Comunicat de presă - Administraţia Prezidenţială
Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
Joi, 19 septembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de Preşedintele României, Klaus Iohannis.
O primă temă abordată a fost cea referitoare la evoluţiile recente privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv ultimele escaladări, care constituie noi încălcări flagrante ale dreptului internaţional de către Federaţia Rusă. A fost analizat impactul acestora asupra securităţii regionale la Marea Neagră, cu implicaţii semnificative în plan european şi euroatlantic, şi s-au discutat măsuri suplimentare de descurajare şi combatere a ameninţărilor de securitate, care să fie implementate la nivel naţional, precum şi cu sprijinul Aliaţilor în cadrul NATO.
Totodată, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat opţiunile pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova, fiind subliniate riscurile în vederea gestionării eficiente şi consecvente a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.
În cadrul discuţiilor, au fost evidenţiate oportunităţile majore care decurg din procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dar şi provocările cu care se confruntă în contextul acţiunilor hibride ale Federaţiei Ruse şi al războiului de agresiune dus împotriva Ucrainei. Sunt provocări care necesită o gestionare atentă, coordonată din partea României şi a partenerilor Chişinăului, inclusiv prin acordarea de sprijin adecvat.
Aceste ameninţări şi riscuri determină, în aproape toate cazurile, implicaţii şi pentru România. De aceea, obiectivul principal de politică externă al ţării noastre în raport cu Republica Moldova este susţinerea şi asigurarea ireversibilităţii parcursului european, prin sprijinirea implementării reformelor şi a politicilor publice necesare, pe baza Parteneriatului Strategic bilateral, consolidat.
Revalidarea constantă, în mod amplificat în ultimii ani, a poziţiei României de susţinător principal al Republicii Moldova, de furnizor de asistenţă şi soluţii concrete (de la gaze la energie electrică, păcură, resurse umane, consultanţă) şi de principală voce care promovează agenda europeană a Moldovei creează cele mai favorabile premise pentru întărirea Parteneriatului Strategic.
În continuarea şedinţei, membrii Consiliului au analizat şi aprobat Planul Naţional de Implementare a Pactului Civil în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC), ca urmare a adoptării unui nou Pact Civil al PSAC de către Uniunea Europeană.
Noul Pact stabileşte un nivel de ambiţie superior al UE în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună, urmărind să sporească eficacitatea, flexibilitatea şi robusteţea misiunilor civile prin promovarea unei abordări modulare, pentru a creşte eficienţa şi viteza de răspuns a Uniunii Europene în ceea ce priveşte gestionarea civilă a crizelor, în condiţiile unor resurse limitate.
Documentul va facilita implicarea mai eficientă a României la misiunile civile PSAC şi valorificarea experienţei dobândite de specialiştii noştri, în contextul în care participarea reprezentanţilor români la misiuni PSAC face parte din contribuţia naţională la creşterea rolului UE ca actor global.
Membrii Consiliului au abordat, totodată, şi Planul de înzestrare a Armatei României 2025 - 2034, document de referinţă pentru planificarea armamentelor, prin care se realizează corelarea dintre nevoile operaţionale de tehnică şi echipamente militare pentru dotarea structurii de forţe şi resursele financiare preconizate a fi alocate pentru înzestrare, urmând ca discuţiile pe acest subiect să fie continuate.
Schimbarea majoră a situaţiei regionale de securitate generate de postura agresivă a Federaţiei Ruse a determinat reanalizarea, reprioritizarea şi reconfigurarea programelor de înzestrare pentru dotarea şi dezvoltarea capabilităţilor militare necesare contracarării noilor ameninţări, inclusiv prin creşterea, în cadrul acestora, a achiziţiei cantităţilor de muniţii necesare pentru luptă şi pentru constituirea graduală a stocurilor.
Din această perspectivă, pentru protejarea intereselor esenţiale de securitate şi asigurarea securităţii aprovizionării, România este direct interesată ca pe teritoriul naţional să existe capacităţi industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forţe pe timp de pace şi menţinerea în stare operaţională a echipamentelor achiziţionate, cât şi fabricarea şi dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităţilor militare în situaţii de criză sau război.
În acest sens, creşterea alocaţiilor bugetare pentru Apărare generează un efect direct şi asupra industriei de profil din România, care are oportunitatea de a iniţia un proces de transformare, retehnologizare şi adaptare prin atragerea de tehnologii noi performante şi know-how, prin colaborare cu companii din domeniu, consacrate la nivel internaţional.
Departamentul Comunicare Publică
Joi, 19 septembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de Preşedintele României, Klaus Iohannis.
O primă temă abordată a fost cea referitoare la evoluţiile recente privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv ultimele escaladări, care constituie noi încălcări flagrante ale dreptului internaţional de către Federaţia Rusă. A fost analizat impactul acestora asupra securităţii regionale la Marea Neagră, cu implicaţii semnificative în plan european şi euroatlantic, şi s-au discutat măsuri suplimentare de descurajare şi combatere a ameninţărilor de securitate, care să fie implementate la nivel naţional, precum şi cu sprijinul Aliaţilor în cadrul NATO.
Totodată, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat opţiunile pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova, fiind subliniate riscurile în vederea gestionării eficiente şi consecvente a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.
În cadrul discuţiilor, au fost evidenţiate oportunităţile majore care decurg din procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dar şi provocările cu care se confruntă în contextul acţiunilor hibride ale Federaţiei Ruse şi al războiului de agresiune dus împotriva Ucrainei. Sunt provocări care necesită o gestionare atentă, coordonată din partea României şi a partenerilor Chişinăului, inclusiv prin acordarea de sprijin adecvat.
Aceste ameninţări şi riscuri determină, în aproape toate cazurile, implicaţii şi pentru România. De aceea, obiectivul principal de politică externă al ţării noastre în raport cu Republica Moldova este susţinerea şi asigurarea ireversibilităţii parcursului european, prin sprijinirea implementării reformelor şi a politicilor publice necesare, pe baza Parteneriatului Strategic bilateral, consolidat.
Revalidarea constantă, în mod amplificat în ultimii ani, a poziţiei României de susţinător principal al Republicii Moldova, de furnizor de asistenţă şi soluţii concrete (de la gaze la energie electrică, păcură, resurse umane, consultanţă) şi de principală voce care promovează agenda europeană a Moldovei creează cele mai favorabile premise pentru întărirea Parteneriatului Strategic.
În continuarea şedinţei, membrii Consiliului au analizat şi aprobat Planul Naţional de Implementare a Pactului Civil în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC), ca urmare a adoptării unui nou Pact Civil al PSAC de către Uniunea Europeană.
Noul Pact stabileşte un nivel de ambiţie superior al UE în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună, urmărind să sporească eficacitatea, flexibilitatea şi robusteţea misiunilor civile prin promovarea unei abordări modulare, pentru a creşte eficienţa şi viteza de răspuns a Uniunii Europene în ceea ce priveşte gestionarea civilă a crizelor, în condiţiile unor resurse limitate.
Documentul va facilita implicarea mai eficientă a României la misiunile civile PSAC şi valorificarea experienţei dobândite de specialiştii noştri, în contextul în care participarea reprezentanţilor români la misiuni PSAC face parte din contribuţia naţională la creşterea rolului UE ca actor global.
Membrii Consiliului au abordat, totodată, şi Planul de înzestrare a Armatei României 2025 - 2034, document de referinţă pentru planificarea armamentelor, prin care se realizează corelarea dintre nevoile operaţionale de tehnică şi echipamente militare pentru dotarea structurii de forţe şi resursele financiare preconizate a fi alocate pentru înzestrare, urmând ca discuţiile pe acest subiect să fie continuate.
Schimbarea majoră a situaţiei regionale de securitate generate de postura agresivă a Federaţiei Ruse a determinat reanalizarea, reprioritizarea şi reconfigurarea programelor de înzestrare pentru dotarea şi dezvoltarea capabilităţilor militare necesare contracarării noilor ameninţări, inclusiv prin creşterea, în cadrul acestora, a achiziţiei cantităţilor de muniţii necesare pentru luptă şi pentru constituirea graduală a stocurilor.
Din această perspectivă, pentru protejarea intereselor esenţiale de securitate şi asigurarea securităţii aprovizionării, România este direct interesată ca pe teritoriul naţional să existe capacităţi industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forţe pe timp de pace şi menţinerea în stare operaţională a echipamentelor achiziţionate, cât şi fabricarea şi dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităţilor militare în situaţii de criză sau război.
În acest sens, creşterea alocaţiilor bugetare pentru Apărare generează un efect direct şi asupra industriei de profil din România, care are oportunitatea de a iniţia un proces de transformare, retehnologizare şi adaptare prin atragerea de tehnologii noi performante şi know-how, prin colaborare cu companii din domeniu, consacrate la nivel internaţional.
Departamentul Comunicare Publică
Afisari: 26
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.