Declaraţie de presă - Deputat Mirela Furtună (PSD)
Rectificare pentru dezvoltare
Rectificarea bugetară a demonstrat că PSD este determinat să susţină dezvoltarea României. Astfel, domenii prioritare precum sănătatea, educaţia, transporturile, agricultura, fondurile europene şi autorităţile locale primesc bani în plus.
Modul în care s-au alocat resursele disponibile arată, fără echivoc, preocuparea constantă a Guvernului Ciolacu de a face eforturi pentru un nivel de trăi cât mai bun posibil pentru români, în condiţiile actuale. De remarcat că, în continuare, sunt puternic susţinute investiţiile - de exemplu, bugetul total al Ministerului Transporturilor este mai mare cu 48% faţă de anul trecut, dat fiind ritmul susţinut al marilor lucrări de infrastructură, în special autostrăzi.
Cât despre revizuirea în creştere a deficitului de la 5% la 6,94% din PIB, trebuie menţionat că deficitul actual este sustenabil şi respectă cele două reguli de aur ale finanţelor publice:
1) Investiţiile să fie mai mari decât deficitul bugetar primar (calculat că deficit bugetar total minus cheltuielile cu dobânzile). În România, în primele 8 luni din 2024, se respectă această primă regulă de aur, cheltuielile cu investiţiile sunt de 68 miliarde lei şi sunt mai mari cu 10 miliarde de lei faţă de deficitul bugetar primar (58 miliarde lei).
2) Un procent cât mai mare din deficit să meargă către investiţii. În primele 8 luni din 2024, în România 84% din deficitul bugetar al României a mers către investiţii publice (faţă de 69% în anul 2021 şi 54% în anul 2020).
Aşadar, Guvernul Ciolacu se încadrează din perspectiva deficitului în regulile de aur care asigură sustenabilitatea finanţelor.
Trebuie evidenţiat că investiţiile masive în producţie, infrastructură, educaţie şi sănătate au efecte de antrenare în economie, creează locuri de muncă şi contribuie la o creştere economică sănătoasă. Statul trebuie să ajute economia prin cât mai multe investiţii publice, care să stimuleze mai departe investiţiile private, mai ales în condiţii dificile.
României trebuie să i se permită ceea ce a fost permis tuturor celorlalte state europene ! Dezvoltarea se face cu preţul unui deficit bugetar mai consistent în perioada de creştere economică, de expansiune. În ultimii 30 de ani, nu există vreo ţară membră UE care să nu fi depăşit criteriul 3% deficit bugetar din PIB în cel puţin 2 ani.
Franţa şi Grecia au avut deficit mai mare de 3% din PIB în 23 de ani din ultimii 30 de ani, Ungaria, Polonia şi Portugalia au depăşit în 22 de ani, Spania, Slovacia şi Malta au depăşit în 19 ani, Italia a depăşit în 18 ani, România în 17 ani, iar Cehia şi Croaţia în 16 ani s.a.m.d.
UE, ca întreg, a depăşit criteriul deficit bugetar mai mare de 3% din PIB în 14 ani din ultimii 30 de ani, iar zona euro (creată la 1 ianuarie 1999) a depăşit în 11 ani de la înfiinţare până în prezent.
Guvernul PSD susţine proiectele necesare pentru dezvoltarea economiei României !
Mirela Furtună, deputat PSD
Rectificarea bugetară a demonstrat că PSD este determinat să susţină dezvoltarea României. Astfel, domenii prioritare precum sănătatea, educaţia, transporturile, agricultura, fondurile europene şi autorităţile locale primesc bani în plus.
Modul în care s-au alocat resursele disponibile arată, fără echivoc, preocuparea constantă a Guvernului Ciolacu de a face eforturi pentru un nivel de trăi cât mai bun posibil pentru români, în condiţiile actuale. De remarcat că, în continuare, sunt puternic susţinute investiţiile - de exemplu, bugetul total al Ministerului Transporturilor este mai mare cu 48% faţă de anul trecut, dat fiind ritmul susţinut al marilor lucrări de infrastructură, în special autostrăzi.
Cât despre revizuirea în creştere a deficitului de la 5% la 6,94% din PIB, trebuie menţionat că deficitul actual este sustenabil şi respectă cele două reguli de aur ale finanţelor publice:
1) Investiţiile să fie mai mari decât deficitul bugetar primar (calculat că deficit bugetar total minus cheltuielile cu dobânzile). În România, în primele 8 luni din 2024, se respectă această primă regulă de aur, cheltuielile cu investiţiile sunt de 68 miliarde lei şi sunt mai mari cu 10 miliarde de lei faţă de deficitul bugetar primar (58 miliarde lei).
2) Un procent cât mai mare din deficit să meargă către investiţii. În primele 8 luni din 2024, în România 84% din deficitul bugetar al României a mers către investiţii publice (faţă de 69% în anul 2021 şi 54% în anul 2020).
Aşadar, Guvernul Ciolacu se încadrează din perspectiva deficitului în regulile de aur care asigură sustenabilitatea finanţelor.
Trebuie evidenţiat că investiţiile masive în producţie, infrastructură, educaţie şi sănătate au efecte de antrenare în economie, creează locuri de muncă şi contribuie la o creştere economică sănătoasă. Statul trebuie să ajute economia prin cât mai multe investiţii publice, care să stimuleze mai departe investiţiile private, mai ales în condiţii dificile.
României trebuie să i se permită ceea ce a fost permis tuturor celorlalte state europene ! Dezvoltarea se face cu preţul unui deficit bugetar mai consistent în perioada de creştere economică, de expansiune. În ultimii 30 de ani, nu există vreo ţară membră UE care să nu fi depăşit criteriul 3% deficit bugetar din PIB în cel puţin 2 ani.
Franţa şi Grecia au avut deficit mai mare de 3% din PIB în 23 de ani din ultimii 30 de ani, Ungaria, Polonia şi Portugalia au depăşit în 22 de ani, Spania, Slovacia şi Malta au depăşit în 19 ani, Italia a depăşit în 18 ani, România în 17 ani, iar Cehia şi Croaţia în 16 ani s.a.m.d.
UE, ca întreg, a depăşit criteriul deficit bugetar mai mare de 3% din PIB în 14 ani din ultimii 30 de ani, iar zona euro (creată la 1 ianuarie 1999) a depăşit în 11 ani de la înfiinţare până în prezent.
Guvernul PSD susţine proiectele necesare pentru dezvoltarea economiei României !
Mirela Furtună, deputat PSD
Afisari: 18
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.