Comunicat de presă - IPJ Alba
CUM PUTEM PREVENI VICTIMIZAREA DIN CRIMINALITATEA INFORMATICĂ
Azi, 25 septembrie 2024, la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba a avut loc o conferinţă de presă cu tema prevenirii victimizării din infracţiuni informatice.
https://www.youtube.com/watch?v=guzC7G_33Y0&t=418s
La aceasta au participat comisar şef Bic Vasile Darius, adjunct al şefului inspectoratului, desemnat la conducerea inspectoratului şi specialişti din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale.
În cadrul activităţii au fost prezentate următoarele aspecte:
Internetul si folosirea telefoanelor mobile de tip smartphone, precum si a reţelelor de socializare au devenit un aspect aproape indispensabil vieţii contemporane.
Într-o eră în care tehnologia digitală ne conectează pe toţi, infractorii se adaptează rapid la noile realităţi, exploatând vulnerabilităţile utilizatorilor de internet.
Conform datelor colectate, în anul în primele 9 luni ale anului 2024, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba a înregistrat 455 de cazuri de înşelăciune, din acest total, 209 fapte au fost săvârşite prin mijloace de comunicare online.
În acest context dorim să aducem în atenţia cetăţenilor informaţii şi aspecte de avut în vedere atunci când intenţionează să folosească mediul online pentru efectuarea de activităţi financiare sau investiţii şi cele mai utilizate metode folosite de infractori.
Principalele fapte înregistrate sunt cele care vizează fraude pe platforme de comerţ online, fiind identificate în principal două situaţii:
- Fraudatorul ca şi cumpărător: Contactează vânzătorul şi solicită mutarea conversaţiei pe un alt canal (ex. reţele de socializare şi mesagerie). Pretinde că a plătit produsul şi trimite un link fals pentru încasarea sumei, cerând datele de securitate ale cardului bancar. După obţinerea informaţiilor, iniţiază tranzacţii frauduloase şi nu mai răspunde la mesaje.
- Fraudatorul ca şi vânzător: Postează anunţuri cu produse fictive la preţuri foarte mici. Direcţionează cumpărătorul către un link de tip 'phishing' pentru a obţine datele cardului, pe care le foloseşte ulterior pentru plăţi online la comercianţi din alte ţări. O altă modalitate în înşelare a unui cumpărător de bună credinţă fiind livrarea unui produs cu alte caracteristici decât cele comandate (de obicei mult inferioare), neexistând ulterior posibilitatea returnării produsului.
O altă modalitate de sustragere a datelor bancare de la persoane vulnerabile este:
- Smishing-ul (phishing-ul prin SMS) este metoda de fraudare prin folosirea canalelor de comunicare prin mesaje SMS, care par a fi transmise de bănci, firme de curierat, instituţii poştale sau furnizori de servicii. Scopul este obţinerea de către fraudatori a unor date personale sau de autentificare, de regulă prin direcţionarea victimei către un link (website clonat) unde îi sunt solicitate datele personale/datele cardului (număr card, data expirării, CVV2/CVC) etc. Odată furnizate, fraudatorii folosesc informaţiile pentru a accesa şi sustrage fondurile persoanei care le-a furnizat.
Din sfera infracţiunilor de înşelăciune comise prin intermediul mijloacelor de comunicare online, se numără şi:
- Fraudele cu investiţii care reprezintă scheme frauduloase în care persoane sau entităţi necinstite promit investitorilor potenţiali oportunităţi de investiţii extrem de profitabile, dar care, în realitate, nu există sau sunt înşelătoare. Aceste scheme sunt diversificate şi pot include tranzacţii cu acţiuni fictive, criptomonede inexistente, scheme piramidale sau produse financiare fictive. Aceste investiţii pot fi promovate prin reclame de tip Deepfake - mesaje video difuzate în social media, în care apar imagini falsificate ale unor persoane, de obicei de notorietate, care recomandă anumite investiţii, fără ca, în realitate, acestea să fie implicate în subiect.
- Scam pe reţele de socializare, fie că este vorba de reclame false sau comentarii la subiecte ce atrag un număr mare de interacţiuni, oferind investiţii, relaţii amoroase, câştiguri din senin, moşteniri neaşteptate din străinătate pe care cel care a postat nu ar avea cui le transmite sau opere de caritate, obţinerea de credite cu dobândă neverosimil de mică. Toate aceste metode solicită o plată în avans, către destinaţii şi persoane necunoscute, a unor sume de bani sau aşa zise taxe (Advance-fee scam). Autorii se concentrează plătind reclame frauduloase pe pagini cu subiecte care au audienţă şi interacţiune mare, încercând să direcţioneze reclamele către segmente de populaţie ce au cunoştinţe de securitate online minime.
Din experienţa poliţiştilor care cercetează fapte de înşelăciune prin mijloace de comunicare online, pentru a rămâne protejat de fraudele online trebuie reţinute următoarele aspecte:
Nu există câştiguri uşoare, imediate pe reţelele sociale, din partea unor necunoscuţi! Promotorii fraudelor încearcă să atragă 'investitori' folosind limbaj tentant, cum ar fi 'dublaţi-vă investiţia într-o săptămână' sau 'profituri garantate'.
Lipsa de cunoştinţe tehnice necesare în noile activităţi desfăşurate online, duc la cedarea controlului. Persoanele vătămate renunţă cu uşurinţă, din cauza dorinţei de îmbogăţire rapidă şi pe fondul lipsei de cunoştinţe tehnice, la orice măsura de securitate digitală, cedând total controlul dispozitivelor electronice folosite.
În multe situaţii, sub pretextul că vor acorda suport tehnic, atacatorii conving persoanele vătămate, să îşi instaleze pe dispozitivele electronice folosite(telefon, tabletă, laptop etc.) aplicaţii tip remote desktop (de control de la distanţă), prin care aceştia capătă control total al acelor dispozitive. Astfel, utilizatorii oferă atacatorilor acces la toate datele personale şi bancare, accesibile prin intermediul dispozitivelor.
Persoanele sunt predispuse să rişte sume mici de bani online, chiar dacă au suspiciuni cu privire la onestitatea anumitor oferte. Acesta poate conduce, în final, la pierderea totală a controlului asupra dispozitivelor prin care gestionează adresele de e-mail şi online banking şi în final, chiar a tuturor conturilor bancare.
Băncile şi autorităţile nu solicită niciodată online, telefonic sau prin SMS date confidenţiale precum datele cardurilor, parola de acces sau PIN-ul.
'Reprezentanţii' falselor platforme de investiţii care se autoproclamă 'analişti financiari sau brokeri' sunt caracterizaţi de insistenţa şi presiunile pe care le fac asupra persoanelor să investească sau să evite să discute despre situaţia în care se află cu familia, prietenii, reprezentanţi ai băncilor sau poliţia.
Direcţii de urmat în situaţia în care o persoană devine victimă sau constată că este pe cale să devină victimă a unei infracţiuni de înşelăciune prin mijloace de comunicare online:
- în cazuri care creează suspiciuni se recomandă adresarea urgentă către unităţile bancare şi poliţie.
- Întreruperea, imediat, a legăturii cu autorii faptelor, chiar dacă aceştia încearcă insistent să reia contactul;
- luarea de măsuri de limitare a daunelor solicitând unităţilor bancare blocarea cardurilor/conturilor/transferurilor frauduloase, până la clarificarea situaţiei juridice a acestora;
- încetarea folosirii şi dezinstalarea programelor de acces la distanţă, neaccesarea link-urilor sau ataşamentelor;
- păstrarea datelor legate de fraudă. Poliţia şi lucrătorii bancari vor avea nevoie de ele.
De la începutul anului 2024, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba a mai abordat, folosindu-se chiar de exemple concrete, subiecte de actualitate, mesajele concentrându-se pe riscurile şi metodele de prevenire a înşelăciunilor online.
Această direcţie continuă să fie o prioritate pentru instituţia noastră, deoarece informarea şi conştientizarea publicului reprezintă primul pas în prevenirea victimizării.
Ne-am propus să ne adresăm categoriilor de persoane vulnerabile, inclusiv vârstnicilor, atât din mediul urban cât şi din mediul rural unde accesul la informaţii şi resurse poate fi mai limitat.
Dorim să aducem cunoştinţele şi practicile de siguranţă digitală mai aproape de cei care au cea mai mare nevoie de ele.
Încurajăm toţi cetăţenii să consulte site-ul www.sigurantaonline.ro, unde sunt prezentate detaliat metode şi mijloace de prevenire şi identificare a fraudelor online şi care este actualizat constant.
Azi, 25 septembrie 2024, la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba a avut loc o conferinţă de presă cu tema prevenirii victimizării din infracţiuni informatice.
https://www.youtube.com/watch?v=guzC7G_33Y0&t=418s
La aceasta au participat comisar şef Bic Vasile Darius, adjunct al şefului inspectoratului, desemnat la conducerea inspectoratului şi specialişti din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale.
În cadrul activităţii au fost prezentate următoarele aspecte:
Internetul si folosirea telefoanelor mobile de tip smartphone, precum si a reţelelor de socializare au devenit un aspect aproape indispensabil vieţii contemporane.
Într-o eră în care tehnologia digitală ne conectează pe toţi, infractorii se adaptează rapid la noile realităţi, exploatând vulnerabilităţile utilizatorilor de internet.
Conform datelor colectate, în anul în primele 9 luni ale anului 2024, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba a înregistrat 455 de cazuri de înşelăciune, din acest total, 209 fapte au fost săvârşite prin mijloace de comunicare online.
În acest context dorim să aducem în atenţia cetăţenilor informaţii şi aspecte de avut în vedere atunci când intenţionează să folosească mediul online pentru efectuarea de activităţi financiare sau investiţii şi cele mai utilizate metode folosite de infractori.
Principalele fapte înregistrate sunt cele care vizează fraude pe platforme de comerţ online, fiind identificate în principal două situaţii:
- Fraudatorul ca şi cumpărător: Contactează vânzătorul şi solicită mutarea conversaţiei pe un alt canal (ex. reţele de socializare şi mesagerie). Pretinde că a plătit produsul şi trimite un link fals pentru încasarea sumei, cerând datele de securitate ale cardului bancar. După obţinerea informaţiilor, iniţiază tranzacţii frauduloase şi nu mai răspunde la mesaje.
- Fraudatorul ca şi vânzător: Postează anunţuri cu produse fictive la preţuri foarte mici. Direcţionează cumpărătorul către un link de tip 'phishing' pentru a obţine datele cardului, pe care le foloseşte ulterior pentru plăţi online la comercianţi din alte ţări. O altă modalitate în înşelare a unui cumpărător de bună credinţă fiind livrarea unui produs cu alte caracteristici decât cele comandate (de obicei mult inferioare), neexistând ulterior posibilitatea returnării produsului.
O altă modalitate de sustragere a datelor bancare de la persoane vulnerabile este:
- Smishing-ul (phishing-ul prin SMS) este metoda de fraudare prin folosirea canalelor de comunicare prin mesaje SMS, care par a fi transmise de bănci, firme de curierat, instituţii poştale sau furnizori de servicii. Scopul este obţinerea de către fraudatori a unor date personale sau de autentificare, de regulă prin direcţionarea victimei către un link (website clonat) unde îi sunt solicitate datele personale/datele cardului (număr card, data expirării, CVV2/CVC) etc. Odată furnizate, fraudatorii folosesc informaţiile pentru a accesa şi sustrage fondurile persoanei care le-a furnizat.
Din sfera infracţiunilor de înşelăciune comise prin intermediul mijloacelor de comunicare online, se numără şi:
- Fraudele cu investiţii care reprezintă scheme frauduloase în care persoane sau entităţi necinstite promit investitorilor potenţiali oportunităţi de investiţii extrem de profitabile, dar care, în realitate, nu există sau sunt înşelătoare. Aceste scheme sunt diversificate şi pot include tranzacţii cu acţiuni fictive, criptomonede inexistente, scheme piramidale sau produse financiare fictive. Aceste investiţii pot fi promovate prin reclame de tip Deepfake - mesaje video difuzate în social media, în care apar imagini falsificate ale unor persoane, de obicei de notorietate, care recomandă anumite investiţii, fără ca, în realitate, acestea să fie implicate în subiect.
- Scam pe reţele de socializare, fie că este vorba de reclame false sau comentarii la subiecte ce atrag un număr mare de interacţiuni, oferind investiţii, relaţii amoroase, câştiguri din senin, moşteniri neaşteptate din străinătate pe care cel care a postat nu ar avea cui le transmite sau opere de caritate, obţinerea de credite cu dobândă neverosimil de mică. Toate aceste metode solicită o plată în avans, către destinaţii şi persoane necunoscute, a unor sume de bani sau aşa zise taxe (Advance-fee scam). Autorii se concentrează plătind reclame frauduloase pe pagini cu subiecte care au audienţă şi interacţiune mare, încercând să direcţioneze reclamele către segmente de populaţie ce au cunoştinţe de securitate online minime.
Din experienţa poliţiştilor care cercetează fapte de înşelăciune prin mijloace de comunicare online, pentru a rămâne protejat de fraudele online trebuie reţinute următoarele aspecte:
Nu există câştiguri uşoare, imediate pe reţelele sociale, din partea unor necunoscuţi! Promotorii fraudelor încearcă să atragă 'investitori' folosind limbaj tentant, cum ar fi 'dublaţi-vă investiţia într-o săptămână' sau 'profituri garantate'.
Lipsa de cunoştinţe tehnice necesare în noile activităţi desfăşurate online, duc la cedarea controlului. Persoanele vătămate renunţă cu uşurinţă, din cauza dorinţei de îmbogăţire rapidă şi pe fondul lipsei de cunoştinţe tehnice, la orice măsura de securitate digitală, cedând total controlul dispozitivelor electronice folosite.
În multe situaţii, sub pretextul că vor acorda suport tehnic, atacatorii conving persoanele vătămate, să îşi instaleze pe dispozitivele electronice folosite(telefon, tabletă, laptop etc.) aplicaţii tip remote desktop (de control de la distanţă), prin care aceştia capătă control total al acelor dispozitive. Astfel, utilizatorii oferă atacatorilor acces la toate datele personale şi bancare, accesibile prin intermediul dispozitivelor.
Persoanele sunt predispuse să rişte sume mici de bani online, chiar dacă au suspiciuni cu privire la onestitatea anumitor oferte. Acesta poate conduce, în final, la pierderea totală a controlului asupra dispozitivelor prin care gestionează adresele de e-mail şi online banking şi în final, chiar a tuturor conturilor bancare.
Băncile şi autorităţile nu solicită niciodată online, telefonic sau prin SMS date confidenţiale precum datele cardurilor, parola de acces sau PIN-ul.
'Reprezentanţii' falselor platforme de investiţii care se autoproclamă 'analişti financiari sau brokeri' sunt caracterizaţi de insistenţa şi presiunile pe care le fac asupra persoanelor să investească sau să evite să discute despre situaţia în care se află cu familia, prietenii, reprezentanţi ai băncilor sau poliţia.
Direcţii de urmat în situaţia în care o persoană devine victimă sau constată că este pe cale să devină victimă a unei infracţiuni de înşelăciune prin mijloace de comunicare online:
- în cazuri care creează suspiciuni se recomandă adresarea urgentă către unităţile bancare şi poliţie.
- Întreruperea, imediat, a legăturii cu autorii faptelor, chiar dacă aceştia încearcă insistent să reia contactul;
- luarea de măsuri de limitare a daunelor solicitând unităţilor bancare blocarea cardurilor/conturilor/transferurilor frauduloase, până la clarificarea situaţiei juridice a acestora;
- încetarea folosirii şi dezinstalarea programelor de acces la distanţă, neaccesarea link-urilor sau ataşamentelor;
- păstrarea datelor legate de fraudă. Poliţia şi lucrătorii bancari vor avea nevoie de ele.
De la începutul anului 2024, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba a mai abordat, folosindu-se chiar de exemple concrete, subiecte de actualitate, mesajele concentrându-se pe riscurile şi metodele de prevenire a înşelăciunilor online.
Această direcţie continuă să fie o prioritate pentru instituţia noastră, deoarece informarea şi conştientizarea publicului reprezintă primul pas în prevenirea victimizării.
Ne-am propus să ne adresăm categoriilor de persoane vulnerabile, inclusiv vârstnicilor, atât din mediul urban cât şi din mediul rural unde accesul la informaţii şi resurse poate fi mai limitat.
Dorim să aducem cunoştinţele şi practicile de siguranţă digitală mai aproape de cei care au cea mai mare nevoie de ele.
Încurajăm toţi cetăţenii să consulte site-ul www.sigurantaonline.ro, unde sunt prezentate detaliat metode şi mijloace de prevenire şi identificare a fraudelor online şi care este actualizat constant.
Afisari: 17
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].