Comunicat de presă - Curtea Constituţională a României
I. În şedinţa din data de 19 septembrie 2024, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, a decis:
- Cu unanimitate de voturi, a respins excepţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi de deputaţi neafiliaţi şi a constatat că prevederile Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2023 privind înfiinţarea, dezvoltarea şi administrarea unui hub financiar la nivelul Ministerului Finanţelor, în ansamblul său, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.109/2023, în ansamblul său, precum şi, în special, dispoziţiile art.1-5 din ordonanţă sunt constituţionale.
În esenţă, Curtea a reţinut că, potrivit expunerii de motive a legii de aprobare a acesteia, urgenţa reglementării prin ordonanţă de urgenţă este justificată obiectiv,
situaţia extraodinară fiind determinată de necesitatea consolidării, interconectării şi asigurării în mod unitar a securităţii cibernetice a bazelor de date critice administrate
de statul român, prin Ministerul Finanţelor, iar măsurile reglementate nu vizează explicit sau implicit restrângerea exerciţiului unor drepturi şi a unor libertăţi fundamentale.
Totodată, obiectul de reglementare al ordonanţei nu priveşte niciunul dintre domeniile de specialitate pentru care este solicitat avizul Consiliului Economic şi Social şi sunt indicate sursele pentru finanţarea cheltuielilor pentru implementarea Hubului financiar, respectiv fonduri obţinute prin Planul National de Redresare şi Rezilienţă al României, fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, fonduri externe nerambursabile, precum şi alte surse de finanţare legal constituite.
Ministerului Finanţelor, aflat sub controlul Parlamentului, îi revine sarcina administrării Hub-ului financiar, respectiv a soluţiilor tehnice implementate de Regia Autonomă 'Rasirom', prin Centrul Naţional de Informaţii Financiare, astfel încât nu sunt încălcate dispoziţiile financiare referitoare la separaţia şi echilibrul puterilor în stat. În ceea ce priveşte accesul liber la justiţie, Curtea a reţinut că lipsa unor prevederi exprese referitoare la posibilitatea atacării în justiţie a măsurilor reglementate de ordonanţa de urgenţă criticată nu presupune negarea accesului la instanţă, acesta putând fi realizat pe calea dreptului comun, respectiv art.9 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Având în vedere că nu s-a constatat restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, Curtea a reţinut că invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art.53 din Constituţie nu are relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
- Cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, şi a constatat că dispoziţiile Legii pentru completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal sunt neconstituţionale.
În esenţă, Curtea a reţinut că forma legii adoptate de Camera Deputaţilor, care completează Codul penal cu prevederile art.348 ind.1 - nerespectarea obligaţiilor din domeniul jocurilor de noroc şi ale art.371 ind.1 - tulburarea folosinţei locuinţei, elimină obiectul iniţial de reglementare al propunerii legislative, introducând texte de incriminare care, în mod evident, nu se regăsesc în intenţia de reglementare şi în forma legii respinse de Senat, formă care vizează exclusiv modificarea dispoziţiilor art.335 alin.(1) din Codul penal. Prin urmare, Curtea a constatat că Legea pentru completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal este neconstituţională, întrucât încalcă prevederile art.61 alin.(2) şi ale art.75 alin.(1) din Constituţie, prin nerespectarea principiului bicameralismului.
II. De asemenea, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr.11/2024 privind statutul grefierilor şi al altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice este neconstituţională, în ansamblul său.
În esenţă, Curtea a constatat că normele intertemporale din cuprinsul legii criticate nu realizează o tranziţie organică la noile reglementări referitoare la statutul grefierilor în lipsa unei etapizări şi gradări a noilor soluţii legislative promovate şi nu asigură integrarea coerentă a acestora în cadrul legislativ existent. Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie sub aspectul securităţii juridice, în componenta sa de previzibilitate normativă, corelată cu exigenţele ce rezultă din principiul statului de drept. Totodată, Curtea a mai reţinut că, potrivit jurisprudenţei sale constante, reglementările legale abrogate prin legea neconstituţională reintră în vigoare la data publicării deciziei, cu referire, în special, la Legea nr.567/2004.
*
Deciziile sunt definitive şi general obligatorii.
Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
III. Totodată, Curtea Constituţională a amânat pentru data de 15 octombrie 2024 obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, obiecţie formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Compartimentul relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol al Curţii Constituţionale
- Cu unanimitate de voturi, a respins excepţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi de deputaţi neafiliaţi şi a constatat că prevederile Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2023 privind înfiinţarea, dezvoltarea şi administrarea unui hub financiar la nivelul Ministerului Finanţelor, în ansamblul său, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.109/2023, în ansamblul său, precum şi, în special, dispoziţiile art.1-5 din ordonanţă sunt constituţionale.
În esenţă, Curtea a reţinut că, potrivit expunerii de motive a legii de aprobare a acesteia, urgenţa reglementării prin ordonanţă de urgenţă este justificată obiectiv,
situaţia extraodinară fiind determinată de necesitatea consolidării, interconectării şi asigurării în mod unitar a securităţii cibernetice a bazelor de date critice administrate
de statul român, prin Ministerul Finanţelor, iar măsurile reglementate nu vizează explicit sau implicit restrângerea exerciţiului unor drepturi şi a unor libertăţi fundamentale.
Totodată, obiectul de reglementare al ordonanţei nu priveşte niciunul dintre domeniile de specialitate pentru care este solicitat avizul Consiliului Economic şi Social şi sunt indicate sursele pentru finanţarea cheltuielilor pentru implementarea Hubului financiar, respectiv fonduri obţinute prin Planul National de Redresare şi Rezilienţă al României, fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, fonduri externe nerambursabile, precum şi alte surse de finanţare legal constituite.
Ministerului Finanţelor, aflat sub controlul Parlamentului, îi revine sarcina administrării Hub-ului financiar, respectiv a soluţiilor tehnice implementate de Regia Autonomă 'Rasirom', prin Centrul Naţional de Informaţii Financiare, astfel încât nu sunt încălcate dispoziţiile financiare referitoare la separaţia şi echilibrul puterilor în stat. În ceea ce priveşte accesul liber la justiţie, Curtea a reţinut că lipsa unor prevederi exprese referitoare la posibilitatea atacării în justiţie a măsurilor reglementate de ordonanţa de urgenţă criticată nu presupune negarea accesului la instanţă, acesta putând fi realizat pe calea dreptului comun, respectiv art.9 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Având în vedere că nu s-a constatat restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, Curtea a reţinut că invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art.53 din Constituţie nu are relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
- Cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, şi a constatat că dispoziţiile Legii pentru completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal sunt neconstituţionale.
În esenţă, Curtea a reţinut că forma legii adoptate de Camera Deputaţilor, care completează Codul penal cu prevederile art.348 ind.1 - nerespectarea obligaţiilor din domeniul jocurilor de noroc şi ale art.371 ind.1 - tulburarea folosinţei locuinţei, elimină obiectul iniţial de reglementare al propunerii legislative, introducând texte de incriminare care, în mod evident, nu se regăsesc în intenţia de reglementare şi în forma legii respinse de Senat, formă care vizează exclusiv modificarea dispoziţiilor art.335 alin.(1) din Codul penal. Prin urmare, Curtea a constatat că Legea pentru completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal este neconstituţională, întrucât încalcă prevederile art.61 alin.(2) şi ale art.75 alin.(1) din Constituţie, prin nerespectarea principiului bicameralismului.
II. De asemenea, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr.11/2024 privind statutul grefierilor şi al altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice este neconstituţională, în ansamblul său.
În esenţă, Curtea a constatat că normele intertemporale din cuprinsul legii criticate nu realizează o tranziţie organică la noile reglementări referitoare la statutul grefierilor în lipsa unei etapizări şi gradări a noilor soluţii legislative promovate şi nu asigură integrarea coerentă a acestora în cadrul legislativ existent. Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie sub aspectul securităţii juridice, în componenta sa de previzibilitate normativă, corelată cu exigenţele ce rezultă din principiul statului de drept. Totodată, Curtea a mai reţinut că, potrivit jurisprudenţei sale constante, reglementările legale abrogate prin legea neconstituţională reintră în vigoare la data publicării deciziei, cu referire, în special, la Legea nr.567/2004.
*
Deciziile sunt definitive şi general obligatorii.
Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
III. Totodată, Curtea Constituţională a amânat pentru data de 15 octombrie 2024 obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, obiecţie formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Compartimentul relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol al Curţii Constituţionale
Afisari: 30
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.