Comunicat de presă - Societatea Română de Pneumologie
Sănătatea Plămânilor, impact la nivel social
În România, 2.3 milioane de oameni suferă de o boală respiratorie, iar specialiştii atrag atenţia asupra domeniilor-cheie de acţiune pentru a combate impactul major al acestor afecţiuni asupra sănătăţii publice: prevenţie şi diagnostic timpuriu, acces la tratament adecvat şi în timp util, acces echitabil la servicii de sănătate la standarde europene
Sănătatea plămânilor reprezintă o preocupare majoră pentru sănătatea publică pe plan global, având în vedere povara semnificativă generată de bolile respiratorii cronice, precum boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), astmul sau cancerul pulmonar, atât asupra sănătăţii populaţiei, cât şi a sistemelor de sănătate.
Boala pulmonară obstructivă cronică afectează sute de milioane de oameni la nivel mondial şi este, totodată, a treia cauză principală de deces, provocând peste 3 milioane de pierderi de vieţi în 2019, potrivit celor mai recente date ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) (1). Această afecţiune este şi un factor de risc crescut pentru alte probleme de sănătate, inclusiv boli cardiace (2).
Alte sute de milioane de oameni din întreaga lume suferă de astm (3). La nivelul anului 2019, datele OMS indicau peste 260 de milioane de cazuri de astm şi 455.000 de decese atribuite acestei boli respiratorii (4), care este cel mai frecvent întâlnită în rândul copiilor, dar afectează deopotrivă şi adulţi.
În ceea ce priveşte cancerul pulmonar, acesta rămâne cel mai letal tip de cancer, cu aproximativ 1.8 milioane de decese (18.7% din totalul deceselor survenite în urma unei forme de cancer), pe plan mondial în 2022 (5). Datele specialiştilor arată că incidenţa cancerului pulmonar a înregistrat 2,5 milioane de noi cazuri în acelaşi an (6), fumatul fiind principala cauză asociată acestui tip de cancer - OMS arată că fumatul este responsabil pentru aproximativ 85% din cazuri. (7)
În România trăiesc aproximativ 2,3 milioane de persoane care au un diagnostic de boală respiratorie (8)
Şi în România, bolile respiratorii cronice, precum BPOC, astm şi cancer pulmonar, generează un impact major în ceea ce priveşte sănătatea publică. Aproximativ 2,3 milioane de români, adică peste 10% din populaţie, suferă de boli respiratorii, iar în 2021, 81.000 de decese au fost atribuite acestor afecţiuni (9).
BPOC afectează circa 8,3% din populaţia României cu vârsta peste 40 de ani, potrivit unui studiu realizat de către Societatea Română de Pneumologie (SRP). Aceasta boală duce la scăderea semnificativă a calităţii vieţii pacienţilor şi generează costuri ridicate pentru societate (10). Conform unei analize a SRP, doar spitalizările asociate BPOC costă câteva sute de milioane de lei, reprezentând peste 1% din bugetul Fondului Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
În România, cancerul pulmonar continuă să fie cea mai frecventă cauză de deces prin cancer şi totodată, una dintre principalele cauze ale mortalităţii evitabile prin prevenţie (11), potrivit raportului State of Health in the EU - Romania, 2023 Country Profile. Peste 11.100 de români şi-au pierdut viaţa din cauza cancerului pulmonar, în 2021 (12).
Astmul este o altă boală respiratorie care afectează sute de mii de români, în particular copii: estimările de specialitate indicau peste 790.000 de cazuri, în 2021 (13). Cu un impact semnificativ asupra sănătăţii respiratorii pe termen lung, astmul contribuie, de asemenea, la povara economică asupra sistemului de sănătate.
Aceste statistici, care reprezintă, de fapt, realitatea vieţii de zi cu zi pentru un segment important al populaţiei din ţara noastră, subliniază nevoia urgentă de adoptare a unor măsuri eficiente în prevenţia şi gestionarea bolilor respiratorii cronice în România, care sunt adevărate probleme sociale.
În contextul Zilei Mondiale a Plămânilor 2024, marcate în 25 septembrie, Universitatea de Medicină şi Farmacie 'Carol Davila' împreună cu Societatea Română de Pneumologie au organizat conferinţa 'SĂNĂTATEA PLĂMÂNILOR: IMPACT LA NIVEL SOCIAL'.
Evenimentul a adus în prim-plan impactul considerabil al bolilor respiratorii cronice, în particular al BPOC, al astmului şi al cancerului pulmonar, asupra sănătăţii publice şi a sistemului de sănătate din România.
Astfel, în cadrul conferinţei au fost abordate trei arii-cheie de acţiuni concrete în gestionarea impactului bolilor cronice respiratorii asupra sistemului de sănătate:
- prevenţie şi diagnostic timpuriu
- acces la tratament adecvat şi în timp util
- acces echitabil la servicii de sănătate la standarde europene
'Universitatea de Medicină şi Farmacie 'Carol Davila' din Bucureşti este implicată activ în numeroase proiecte care vizează informarea şi educaţia populaţiei în legătură cu afecţiunile cronice netransmisibile. În ceea ce priveşte bolile respiratorii, şi în mod special cancerul pulmonar, trebuie să evidenţiez importanţa proiectului dezvoltat în prezent de către UMFCD, respectiv Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, ce capătă un rol extrem de important pentru pacienţii cu cancer. Nu putem vorbi de tratament în cancerul pulmonar fără diagnostic genetic, de aceea trebuie să nu uităm rolul fundamental pe care genetica îl va avea în evidenţierea posibilelor mecanisme implicate în cancer la persoanele nefumătoare, procent care atinge aproximativ 15-20% din totalul cazurilor. Suntem într-un moment important pentru modernizarea sistemului de sănătate, iar abordarea bolilor cronice netransmisibile, aşa cum sunt cele respiratorii, trebuie să reprezinte o prioritate, având în vedere impactul la nivel social. În acest sens, consider că trebuie să se realizeze un parteneriat între mediul academic, reprezentanţii autorităţilor şi ai societăţii civile deopotrivă. Sănătatea trebuie să reprezinte o prioritate la nivel de societate!', a declarat Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga, Rectorul UMF 'Carol Davila' din Bucureşti.
'Noi, pneumologii, vedem zilnic povara pe care aceste patologii o au asupra societăţii şi sistemului de sănătate, fie că vorbim de cei aproape 1 milion de pacienţi cu astm, din care 10% cu forme severe, de cei aproape 1.5 milioane de pacienţi cu BPOC sau de cele peste 13.000 de cazuri de cancer pulmonar. Pentru a lupta eficient împotriva poverii acestor boli respiratorii care afectează atât de mulţi români, trebuie să asigurăm un diagnostic precoce al bolii, acces la tratamentul potrivit la momentul potrivit şi îngrijire medicală conform recomandărilor ghidurilor internaţionale, care să alinieze standardele din România la cele europene. Trebuie să tratăm afecţiunile respiratorii cronice, precum boala pulmonară obstructiv cronică (BPOC), ca priorităţi sociale şi de sănătate publică.', a declarat Prof. Univ. Dr. Florin Mihălţan, Preşedinte ales Societatea Română de Pneumologie.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 91% din populaţia globală trăieşte în zone unde calitatea aerului depăşeşte limitele recomandate. Tema din acest an a Zilei Mondiale a Plămânilor, 'Aer curat şi plămâni sănătoşi pentru toţi', scoate în evidenţă legătura strânsă dintre calitatea aerului şi sănătatea pulmonară. Aerul poluat afectează toate categoriile de vârstă, de la sugari până la vârstnici, expunerea prelungită la acesta putând scurta viaţa, deteriora plămânii, agrava astmul şi duce la dezvoltarea bolilor respiratorii cronice (14).
Referinţe:
(1, 2) https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/chronic-obstructive-pulmonary-disease-(copd)
(3, 4) https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/asthma
(5, 6, 7) https://www.who.int/news/item/01-02-2024-global-cancer-burden-growing--amidst-mounting-need-for-services
(8, 9, 10, 12, 13) https://international-respiratory-coalition.org/countries/romania/
(11) https://health.ec.europa.eu/document/download/f427c4df-b6e5-455e-880c-600964b40a11_en?filename=2023_chp_ro_romanian.pdf
(14) https://www.firsnet.org/
În România, 2.3 milioane de oameni suferă de o boală respiratorie, iar specialiştii atrag atenţia asupra domeniilor-cheie de acţiune pentru a combate impactul major al acestor afecţiuni asupra sănătăţii publice: prevenţie şi diagnostic timpuriu, acces la tratament adecvat şi în timp util, acces echitabil la servicii de sănătate la standarde europene
Sănătatea plămânilor reprezintă o preocupare majoră pentru sănătatea publică pe plan global, având în vedere povara semnificativă generată de bolile respiratorii cronice, precum boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), astmul sau cancerul pulmonar, atât asupra sănătăţii populaţiei, cât şi a sistemelor de sănătate.
Boala pulmonară obstructivă cronică afectează sute de milioane de oameni la nivel mondial şi este, totodată, a treia cauză principală de deces, provocând peste 3 milioane de pierderi de vieţi în 2019, potrivit celor mai recente date ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) (1). Această afecţiune este şi un factor de risc crescut pentru alte probleme de sănătate, inclusiv boli cardiace (2).
Alte sute de milioane de oameni din întreaga lume suferă de astm (3). La nivelul anului 2019, datele OMS indicau peste 260 de milioane de cazuri de astm şi 455.000 de decese atribuite acestei boli respiratorii (4), care este cel mai frecvent întâlnită în rândul copiilor, dar afectează deopotrivă şi adulţi.
În ceea ce priveşte cancerul pulmonar, acesta rămâne cel mai letal tip de cancer, cu aproximativ 1.8 milioane de decese (18.7% din totalul deceselor survenite în urma unei forme de cancer), pe plan mondial în 2022 (5). Datele specialiştilor arată că incidenţa cancerului pulmonar a înregistrat 2,5 milioane de noi cazuri în acelaşi an (6), fumatul fiind principala cauză asociată acestui tip de cancer - OMS arată că fumatul este responsabil pentru aproximativ 85% din cazuri. (7)
În România trăiesc aproximativ 2,3 milioane de persoane care au un diagnostic de boală respiratorie (8)
Şi în România, bolile respiratorii cronice, precum BPOC, astm şi cancer pulmonar, generează un impact major în ceea ce priveşte sănătatea publică. Aproximativ 2,3 milioane de români, adică peste 10% din populaţie, suferă de boli respiratorii, iar în 2021, 81.000 de decese au fost atribuite acestor afecţiuni (9).
BPOC afectează circa 8,3% din populaţia României cu vârsta peste 40 de ani, potrivit unui studiu realizat de către Societatea Română de Pneumologie (SRP). Aceasta boală duce la scăderea semnificativă a calităţii vieţii pacienţilor şi generează costuri ridicate pentru societate (10). Conform unei analize a SRP, doar spitalizările asociate BPOC costă câteva sute de milioane de lei, reprezentând peste 1% din bugetul Fondului Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
În România, cancerul pulmonar continuă să fie cea mai frecventă cauză de deces prin cancer şi totodată, una dintre principalele cauze ale mortalităţii evitabile prin prevenţie (11), potrivit raportului State of Health in the EU - Romania, 2023 Country Profile. Peste 11.100 de români şi-au pierdut viaţa din cauza cancerului pulmonar, în 2021 (12).
Astmul este o altă boală respiratorie care afectează sute de mii de români, în particular copii: estimările de specialitate indicau peste 790.000 de cazuri, în 2021 (13). Cu un impact semnificativ asupra sănătăţii respiratorii pe termen lung, astmul contribuie, de asemenea, la povara economică asupra sistemului de sănătate.
Aceste statistici, care reprezintă, de fapt, realitatea vieţii de zi cu zi pentru un segment important al populaţiei din ţara noastră, subliniază nevoia urgentă de adoptare a unor măsuri eficiente în prevenţia şi gestionarea bolilor respiratorii cronice în România, care sunt adevărate probleme sociale.
În contextul Zilei Mondiale a Plămânilor 2024, marcate în 25 septembrie, Universitatea de Medicină şi Farmacie 'Carol Davila' împreună cu Societatea Română de Pneumologie au organizat conferinţa 'SĂNĂTATEA PLĂMÂNILOR: IMPACT LA NIVEL SOCIAL'.
Evenimentul a adus în prim-plan impactul considerabil al bolilor respiratorii cronice, în particular al BPOC, al astmului şi al cancerului pulmonar, asupra sănătăţii publice şi a sistemului de sănătate din România.
Astfel, în cadrul conferinţei au fost abordate trei arii-cheie de acţiuni concrete în gestionarea impactului bolilor cronice respiratorii asupra sistemului de sănătate:
- prevenţie şi diagnostic timpuriu
- acces la tratament adecvat şi în timp util
- acces echitabil la servicii de sănătate la standarde europene
'Universitatea de Medicină şi Farmacie 'Carol Davila' din Bucureşti este implicată activ în numeroase proiecte care vizează informarea şi educaţia populaţiei în legătură cu afecţiunile cronice netransmisibile. În ceea ce priveşte bolile respiratorii, şi în mod special cancerul pulmonar, trebuie să evidenţiez importanţa proiectului dezvoltat în prezent de către UMFCD, respectiv Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, ce capătă un rol extrem de important pentru pacienţii cu cancer. Nu putem vorbi de tratament în cancerul pulmonar fără diagnostic genetic, de aceea trebuie să nu uităm rolul fundamental pe care genetica îl va avea în evidenţierea posibilelor mecanisme implicate în cancer la persoanele nefumătoare, procent care atinge aproximativ 15-20% din totalul cazurilor. Suntem într-un moment important pentru modernizarea sistemului de sănătate, iar abordarea bolilor cronice netransmisibile, aşa cum sunt cele respiratorii, trebuie să reprezinte o prioritate, având în vedere impactul la nivel social. În acest sens, consider că trebuie să se realizeze un parteneriat între mediul academic, reprezentanţii autorităţilor şi ai societăţii civile deopotrivă. Sănătatea trebuie să reprezinte o prioritate la nivel de societate!', a declarat Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga, Rectorul UMF 'Carol Davila' din Bucureşti.
'Noi, pneumologii, vedem zilnic povara pe care aceste patologii o au asupra societăţii şi sistemului de sănătate, fie că vorbim de cei aproape 1 milion de pacienţi cu astm, din care 10% cu forme severe, de cei aproape 1.5 milioane de pacienţi cu BPOC sau de cele peste 13.000 de cazuri de cancer pulmonar. Pentru a lupta eficient împotriva poverii acestor boli respiratorii care afectează atât de mulţi români, trebuie să asigurăm un diagnostic precoce al bolii, acces la tratamentul potrivit la momentul potrivit şi îngrijire medicală conform recomandărilor ghidurilor internaţionale, care să alinieze standardele din România la cele europene. Trebuie să tratăm afecţiunile respiratorii cronice, precum boala pulmonară obstructiv cronică (BPOC), ca priorităţi sociale şi de sănătate publică.', a declarat Prof. Univ. Dr. Florin Mihălţan, Preşedinte ales Societatea Română de Pneumologie.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 91% din populaţia globală trăieşte în zone unde calitatea aerului depăşeşte limitele recomandate. Tema din acest an a Zilei Mondiale a Plămânilor, 'Aer curat şi plămâni sănătoşi pentru toţi', scoate în evidenţă legătura strânsă dintre calitatea aerului şi sănătatea pulmonară. Aerul poluat afectează toate categoriile de vârstă, de la sugari până la vârstnici, expunerea prelungită la acesta putând scurta viaţa, deteriora plămânii, agrava astmul şi duce la dezvoltarea bolilor respiratorii cronice (14).
Referinţe:
(1, 2) https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/chronic-obstructive-pulmonary-disease-(copd)
(3, 4) https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/asthma
(5, 6, 7) https://www.who.int/news/item/01-02-2024-global-cancer-burden-growing--amidst-mounting-need-for-services
(8, 9, 10, 12, 13) https://international-respiratory-coalition.org/countries/romania/
(11) https://health.ec.europa.eu/document/download/f427c4df-b6e5-455e-880c-600964b40a11_en?filename=2023_chp_ro_romanian.pdf
(14) https://www.firsnet.org/
Afisari: 30
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].