Comunicat de presă - Comunitatea Declic
Raport experţi: România, cea mai aspră legislaţie din Europa, împotriva drogurilor la volan, dar total ineficientă. Cum e legislaţia în alte ţări
Declic cere Guvernului să adopte limite pentru conducerea sub influenţă, pe modelul internaţional
Comunitatea Declic lansează public raportul realizat de experţi din domeniul criminologiei şi al medicinei legale, Condusul sub influenţa substanţelor psihoactive în România, în care specialiştii au analizat comparativ legislaţia din zona europeană, dar şi din Statele Unite ale Americii.
Concluziile raportului arată că, în forma actuală, legislaţia din ţara noastră este cea mai dură din regiune, însă are potenţialul greşit de a-i trimite la închisoare chiar şi pe şoferii nevinovaţi. Legislaţia din România nu face diferenţa între tratament medicamentos şi consum droguri care afectează condusul la volan, nici între prezenţa unor urme de substanţă în organism şi a unor cantităţi însemnate care pot influenţa reacţiile unui om.
Pentru ca oamenii nevinovaţi să nu ajungă la închisoare, Comunitatea Declic cere Guvernului să adopte limite pentru conducerea sub influenţă, pe modelul internaţional.
Raportul Condusul sub influenţa substanţelor psihoactive în România', realizat de criminologul Vlad Zaha şi de medicul primar legist Gabriel Gorun, arată ce limite au adoptat alte ţări şi recomandă autorităţilor, pornind de la modelele internaţionale, limite ce pot fi adoptate şi de România.
Raportul complet poate fi citit şi preluat de aici: https://analiza-declic-sub-influenta.mystrikingly.com/
Declic, alături de 37.000 de cetăţeni, cere Ministerului Justiţiei modificarea Codului Penal şi introducerea de limite pentru substanţele comune, limite asumate de Guvern pentru modelul toleranţă zero. Aceste limite, propuse de Comunitatea Declic, la recomandarea specialiştilor, sunt raportate la valorile celorlalte ţări precum europene precum Germania, Franţa, Marea Britanie.
'A introduce limite pentru substanţele comune nu înseamnă a anula principiul toleranţă zero al statului, ci a îl lămuri pentru oameni. E nevoie de aceste limite pentru substanţe precum codeina, amfetamina, thc, morfină şi altele, ca oamenii aflaţi sub tratament pentru ADHD, diabet, boli de inimă, anxietate ori cei care iau pastile pentru dureri de cap, care nu le afectează capacitatea de a conduce, să poată şofa fără riscul unui dosar penal. Ce facem cu aceşti oameni? Îi băgăm la închisoare, le distrugem vieţile doar pentru că politicienii sunt incapabili să înţeleagă că toleranţă zero nu înseamnă să incriminezi urme de substanţe în corp?', a declarat Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic Nu mai pedepsiţi şoferi nevinovaţi, schimbaţi legea!
Medicul legist Gabriel Gorun, cel care a lucrat la raportul 'Condusul sub influenţa substanţelor psihoactive în România', spune că toate ţările civilizate au limite stabilite cu ajutorul medicilor, dar în România politicienii au ajuns să încerce să îi convingă pe medici că 'ştiu ei mai bine':
'Am început, în România, să facem analiză semantică despre ce înseamnă ' a fi sub influenţă' şi mai puţin să vorbim despre cât de incapacitat e şoferul de a şofa. Politicienii noştri, cei care fac legi, au ajuns să încerce să ne convingă pe noi, medicii, cum 3 molecule dintr-o substanţă sunt capabile să influenţeze 100 de miliarde de receptori neuronali sau musculari şi comportamentul să fie modificat. E o aberaţie. De aceea, în partea medicală ar trebui să se consulte cu specialişti. Ei încearcă să ne convingă cu argumente judiciare că biologia funcţionează altfel' , spune medicul legist Gabriel Gorun în prezentarea raportului Condusul sub influenţa substanţelor psihoactive în România.
Expertul criminolog Vlad Zaha, care a documentat pentru raport legislaţia altor state, spune că România are cele mai dure legi, care îi pedepsesc şi pe cei nevinovaţi. 'Din cele peste 4000 de accidente grave în 2022, doar 3 au fost din cauza drogurilor. Sunt de 40 de ori mai multe accidente din cauza alcoolului decât drogurilor. Majoritatea celor pedepsiţi pot fi oameni nevinovaţi, care pur şi simplu îşi iau tratamentele pentru ADHD, răceală sau durere sau oameni care au consumat substanţe în scop recreaţional, cu mult timp în urmă, chiar săptămâni. Nu ne referim la pierderea permisului, ci la pedepse cu închisoarea', a declarat Vlad Zaha la prezentarea raportului.
La rândul său, psihiatrul Eugen Hriscu atrage atenţia că pacienţii ajung să renunţe la tratamente de frica dosarelor penale.
'Ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii doi ani este criminal. De doi ani de zile, oameni complet nevinovaţi au fost transformaţi în infractori. Pacienţii noştri se tem că pot rămâne fără permis doar pentru că îşi urmează tratamentele necesare pentru sănătatea lor. Suntem aici să apărăm bunul simţ, adică simpla posibilitate ca un om să-şi poată urma tratamentul şi să-şi ducă copilul la grădiniţă cu maşina', a declarat medicul psihiatru, specialist în adicţii, Eugen Hriscu.
Prezentarea video a raportului poate fi accesată şi preluată de aici: https://tapthe.link/declic-live-18sept
Vlad Zaha este expert criminolog în domeniul politicilor publice antidrog şi criminologiei publice intervenţioniste, specializat în cadrul Universităţii Manchester şi a Universităţii Oxford. Momentan îşi continuă activitatea de cercetare asupra abordărilor antidrog româneşti şi se implică activ în diseminarea ştiinţei criminologice pentru publicul din România.
Gabriel Gorun este medic primar legist, Doctor în Ştiinţe Medicale (tema: Rolul Medicinei Legale în combaterea toxicomaniei cu droguri psihoactive), fost responsabil naţional pentru indicatorul Drug Related Deaths - European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction - Lisabona 2006-2019, Project leader şi membru în proiecte de cercetare în domeniul toxicologiei medico-legale, cu 40 de lucrări ştiinţifice în domeniul toxicologiei, materiale didactice, şi monografii (şi capitole) - inclusiv premiată de Academia Română (Toxicologie medico-legală, 2007), cu activitate expertală judiciară de circa 20 de ani.
Eugen Hriscu este medic psihiatru, psihoterapeut şi specialist în prevenirea şi tratamentul dependenţelor. E specialist acreditat de Ministerul Sănătăţii în domeniul dependenţelor de substanţe. A coordonat înfiinţarea a două centre de tratament al dependenţei de heroină şi mai multe servicii de tratament al dependenţei de alcool. In prezent, implementează singura intervenţie de tip cognitiv-comportamental de grup pentru dependenţa de jocuri de noroc. Este unul din cei 3 editori-coordonatori ai Compendiumului de medicina adicţiei, apărut anul acesta.
Declic cere Guvernului să adopte limite pentru conducerea sub influenţă, pe modelul internaţional
Comunitatea Declic lansează public raportul realizat de experţi din domeniul criminologiei şi al medicinei legale, Condusul sub influenţa substanţelor psihoactive în România, în care specialiştii au analizat comparativ legislaţia din zona europeană, dar şi din Statele Unite ale Americii.
Concluziile raportului arată că, în forma actuală, legislaţia din ţara noastră este cea mai dură din regiune, însă are potenţialul greşit de a-i trimite la închisoare chiar şi pe şoferii nevinovaţi. Legislaţia din România nu face diferenţa între tratament medicamentos şi consum droguri care afectează condusul la volan, nici între prezenţa unor urme de substanţă în organism şi a unor cantităţi însemnate care pot influenţa reacţiile unui om.
Pentru ca oamenii nevinovaţi să nu ajungă la închisoare, Comunitatea Declic cere Guvernului să adopte limite pentru conducerea sub influenţă, pe modelul internaţional.
Raportul Condusul sub influenţa substanţelor psihoactive în România', realizat de criminologul Vlad Zaha şi de medicul primar legist Gabriel Gorun, arată ce limite au adoptat alte ţări şi recomandă autorităţilor, pornind de la modelele internaţionale, limite ce pot fi adoptate şi de România.
Raportul complet poate fi citit şi preluat de aici: https://analiza-declic-sub-influenta.mystrikingly.com/
Declic, alături de 37.000 de cetăţeni, cere Ministerului Justiţiei modificarea Codului Penal şi introducerea de limite pentru substanţele comune, limite asumate de Guvern pentru modelul toleranţă zero. Aceste limite, propuse de Comunitatea Declic, la recomandarea specialiştilor, sunt raportate la valorile celorlalte ţări precum europene precum Germania, Franţa, Marea Britanie.
'A introduce limite pentru substanţele comune nu înseamnă a anula principiul toleranţă zero al statului, ci a îl lămuri pentru oameni. E nevoie de aceste limite pentru substanţe precum codeina, amfetamina, thc, morfină şi altele, ca oamenii aflaţi sub tratament pentru ADHD, diabet, boli de inimă, anxietate ori cei care iau pastile pentru dureri de cap, care nu le afectează capacitatea de a conduce, să poată şofa fără riscul unui dosar penal. Ce facem cu aceşti oameni? Îi băgăm la închisoare, le distrugem vieţile doar pentru că politicienii sunt incapabili să înţeleagă că toleranţă zero nu înseamnă să incriminezi urme de substanţe în corp?', a declarat Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic Nu mai pedepsiţi şoferi nevinovaţi, schimbaţi legea!
Medicul legist Gabriel Gorun, cel care a lucrat la raportul 'Condusul sub influenţa substanţelor psihoactive în România', spune că toate ţările civilizate au limite stabilite cu ajutorul medicilor, dar în România politicienii au ajuns să încerce să îi convingă pe medici că 'ştiu ei mai bine':
'Am început, în România, să facem analiză semantică despre ce înseamnă ' a fi sub influenţă' şi mai puţin să vorbim despre cât de incapacitat e şoferul de a şofa. Politicienii noştri, cei care fac legi, au ajuns să încerce să ne convingă pe noi, medicii, cum 3 molecule dintr-o substanţă sunt capabile să influenţeze 100 de miliarde de receptori neuronali sau musculari şi comportamentul să fie modificat. E o aberaţie. De aceea, în partea medicală ar trebui să se consulte cu specialişti. Ei încearcă să ne convingă cu argumente judiciare că biologia funcţionează altfel' , spune medicul legist Gabriel Gorun în prezentarea raportului Condusul sub influenţa substanţelor psihoactive în România.
Expertul criminolog Vlad Zaha, care a documentat pentru raport legislaţia altor state, spune că România are cele mai dure legi, care îi pedepsesc şi pe cei nevinovaţi. 'Din cele peste 4000 de accidente grave în 2022, doar 3 au fost din cauza drogurilor. Sunt de 40 de ori mai multe accidente din cauza alcoolului decât drogurilor. Majoritatea celor pedepsiţi pot fi oameni nevinovaţi, care pur şi simplu îşi iau tratamentele pentru ADHD, răceală sau durere sau oameni care au consumat substanţe în scop recreaţional, cu mult timp în urmă, chiar săptămâni. Nu ne referim la pierderea permisului, ci la pedepse cu închisoarea', a declarat Vlad Zaha la prezentarea raportului.
La rândul său, psihiatrul Eugen Hriscu atrage atenţia că pacienţii ajung să renunţe la tratamente de frica dosarelor penale.
'Ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii doi ani este criminal. De doi ani de zile, oameni complet nevinovaţi au fost transformaţi în infractori. Pacienţii noştri se tem că pot rămâne fără permis doar pentru că îşi urmează tratamentele necesare pentru sănătatea lor. Suntem aici să apărăm bunul simţ, adică simpla posibilitate ca un om să-şi poată urma tratamentul şi să-şi ducă copilul la grădiniţă cu maşina', a declarat medicul psihiatru, specialist în adicţii, Eugen Hriscu.
Prezentarea video a raportului poate fi accesată şi preluată de aici: https://tapthe.link/declic-live-18sept
Vlad Zaha este expert criminolog în domeniul politicilor publice antidrog şi criminologiei publice intervenţioniste, specializat în cadrul Universităţii Manchester şi a Universităţii Oxford. Momentan îşi continuă activitatea de cercetare asupra abordărilor antidrog româneşti şi se implică activ în diseminarea ştiinţei criminologice pentru publicul din România.
Gabriel Gorun este medic primar legist, Doctor în Ştiinţe Medicale (tema: Rolul Medicinei Legale în combaterea toxicomaniei cu droguri psihoactive), fost responsabil naţional pentru indicatorul Drug Related Deaths - European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction - Lisabona 2006-2019, Project leader şi membru în proiecte de cercetare în domeniul toxicologiei medico-legale, cu 40 de lucrări ştiinţifice în domeniul toxicologiei, materiale didactice, şi monografii (şi capitole) - inclusiv premiată de Academia Română (Toxicologie medico-legală, 2007), cu activitate expertală judiciară de circa 20 de ani.
Eugen Hriscu este medic psihiatru, psihoterapeut şi specialist în prevenirea şi tratamentul dependenţelor. E specialist acreditat de Ministerul Sănătăţii în domeniul dependenţelor de substanţe. A coordonat înfiinţarea a două centre de tratament al dependenţei de heroină şi mai multe servicii de tratament al dependenţei de alcool. In prezent, implementează singura intervenţie de tip cognitiv-comportamental de grup pentru dependenţa de jocuri de noroc. Este unul din cei 3 editori-coordonatori ai Compendiumului de medicina adicţiei, apărut anul acesta.
Afisari: 47
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.