociaţia Ştefadina din Bucureşti, Centrul European de Studii în Probleme Etnice (CESPE) din subordinea Academiei Române şi cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR). Este a şasea ediţie a sesiunii, când această importantă manifestare s-a desfăşurat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României.
În deschiderea lucrărilor sesiunii, Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, a transmis participanţilor, organizatorilor şi tuturor celor care au sprijinit desfăşurarea manifestării un cuvânt de binecuvântare.
La rândul său, Cosmin Boriceanu, subprefectul jud. Covasna, a adresat participanţilor şi organizatorilor cuvinte de apreciere pentru contribuţia adusă la reuşita unei manifestări cultural-ştiinţifice de prestigiu şi aportul adus la cunoaşterea istoriei şi culturii româneşti din jud. Covasna.
Din partea organizatorilor, Dr. Ioan Lăcătuşu, membru al grupului care a iniţiat şi organizat cele 30 de ediţii ale Sesiunii, a formulat o trecere în revistă a tuturor ediţiilor, evidenţiind importanţa acestui proiect în cadrul celorlalte manifestări din judeţ, amintind numele distinşilor oameni de ştiinţă care au participat la lucrările ediţiilor trecute, azi plecaţi în eternitate, propunând un moment de reculegere în amintirea acestora. Referindu-se la instituţiile care au participat la organizarea ediţiilor trecute ale Sesiunii, vorbitorul a evidenţiat rolul Episcopiei Covasnei şi Harghitei, a ierarhilor ÎPS Ioan, azi Mitropolitul Banatului, şi PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, şi parteneriatele încheiate cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Asociaţia Stefadina din Bucureşti şi alte instituţii şi asociaţii culturale din zonă.
Lucrările sesiunii s-au desfăşurat în plen şi pe şase secţiuni: Istorie (3 secţiuni - una fiind dedicată bicentenarului Avram Iancu), Credinţă şi istorie bisericească, Sociologie-Etnografie, Cultură românească. La ediţia din acest an a sesiunii au participat peste 60 de cercetători, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhivişti, profesori, preoţi, oameni de cultură, studenţi din peste 30 de localităţi din întreaga ţară şi Statele Unite ale Americii şi Germania.
Peste jumătate dintre participanţii la lucrările sesiunii sunt doctori şi doctoranzi în ştiinţe socio-umane.
Un număr de 40 de conferenţiari au participat la aproape toate cele 30 de ediţii sau la cea mai mare parte a acestora, constituind astfel o comunitate ştiinţifică stabilă, o adevărată familie de intelectuali uniţi în jurul unui obiectiv generos: cunoaşterea istoriei, culturii şi spiritualităţii românilor din sud-estul Transilvaniei. Alţi 20 de conferenţiari au participat la ultimele ediţii, majoritatea dintre ei fiind tineri cercetători, specializaţi în domeniile istoriei, etnografiei, sociologiei şi culturii româneşti.
A fost remarcată cu satisfacţie participarea şi la ediţia din acest an a sesiunii a distinşilor sociologi, istorici, etnografi, muzeografi şi arhivişti din cadrul următoarelor instituţii de ştiinţă şi cultură: Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române din Bucureşti (care începând din acest an are un grup de cercetători cu atribuţii profesionale în zona Arcului Carpatic), Institutul de Cercetări Socio-Umane 'Gheorghe Şincai' din Tg. Mureş, Academia Oamenilor de Ştiinţă Bucureşti.
În plenul sesiunii au prezentat comunicări deosebit de valoroase profesorii universitari şi cercetătorii: Prof. univ. dr. Gheorghe Calcan (Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti), prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop (Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie 'G.E. Palade' din Târgu Mureş), prof. univ. dr. Ioan Muşcutariu (Ohio, SUA), prof. univ. dr. Radu Baltasiu (directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice din Bucureşti).
În acelaşi cadru au fost vernisate următoarele expoziţii foto-documentare: 'Episcopia Covasnei şi Harghitei - 30 de ani în slujba comunităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei' (prezentată de Ciprian Hugianu), 'Contribuţia învăţământului confesional românesc din Treiscaune la înfăptuirea Marii Uniri' (prezentată de Florin Herţeg, muzeograf la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni) şi 'Editurile Eurocarpatica şi Grai românesc - în slujba culturii româneşti din Arcul Intracarpatic' (prezentată de Erich-Mihail Broanăr).
În programul sesiunii au fost lansate şi prezentate un număr de 15 volume şi publicaţii, printre care Anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, Acta Carpatica, nr. X, şi revista Ştefadina file de arhivă / 2024.
Secretariatul General al Ministerului Apărării Naţionale i-a conferit omului de cultură dr. Ioan Lăcătuşu Emblema de Onoare a Secretariatului General al Ministerului Apărării Naţionale, în semn de recunoştinţă pentru neobosita sa activitate pe tărâmul cultural-ştiinţific, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei.
Devenit deja tradiţional, şi la această ediţie a fost acordat Premiul 'Vasile Lechinţan' doamnei Mirela Bara şi domnului Gabriel Cojocaru, pentru coordonarea şi editarea volumului Jurnalul meu din comunism de Vasile Lehinţan, apărut la Editura Ninis în 2024.
Prezentarea celor 60 de comunicări în cadrul secţiunilor sesiunii a prilejuit dezbateri fructuoase, un util schimb de experienţă şi formularea unor propuneri pentru viitoarele ediţii ale sesiunii. În final, moderatorii lucrărilor din plen şi din cele şase secţiuni au prezentat concluziile ce s-au desprins în urma dezbaterilor şi au făcut sugestii şi propuneri pentru ediţiile viitoare. S-a apreciat că ediţia din acest an a Sesiunii a fost o întrunire ştiinţifică de înaltă ţinută, reprezentând una din cele mai reuşite ediţii, dintre cele 30 ale manifestării. A fost evidenţiat caracterul interdisciplinar al comunicărilor prezentate, conţinutul şi mesajul acestora, precum şi climatul în care s-au desfăşurat dezbaterile, pe marginea materialelor prezentate. Majoritatea comunicărilor au fost redactate pe baza unor surse arhivistice inedite sau au redat concluziile unor cercetări sociologice, etnografice sau istorice, sau capitole din lucrări de doctorat şi masterat.
Comunicările prezentate în cadrul sesiunii vor fi publicate în Acta Carpatica, nr. XI/2025, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de Liga Cultural-Creştină 'Andrei Şaguna', Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul Ecleziastic de Documentare 'Mitropolit Nicolae Colan' şi Asociaţia 'Ştefadina' din Bucureşti.
Propunerile formulate cu ocazia dezbaterilor din plen şi pe secţiuni vor fi centralizate şi transmise instituţiilor abilitate pentru rezolvarea problemelor ridicate. Între aceste propuneri, se regăsesc următoarele: reluarea proiectului din perioada interbelică de patronare a şcolilor cu predare în limba română din judeţele Covasna şi Harghita, de către şcoli şi instituţii din întreaga ţară, într-o formă actualizată; efectuarea unei analize complexe a rezultatelor ultimului recensământ al populaţiei de naţionalitate română, din localităţile judeţelor Covasna şi Harghita; organizarea unui curs de instruire a elaborării şi implementării proiectelor de către organizaţiile neguvernamentale româneşti din cele două judeţe; realizarea unui studiu privind integrarea comunităţilor rrome vorbitoare de limbă română din jud. Covasna; crearea unei hărţi electronice interactive destinate comunităţilor româneşti, azi dispărute, de religie ortodoxă şi greco-catolică din localităţile judeţelor Covasna şi Harghita; organizarea unui colocviu cu participarea cercetătorilor care au elaborat sau elaborează lucrări de doctorat de istorie, teologie, demografie, sociologie şi etnografie, cu teme referitoare la românii din Arcul Intracarpatic.
În acest context s-a reformulat ideea faptului că 'păstrarea identităţii naţionale a românilor din judeţele noastre se poate realiza prin trei modalităţi principale': prima dintre acestea este continuarea cofinanţării de către Secretariatul General al Guvernului României a celor mai importante şi necesare proiecte culturale ale instituţiilor şi asociaţiilor din judeţele Covasna şi Harghita; a doua, 'prin noi înşine', şi a treia prin 'stimularea solidarităţii naţionale' a românilor de pretutindeni cu românii din judeţele Covasna şi Harghita.
La terminarea lucrărilor Sesiunii, sâmbătă, 28 septembrie 2024, în incinta Catedralei Ortodoxe - Paraclis episcopal din Sfântu Gheorghe, a fost dezvelit şi sfinţit de Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, bustul protopopului Aurel Nistor (1882-1974) - lider al comunităţii româneşti din jud. Covasna în perioada interbelică şi unul dintre ctitorii Catedralei Ortodoxe. Bustul a fost realizat şi donat de către Asociaţia Naţională Cultul Eroilor 'Regina Maria' - Filiala Vâlcea, preşedinte Eugen Petrescu.
Lucrările sesiunii au fost prezentate pe larg în mass-media şi pe reţelele de socializare, acest proiect bucurându-se de numeroase aprecieri din întreaga ţară.
Biroul de Presă al Ligii Cultural-Creştine 'Andrei Şaguna'
Sfântu Gheorghe, 30 septembrie 2024
De trei decenii, judeţele Covasna şi Harghita au devenit gazde primitoare ale unei manifestări ştiinţifice de larg ecou în spaţiul românesc: Sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie.
Evenimente de înaltă ţinută ştiinţifică, cu caracter multidisciplinar, 'cu un coeficient crescut de noutate şi valoare adăugată', ediţiile anterioare ale Sesiunii naţionale de comunicări ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, împreună cu manifestările cultural-ştiinţifice organizate în cadrul Zilelor 'Andrei Şaguna', 'Miron Cristea', 'Nicolae Colan', 'Primăvara culturală la Sfântu Gheorghe' ş.a., au înscris zona Covasna-Harghita, după cum afirma Prof. univ. dr. Ioan Opriş, 'între centrele intelectuale de rang naţional'. De-a lungul timpului, au participat la aceste manifestări 'un puternic corp' de oameni de ştiinţă şi de specialişti, personalităţi ştiinţifice de prestigiu, cercetători remarcabili de la Academia Română şi din zonă, cadre didactice universitare şi locale din învăţământul preuniversitar, arhivişti, sociologi, personalităţi clericale, muzeografi, etnologi de prestigiu, preoţi, profesori şi alţi iubitori de istorie şi cultură românească din Arcul Intracarpatic.
La cele 30 de ediţii au fost lansate numeroase anuare, publicaţii şi volume de istorie şi cultură românească (peste 500), reprezentând cele mai recente apariţii editoriale ale participanţilor la sesiunile ştiinţifice sau ale altor autori de certă valoare în domeniile puse în dezbatere: istorie naţională şi locală, sociologie, etnografie şi folclor, demografie, arhivistică, teologie, literatură şi publicistică cu accent pe problematica specifică arealului multietnic şi pluriconfesional din sud-estul Transilvanei.
Sub egida Academiei Române, cu sprijinul Episcopiei Covasnei şi Harghitei, al unor instituţii academice din întreg spaţiul românesc şi al instituţiilor şi asociaţiilor de cultură din cele două judeţe, în ultimii 30 de ani, s-au întreprins cercetări interdisciplinare asupra istoriei, culturii şi spiritualităţii românilor din Arcul Intracarpatic.
Toate aceste cercetări nu ar fi fost posibile fără solidaritatea ziditoare a specialiştilor din întreaga ţară. Numai la cele 30 de ediţii ale Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie au participat peste 2.300 de cercetători din domeniul arheologiei, istoriei, etnografiei, teologiei, sociologiei, demografiei, culturii ş.a.
Comunicările, studiile, rapoartele de cercetare, recenziile prezentate, cu aceste ocazii, au fost valorificate ştiinţific, prin publicarea lor în cele 26 numere ale anuarului Angvstia, publicaţie editată de Centrul Ecleziastic de Documentare 'Mitropolit Nicolae Colan', împreună cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (în perioada 1996-2014) şi în cele zece ediţii ale anuarului românilor din sud-estul Transilvaniei Acta Carpatica, publicaţie editată de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, sub egida Academiei Române, împreună cu Asociaţia Ştefadina din Bucureşti, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, cât şi în peste 400 de volume de specialitate, apărute la editurile Eurocarpatica, Grai Românesc şi la celelalte edituri partenere, însumând peste 50.000 de pagini.
Un număr de 27 din aceste volume a apărut cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, în cadrul proiectului 'Promovarea identităţii culturale româneşti din sud-estul Transilvaniei prin lucrări reprezentative', 100 de volume, în cadrul proiectului 'Centenarul Marii Uniri', 41 de volume în Colecţia 'Profesioniştii noştri', din cadrul Editurii Eurocarpatica ş.a.
Ediţia a XXX-a a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, dedicată împlinirii a trei decenii de la înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei, s-a desfăşurat la Hotel-Restaurant Park din Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, în zilele de 27-28 septembrie 2024, în organizarea Ligii Cultural-Creştine 'Andrei Şaguna', în parteneriat cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), sub egida Academiei Române, Centrul Ecleziastic de Documentare 'Mitropolit Nicolae Colan' (CEDMNC) din subordinea Episcopiei Covasnei şi Harghitei, Asociaţia Ştefadina din Bucureşti, Centrul European de Studii în Probleme Etnice (CESPE) din subordinea Academiei Române şi cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR). Este a şasea ediţie a sesiunii, când această importantă manifestare s-a desfăşurat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României.
În deschiderea lucrărilor sesiunii, Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, a transmis participanţilor, organizatorilor şi tuturor celor care au sprijinit desfăşurarea manifestării un cuvânt de binecuvântare.
La rândul său, Cosmin Boriceanu, subprefectul jud. Covasna, a adresat participanţilor şi organizatorilor cuvinte de apreciere pentru contribuţia adusă la reuşita unei manifestări cultural-ştiinţifice de prestigiu şi aportul adus la cunoaşterea istoriei şi culturii româneşti din jud. Covasna.
Din partea organizatorilor, Dr. Ioan Lăcătuşu, membru al grupului care a iniţiat şi organizat cele 30 de ediţii ale Sesiunii, a formulat o trecere în revistă a tuturor ediţiilor, evidenţiind importanţa acestui proiect în cadrul celorlalte manifestări din judeţ, amintind numele distinşilor oameni de ştiinţă care au participat la lucrările ediţiilor trecute, azi plecaţi în eternitate, propunând un moment de reculegere în amintirea acestora. Referindu-se la instituţiile care au participat la organizarea ediţiilor trecute ale Sesiunii, vorbitorul a evidenţiat rolul Episcopiei Covasnei şi Harghitei, a ierarhilor ÎPS Ioan, azi Mitropolitul Banatului, şi PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, şi parteneriatele încheiate cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Asociaţia Stefadina din Bucureşti şi alte instituţii şi asociaţii culturale din zonă.
Lucrările sesiunii s-au desfăşurat în plen şi pe şase secţiuni: Istorie (3 secţiuni - una fiind dedicată bicentenarului Avram Iancu), Credinţă şi istorie bisericească, Sociologie-Etnografie, Cultură românească. La ediţia din acest an a sesiunii au participat peste 60 de cercetători, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhivişti, profesori, preoţi, oameni de cultură, studenţi din peste 30 de localităţi din întreaga ţară şi Statele Unite ale Americii şi Germania.
Peste jumătate dintre participanţii la lucrările sesiunii sunt doctori şi doctoranzi în ştiinţe socio-umane.
Un număr de 40 de conferenţiari au participat la aproape toate cele 30 de ediţii sau la cea mai mare parte a acestora, constituind astfel o comunitate ştiinţifică stabilă, o adevărată familie de intelectuali uniţi în jurul unui obiectiv generos: cunoaşterea istoriei, culturii şi spiritualităţii românilor din sud-estul Transilvaniei. Alţi 20 de conferenţiari au participat la ultimele ediţii, majoritatea dintre ei fiind tineri cercetători, specializaţi în domeniile istoriei, etnografiei, sociologiei şi culturii româneşti.
A fost remarcată cu satisfacţie participarea şi la ediţia din acest an a sesiunii a distinşilor sociologi, istorici, etnografi, muzeografi şi arhivişti din cadrul următoarelor instituţii de ştiinţă şi cultură: Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române din Bucureşti (care începând din acest an are un grup de cercetători cu atribuţii profesionale în zona Arcului Carpatic), Institutul de Cercetări Socio-Umane 'Gheorghe Şincai' din Tg. Mureş, Academia Oamenilor de Ştiinţă Bucureşti.
În plenul sesiunii au prezentat comunicări deosebit de valoroase profesorii universitari şi cercetătorii: Prof. univ. dr. Gheorghe Calcan (Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti), prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop (Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie 'G.E. Palade' din Târgu Mureş), prof. univ. dr. Ioan Muşcutariu (Ohio, SUA), prof. univ. dr. Radu Baltasiu (directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice din Bucureşti).
În acelaşi cadru au fost vernisate următoarele expoziţii foto-documentare: 'Episcopia Covasnei şi Harghitei - 30 de ani în slujba comunităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei' (prezentată de Ciprian Hugianu), 'Contribuţia învăţământului confesional românesc din Treiscaune la înfăptuirea Marii Uniri' (prezentată de Florin Herţeg, muzeograf la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni) şi 'Editurile Eurocarpatica şi Grai românesc - în slujba culturii româneşti din Arcul Intracarpatic' (prezentată de Erich-Mihail Broanăr).
În programul sesiunii au fost lansate şi prezentate un număr de 15 volume şi publicaţii, printre care Anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, Acta Carpatica, nr. X, şi revista Ştefadina file de arhivă / 2024.
Secretariatul General al Ministerului Apărării Naţionale i-a conferit omului de cultură dr. Ioan Lăcătuşu Emblema de Onoare a Secretariatului General al Ministerului Apărării Naţionale, în semn de recunoştinţă pentru neobosita sa activitate pe tărâmul cultural-ştiinţific, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei.
Devenit deja tradiţional, şi la această ediţie a fost acordat Premiul 'Vasile Lechinţan' doamnei Mirela Bara şi domnului Gabriel Cojocaru, pentru coordonarea şi editarea volumului Jurnalul meu din comunism de Vasile Lehinţan, apărut la Editura Ninis în 2024.
Prezentarea celor 60 de comunicări în cadrul secţiunilor sesiunii a prilejuit dezbateri fructuoase, un util schimb de experienţă şi formularea unor propuneri pentru viitoarele ediţii ale sesiunii. În final, moderatorii lucrărilor din plen şi din cele şase secţiuni au prezentat concluziile ce s-au desprins în urma dezbaterilor şi au făcut sugestii şi propuneri pentru ediţiile viitoare. S-a apreciat că ediţia din acest an a Sesiunii a fost o întrunire ştiinţifică de înaltă ţinută, reprezentând una din cele mai reuşite ediţii, dintre cele 30 ale manifestării. A fost evidenţiat caracterul interdisciplinar al comunicărilor prezentate, conţinutul şi mesajul acestora, precum şi climatul în care s-au desfăşurat dezbaterile, pe marginea materialelor prezentate. Majoritatea comunicărilor au fost redactate pe baza unor surse arhivistice inedite sau au redat concluziile unor cercetări sociologice, etnografice sau istorice, sau capitole din lucrări de doctorat şi masterat.
Comunicările prezentate în cadrul sesiunii vor fi publicate în Acta Carpatica, nr. XI/2025, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de Liga Cultural-Creştină 'Andrei Şaguna', Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul Ecleziastic de Documentare 'Mitropolit Nicolae Colan' şi Asociaţia 'Ştefadina' din Bucureşti.
Propunerile formulate cu ocazia dezbaterilor din plen şi pe secţiuni vor fi centralizate şi transmise instituţiilor abilitate pentru rezolvarea problemelor ridicate. Între aceste propuneri, se regăsesc următoarele: reluarea proiectului din perioada interbelică de patronare a şcolilor cu predare în limba română din judeţele Covasna şi Harghita, de către şcoli şi instituţii din întreaga ţară, într-o formă actualizată; efectuarea unei analize complexe a rezultatelor ultimului recensământ al populaţiei de naţionalitate română, din localităţile judeţelor Covasna şi Harghita; organizarea unui curs de instruire a elaborării şi implementării proiectelor de către organizaţiile neguvernamentale româneşti din cele două judeţe; realizarea unui studiu privind integrarea comunităţilor rrome vorbitoare de limbă română din jud. Covasna; crearea unei hărţi electronice interactive destinate comunităţilor româneşti, azi dispărute, de religie ortodoxă şi greco-catolică din localităţile judeţelor Covasna şi Harghita; organizarea unui colocviu cu participarea cercetătorilor care au elaborat sau elaborează lucrări de doctorat de istorie, teologie, demografie, sociologie şi etnografie, cu teme referitoare la românii din Arcul Intracarpatic.
În acest context s-a reformulat ideea faptului că 'păstrarea identităţii naţionale a românilor din judeţele noastre se poate realiza prin trei modalităţi principale': prima dintre acestea este continuarea cofinanţării de către Secretariatul General al Guvernului României a celor mai importante şi necesare proiecte culturale ale instituţiilor şi asociaţiilor din judeţele Covasna şi Harghita; a doua, 'prin noi înşine', şi a treia prin 'stimularea solidarităţii naţionale' a românilor de pretutindeni cu românii din judeţele Covasna şi Harghita.
La terminarea lucrărilor Sesiunii, sâmbătă, 28 septembrie 2024, în incinta Catedralei Ortodoxe - Paraclis episcopal din Sfântu Gheorghe, a fost dezvelit şi sfinţit de Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, bustul protopopului Aurel Nistor (1882-1974) - lider al comunităţii româneşti din jud. Covasna în perioada interbelică şi unul dintre ctitorii Catedralei Ortodoxe. Bustul a fost realizat şi donat de către Asociaţia Naţională Cultul Eroilor 'Regina Maria' - Filiala Vâlcea, preşedinte Eugen Petrescu.
Lucrările sesiunii au fost prezentate pe larg în mass-media şi pe reţelele de socializare, acest proiect bucurându-se de numeroase aprecieri din întreaga ţară.
Biroul de Presă al Ligii Cultural-Creştine 'Andrei Şaguna'
Sfântu Gheorghe, 30 septembrie 2024
Afisari: 41
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.