logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

Comunicat de presă - Opera Braşov

'Rigoletto', povestea tragică a unui bufon

Miercuri, 25 septembrie 2024, de la ora 17.00, la Muzeul 'Casa Mureşenilor', vă aşteptam la o nouă ediţie a 'Recitalului de la ora cinci' ! Evenimentul muzical va fi susţinut de soliştii Operei Braşov: Mădălina Bourceanu - soprană, Maria Catrina - soprană, Aurelia Florian - soprană, Anda Pop - soprană, Lăcrămioara Schuller - soprană şi Alexandru Aghenie - bariton. Simona Patriche îi va acompania la pian, iar Simona Manole va face prezentarea momentelor.

Programul recitalului va fi alcătuit, exclusiv, din muzică de operă şi va cuprinde arii reprezentative din lucrările de gen: 'Îl Trovatore' şi 'Bal mascat' de G. Verdi, 'Nunta lui Figaro' de W.A. Mozart sau 'Pescuitorii de perle' de G. Bizet.

- Recitalul durează o oră şi nu are pauză.

Preţ bilete: 8 lei - adulţi, 4 lei - pensionari şi 2 lei - elevi, studenţi. Acestea se pot achiziţiona de la sediul Muzeului 'Casa Mureşenilor' (Piaţa Sfatului nr. 25), înainte de începerea evenimentului.

Sâmbătă 28 septembrie 2024, de la ora 18.30, în Sala Operei, vă invităm la o operă însemnată din istoria muzicii: 'Rigoletto' de Giuseppe Verdi !

Premiera mondială a lucrării a avut loc pe 11 martie 1851, la Teatrul 'La Fenice' din Veneţia, bucurându-se de un succes extraordinar chiar de la prima reprezentaţie.

Opera lui Verdi se bazează pe o piesă a lui Victor Hugo, iar compozitorul spera, iniţial, să folosească acelaşi nume, 'Le roi s'amuse' (Regele se amuză). Când acest titlu a fost respins, el a sugerat 'La Maledizione' (Blestemul), înainte de a se decide, în cele din urmă, să numească opera după protagonistul ei. 'Rigoletto', alături de 'Îl Trovatore' şi 'Traviata', face parte dintr-o trilogie pe care Verdi a compus-o într-o perioadă extrem de scurtă - doi ani (1851 - 1853) - dacă stăm să ne gândim la monumentalismul acestor opere. Muzica lui Verdi, străbătută de un romantism pur, este de un rafinament aparte, iar compozitorul a reuşit să empatizeze deplin cu personajele pe care le-a creat.
Povestea tragică se centrează pe licenţiosul duce de Mantova, pe Rigoletto şi pe frumoasa fiică a lui Rigoletto, Gildă. Titlul 'La maledizione' (Blestemul), se referă la blestemul adresat Ducelui şi lui Rigoletto de către un curtean a cărui fiică a fost sedusă de duce, cu încurajarea lui Rigoletto. Blestemul are loc când Gildă se îndrăgosteşte de duce şi îşi sacrifică viaţa pentru a o salva pe a acestuia de asasinii angajaţi de tatăl ei.

Producţia de la Opera Braşov datează din 2018 şi îi aparţine regizorului italian Matteo Mazzoni, colaborator de peste zece ani al instituţiei noastre. Montarea excelează prin câteva subterfugii care ne introduc în atmosfera lucrării verdiene: recrearea atmosferei tipice oraşului italian Mantova, reproducerea picturii 'Căderea Titanilor' a discipolului lui Rafael, Giulio Romano, introducerea unui personaj surpriză, dar şi folosirea unor tehnici moderne de machiaj şi bodypainting.

În distribuţia spectacolului de sâmbătă, îi veţi putea urmări pe: Rigoletto - Lucian Petrean (invitat), Gildă - Alexandra Procopovici (invitată), Ducele de Mantova - Liviu Iftene, Sparafucile - Dan Popescu, Maddalena - Asineta Răducan, Giovanna - Sonia Hazarian, Contele de Monterone - Ştefan Schuller, Marullo - Paul Tomescu, Contele de Ceprano - Lorand Cristian, Contesa de Ceprano - Anca Panait, Uşierul - Paul Tomescu, Pajul - Alina Ichim, Borşa - Cristian Dicu, Eva - Emilia Mirea (invitată), Bufonul - Teodor Pătrascu (figuraţie extraordinară), Slujitoarele Evei - Miruna Mândruţă, Agatha Olah, Nicoleta Sasu-Galian, Copiii - Anastasia Rotaru, Irina Şerban. Îşi dau concursul Orchestră şi Corul Operei Braşov.

La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Victor Dumănescu, invitat. Regia artistică poartă semnătura lui Matteo Mazzoni (Italia). Scenografia: Rodica Garştea. Dirijor cor: Dragoş Cohal. Asistent regie: Silvia Papadopoulos. Asistent mişcare scenică: Diana Drăgan. Bodypainting: Giusy Campolungo, Lucia Postacchini. Regie scenă: Alina Nistor.

Soprana Alexandra Procopovici este solistă a Teatrului Naţional de Operă şi Balet 'Maria Bieşu' din Chişinău şi păşeşte, pentru prima dată, pe scena Operei Braşov. Anul 2024 i-a adus numeroase recunoaşteri pe plan naţional şi internaţional: Premiul I atât la 'Verum Solitus' Vocal Competition de la Cluj-Napoca, cât şi la Concursul Internaţional de Canto 'Ione l Perlea' de la Slobozia, în juriul cărora s-a aflat şi Mihai Irimia, directorul artistic al Operei Braşov, dar şi la Concursul Internaţional de Canto 'Toţi dal Monte'.

Alexandra Procopovici a fost solistă în proiectul FRANCONCERT, în Franţa şi Belgia, în stagiunea 2022/ 2023 şi invitată în cadrul spectacolului cu 'Carmina Burana' de Carl Orff, ce a avut loc la Palatul Congreselor din Pariş, în 2022. A interpretat-o pe Gildă în operă 'Rigoletto' de G. Verdi la Teatrul Orfeu din Taranto (Italia), în 2023. În acest an, rolul Rosina din 'Bărbierul din Sevilla' de G. Rossini a purtat-o pe scena Teatrului Luxor din Rotterdam şi la Parktheater din Eindhoven (Olanda).

A colaborat cu dirijorii: Lorenzo Bizzarri (Italia), Andrei Yurkevich (Cehia), Traian Ichim (România), Iurie Parohovnyk (Ucraina), Nicolae Dohotaru (Republica Moldova), Denis Ceausov (Republica Moldova).

Pe lângă rolurile amintite, în reportoriul tinerei soprane se mai găsesc: Adina din 'Elixirul dragostei', Norina din 'Don Pasquale' şi Lucia din 'Lucia di Lammermoor' de G. Donizetti, Regina nopţii din 'Flautul fermecat' de W.A. Mozart, Carolina din 'Căsătoria secretă' de D. Cimarosa, Brigitte din 'Iolanta' de P. Ceaikovski sau Marfa din 'Mireasa ţarului' de N. Rimski-Korsakov.

Baritonul Lucian Petrean este un vechi şi apropiat colaborator al Operei Braşov, foarte apreciat de publicul meloman. Artistul desfăşoară o activitate prodigioasă atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional; amintim doar câteva dintre ultimele sale realizări: în luna august 2022 a fost invitat să participe la Festivalul clasic 'Amore e vendetta' din Lech, Austria. Aici a interpretat fragmente din 'Un Ballo în Maschera' de G. Verdi şi rolul Alfio din 'Cavalleria Rusticana' de Pietro Mascagni. În martie 2023 debutează în rolul Macbeth, din opera omonimă de Giuseppe Verdi, la Teatrul Naţional de Operă şi Balet 'Maria Bieşu' de la Chişinău. În iunie 2023 este invitat la festivalul de muzică clasică în aer liber 'DescOperă' de la Orheiul Vechi, din inima Moldovei. Interpretează rolul lui Tonio şi Prolog, din opera 'Pagliacci' de Ruggero Leoncavallo, sub bagheta maestrului Nicolae Dohotaru şi a orchestrei de la Teatrul de Operă şi Balet din Chişinău.

În iulie 2023, la Venezia, sub îndrumarea maestrului Stefano Gibellato, urmează cursuri de master-class în arta interpretativă şi tehnică vocală, studiind o serie de roluri din repertoriul personal.

În luna septembrie a anului trecut începe cursurile de doctorat în domeniul muzical de la Universitatea Naţională de Arte 'George Enescu' din Iaşi, după ce, în 2013, a fost declarat doctor în filologie, de către Facultatea de Litere a Universităţii 'Babes-Bolyai' din Cluj-Napoca.

În septembrie-octombrie 2023 este invitat, de către Badisches Staatstheater Karlsruhe, pentru a interpreta rolul Nabucco, din opera omonimă de Giuseppe Verdi, în cea mai nouă producţie a teatrului. În noiembrie 2023, l-a interpretat pe scena 'Teatro Politeama Greco' din Lecce, pe Giorgio Germont din opera 'La Traviata' de Giuseppe Verdi.

În ianuarie 2024, la propunerea Luminiţei Arvunescu - preşedintele U.C.R.R.M. (Uniunea Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali din România) este invitat să dialogheze, telefonic, la deschiderea stagiunii de transmisiuni directe de la Metropolitan Opera House din New York, fiind considerat 'unul dintre cei mai semnificativi interpreţi români ai rolului Nabucco peste hotare'.

În iulie 2024 este invitat de către Opera din Tel Aviv pentru a interpreta rolul Rigoletto, în cea mai nouă producţie a operei.

Maestrul Victor Dumănescu revine la pupitrul dirijoral al Orchestrei Operei Braşov, la sfârşitul acestei săptămâni. Gheorghe Victor Dumănescu este absolvent al Conservatorului 'George Enescu' din Iaşi, unde a beneficiat de îndrumările maeştrilor Ion Pavalache, Dumitru D. Botez şi Ion Baciu. Între anii 1969 - 1974 a fost dirijor al corului Filarmonicii din Iaşi, continuându-şi activitatea ca dirijor al Operei Române din Iaşi, până în 1983. Ulterior, traiectoria sa artistică marchează o importantă cotitură, prin venirea la pupitrul Operei Române din Cluj-Napoca. În paralel, devine profesor universitar al Academiei de Muzică 'Gheorghe Dima', la clasele de orchestră şi artă scenică. Între 1991 - 1994 a fost prim-dirijor al Operei Naţionale din Chişinău, îndeplinind ulterior, între 1999 - 2001, aceeaşi funcţie şi la nou-înfiinţata Operă din Antalya (Turcia). Este invitat să dirijeze la majoritatea filarmonicilor şi operelor din ţară, precum şi în străinătate. A întreprins, la pupitrul mai multor orchestre simfonice şi colective de operă, turnee în Ungaria, Austria, Rusia, Germania, Italia, Elveţia, Franţa, Belgia, Olanda, Spania. Este invitat al mai multor festivaluri internaţionale: Taşkent, Stara Zagora, Aspendos, Ankara, contribuie la realizarea unor premiere la Teatrul Academic de Operă şi Balet din Kiev. A realizat numeroase înregistrări radio şi tv. A contribuit la promovarea creaţiei romaneşti prin realizarea mai multor prime audiţii.

- Spectacolul durează două ore şi 40 de minute şi are o pauză.

Pentru acest eveniment, nu mai sunt bilete disponibile !

Informaţii se pot obţine la telefon: 0268-419380.

Evenimente desfăşurate cu sprijinul Consiliului Local al Municipiului Braşov şi al Primăriei Municipiului Braşov.
Afisari: 43

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.