Bucureştiul devine în octombrie capitala patrimoniului cultural european

Priorităţile de politici publice la nivel european şi românesc vor fi agreate la Summitul European al Patrimoniului, găzduit de Bucureşti

Specialiştii şi activiştii pe patrimoniu români vor adopta un Manifest pentru Patrimoniul Cultural din România

Bucureşti, 18 septembrie 2024 - Priorităţile de politici publice pentru protejarea patrimoniului cultural la nivelul Uniunii Europene, pentru mandatul viitoarei Comisii Europene şi la nivelul României, vor fi discutate de unii dintre cei mai buni experţi din Europa, înalţi oficiali europeni şi români, care se vor reuni la Bucureşti, între 6 şi 8 octombrie 2024, în cadrul Summitului European al Patrimoniului Cultural.

Cele mai bune 26 proiecte de conservare a patrimoniului premiate în acest an - printre care şi două din România (Biserica Săsească din Alma Vii şi Biserica Sfântului Mihail, Cluj-Napoca) - vor fi prezentate şi celebrate cu această ocazie, în cadrul unei Ceremonii de decernare a Premiilor Europene pentru Patrimoniu, acordate de Comisia Europeană, precum şi în cadrul unei zile dedicate excelenţei în domeniu. Publicul larg poate încă să voteze pentru proiectul care va câştiga Public Choice Award, până pe 22 septembrie, la acest link.

Evenimentul care transformă Bucureştiul în capitala patrimoniului cultural european este organizat de reţeaua Europa Nostra, sub patronajul Preşedintelui României şi cu sprijinul Comisiei Europene, al Ministerului Culturii şi al Primăriei Generale a Capitalei.

Patronajul Preşedintelui României pentru Summitul European al Patrimoniului a fost acordat oficial astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă la care au participat Ministrul Culturii, Raluca Turcan, Consilierul Prezidenţial pentru Cultură, Sergiu Nistor, Secretara generală a Europa Nostra, Sneska Quaedvlieg-Mihailovic, Primarul General al Capitalei, Nicuşor Dan, Fondatorul organizaţiei Ambulanţa pentru Monumente şi membru al juriului Premiilor Europene pentru Patrimoniu, Eugen Vaida; Marin Cazacu, directorul general al Filarmonicii George Enescu, administratorul Ateneului Român, clădire care a primit Marca Patrimoniului European în 2024.

'Acum 34 de ani, subiectul patrimoniului era împărtăşit de un număr foarte restrâns de oameni şi organizaţii din ţara noastră. Astăzi, subiectul patrimoniului cultural şi cel al restaurării monumentelor istorice a depăşit interesul strict al unei înguste elite, devenind central în interesul tinerei generaţii, al specialiştilor, al organizaţiilor şi instituţiilor administrative. Acest lucru se datorează şi vocii Europa Nostra, care a recunoscut în mod repetat calitatea intervenţiilor de salvare şi restaurare a patrimoniului efectuate în România, apreciind în mod deosebit şi calitatea umană, a specialiştilor care le-au înfăptuit', a spus Consilierul Prezidenţial pentru Cultură, Sergiu Nistor.

'Bucureştiul găzduieşte un Summit European pentru Patrimoniu strategic, dat fiind că are loc chiar înainte să înceapă mandatul viitoarei Comisii Europene şi pentru că putem să evaluăm şi să dezvoltăm politicile europene pentru protejarea patrimoniului cultural, pornind de la ultimele evoluţii. Summitul se va încheia cu un document de politici publice, cu principalele direcţii de acţiune pe care Europa Nostra le va susţine în relaţia cu instituţiile europene - Manifestul de la Bucureşti. Sunt câteva priorităţi pe care ne axăm, precum: aplicarea unor principii clare de calitate în practica patrimoniului cultural şi în special în lucrările de restaurare, unde au existat de-a lungul timpului atâtea probleme, precum şi în proiectele de regenerare urbană; integrarea principiilor şi mecanismelor sustenabilităţii în practica patrimoniului cultural; recunoaşterea, celebrarea şi încurajarea celor mai bune practici în domeniul protejării patrimoniului cultural, utilizarea tehnologiilor digitale pentru protejarea şi valorificarea patrimoniului, tranziţia digitală. Noi promovăm patrimoniul ca o expresie a drepturilor omului', a declarat Secretara generală a Europa Nostra, Sneska Quaedvlieg-Mihailovic.

'Anul 2024 a fost un an semnificativ din perspectiva realizărilor pe patrimoniu în România. Într-un mod inovator, am creat un concept unitar de punere în valoare a patrimoniului cultural românesc, astfel încât acesta să aibă locul pe care îl merită în patrimoniul cultural european. Partea de patrimoniu construit cred că a intrat pe un făgaş pozitiv şi mi-aş dori să fie ireversibil, indiferent de structura de decizie pe care România o va avea. Am intensificat investiţiile în clădirile de patrimoniu. Am creat programe de investiţii noi în patrimoniul construit', a afirmat Ministrul Culturii, Raluca Turcan, enumerând printre exemplele de clădiri de patrimoniu incluse în aceste programe Ateneul Român, case memoriale, biserici monument istoric şi gări de patrimoniu.

'Cred că este vital ca oamenii să conştientizeze importanţa patrimoniului şi mai ales a patrimoniului construit, pentru că - dincolo de a conferi identitate unui oraş - acesta are şi o valenţă, o valoare economică. Din perspectiva Primăriei Municipiului Bucureşti, cred că este important ca patrimoniul construit să fie o piaţă corectă, în care investitori corecţi să vină, să restaureze, să respecte, să valorifice, să dezvolte patrimoniul cultural, pentru că acesta reprezintă cartea de vizită a unui oraş,' a spus Primarul General al Capitalei, Nicuşor Dan.

'Încercăm, prin modelele noastre, să inspirăm şi ţările vecine să facă paşi semnificativi pe drumul restaurării şi valorificării sustenabile a patrimoniului cultural, mai ales a monumentelor istorice. Este esenţial ca acestea să fie salvate, reutilizate şi să fie vii, să atragă oameni să vină să le viziteze. Turismul este o modalitate extraordinară de validare a soluţiilor de conservare şi reutilizare găsite şi implementate de specialişti. Contează fiecare model, pentru că el poate influenţa şi genera zeci de alte iniţiative. (...) Patrimoniul trăieşte prin oameni şi prin prezenţa în spaţiul public. Altfel, patrimoniul moare', a afirmat Fondatorul organizaţiei Ambulanţa pentru Monumente şi membru al juriului Premiilor Europene pentru Patrimoniu, Eugen Vaida.

'Ateneul Român, care a primit Marca Patrimoniului European în 2024, este o sursă de inspiraţie pentru oricine îi trece pragul, pentru noi toţi, este locul unde este prezentă cultura şi istoria naţională, este un simbol al identităţii României şi, din acest an, un simbol al identităţii europene. Impactul pe care îl are la nivelul comunităţii, prin toate evenimentele care se desfăşoară sub cupola Ateneului Român, este major, şi de aceea este esenţial ca Ateneul Român să beneficieze de intervenţii de conservare, dezvoltare, modernizare, digitalizare conforme celor mai bune practici în domeniu la nivel internaţional', a arătat Marin Cazacu, directorul general al Filarmonicii George Enescu.

Prezentarea Summitului European al Patrimoniului

Excelenţa în Patrimoniul European

Summitul European al Patrimoniului va începe pe 6 octombrie cu Ziua Excelenţei în Patrimoniul European, un eveniment care se va desfăşura la Palatul Regal, în cadrul căruia cele 26 de proiecte câştigătoare în cadrul competiţiei pentru Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra, pentru ca cei interesaţi să înveţe din experienţa lor. Evenimentul va fi împărţit în cinci sesiuni dedicate celor cinci categorii de premii: 1) Conservare şi Reutilizare Adaptativă; 2) Cercetare; 3) Educaţie, Formare şi Competenţe; 4) Implicarea şi Conştientizarea Cetăţenilor; şi 5) Campionii Patrimoniului.

Proiectele câştigătoare vor fi celebrate în Ceremonia de premiere, care va avea loc pe 7 octombrie, la Ateneul Român. Va fi un eveniment de nivel înalt, co-găzduit de Comisarul european pentru inovaţie, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Iliana Ivanova, şi de Preşedintele Executiv al Europa Nostra, Prof. Dr. Hermann Parzinger. Atunci vor fi anunţaţi public cei 5 câştigători ai Grand Prix şi câştigătorul premiului Public Choice, fiecare primind un premiu de 10.000 de euro.

Politici publice la nivel european

Luni, 7 octombrie, participanţii se vor reuni în al doilea Forum al Hub-ului European pentru Patrimoniu, pentru a discuta despre provocările şi oportunităţile oferite de tranziţia digitală. Acest eveniment este o continuare a Forumului de la Veneţia, din 2023, care s-a încheiat cu publicarea unui Apel Global la Acţiune pentru a plasa cultura şi patrimoniul în centrul acţiunii climatice, înainte de COP28, care a avut loc la Dubai în noiembrie. Participanţii vor explora cum sectorul patrimoniului cultural poate îmbrăţişa tranziţia digitală, într-o manieră responsabilă din punct de vedere social şi ecologic, şi cum poate sprijini şi inspira viitorul digital al Europei.

Cercetători, factori de decizie, artişti, istorici şi personalităţi marcante din societatea civilă şi comunitatea patrimoniului european se vor reuni în Agora politicilor publice, marţi 8 octombrie, la Muzeul Naţional de Artă, Sala Tronului, pentru a dezbate priorităţile pentru perioada următoare. Anul acesta, discuţiile se vor concentra pe conceptul de calitate în restaurarea şi conservarea patrimoniului cultural, precum şi pe priorităţile pentru viitoarea agendă a Comisiei Europene. Calitatea ar trebui să ghideze strategiile politice şi intervenţiile specifice în domeniul patrimoniului cultural, în special în contextul crizei climatice.

Participanţii vor analiza legăturile dintre politicile majore ale UE, cum ar fi Pactul Verde European şi New European Bauhaus, şi documentele-cheie privind conservarea patrimoniului, cum ar fi Principiile Europene de Calitate şi Sistemul de Calitate Baukultur de la Davos.

Agora se va încheia cu un Manifest despre priorităţile de politici publice care vor fi promovate în perioada următoare de Europa Nostra la nivelul instituţiilor europene.

Politici publice pentru România

Sâmbătă, 5 octombrie, organizaţiile şi specialiştii români din domeniul patrimoniului se vor reuni la ARCUB într-o masă rotundă pentru a discuta priorităţile de politici publice pentru România. Şi această discuţie va duce la formularea unui document programatic - Manifest pentru Patrimoniul Cultural din România - care va fi utilizat în dialogul cu autorităţile române şi va fi discutat şi în cadrul Summitului.

Tot sâmbătă şi tot la ARCUB, va avea loc Youth Forum, care va aduce împreună tinerii interesaţi de protejarea patrimoniului.

Dezvoltare de parteneriate şi colaborare

România are una din cele mai vibrante comunităţi de experţi şi organizaţii neguvernamentale în cadrul Europa Nostra şi este ţara cu cele mai multe premii câştigate de-a lungul timpului la competiţiile Europa Nostra, a arătat SneĹĄka Quaedvlieg-Mihailović. De asemenea, România are o capacitate foarte mare de mobilizare a publicului, motiv pentru care a câştigat 5 din cele 12 Public Choice Awards (Premii alese de public) acordate de-a lungul timpului.

'Europa Nostra acordă o importanţă deosebită colaborării cu autorităţile centrale şi locale. Mai mult, primăriile unor capitale europene fac parte din reţeaua noastră, precum Atena, Amsterdam, Nicosia. Ne plac însă în mod special oraşele conduse de primari care au lucrat înainte în societatea civilă, pentru promovarea patrimoniului, şi care nu au uitat acest lucru, odată ce au ajuns în funcţie. Înţeleg că primarul general al Bucureştiului este un astfel de ales. Am vrea să vedem acest model răspândindu-se în Europa şi să avem tot mai mulţi primari care înţeleg că, probabil, cea mai importantă resursă a unui oraş, după oameni, este patrimoniul cultural', a completat Sneska Quaedvlieg-Mihailovic.

Informaţii de background:

Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra

Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra au fost lansate de Comisia Europeană în 2002 şi de atunci sunt gestionate de Europa Nostra. Timp de 22 de ani, Premiile au fost un instrument cheie pentru recunoaşterea şi promovarea multiplelor valori ale patrimoniului pentru societatea, economia şi mediul din Europa. Aceste premii sunt menite să evidenţieze şi să disemineze excelenţa în domeniul patrimoniului, dar şi cele mai bune practici în Europa, să încurajeze schimbul transfrontalier de cunoştinţe şi să conecteze părţile interesate din domeniul patrimoniului în cadrul unor reţele mai largi. Premiile au adus beneficii majore câştigătorilor, cum ar fi o mai mare expunere (inter)naţională, finanţare suplimentară şi creşterea numărului de vizitatori. În plus, Premiile au promovat o mai mare grijă faţă de patrimoniul nostru comun în rândul cetăţenilor europeni. Pentru mai multe detalii şi statistici despre Premii, vă rugăm să vizitaţi website-ul Premiilor.

Apelul de înscrieri pentru ediţia din 2025 a Premiilor va fi deschis în toamna anului 2024. Abonaţi-vă la newsletter pentru a primi Apelul odată ce va fi lansat sau vizitaţi www.europeanheritageawards.eu/apply pentru mai multe informaţii.

Europa Nostra

Europa Nostra este vocea europeană a societăţii civile care se angajează să protejeze şi să promoveze patrimoniul cultural şi natural. Este o federaţie pan-europeană de ONG-uri din domeniul patrimoniului, susţinută de o reţea largă de organisme publice, companii private şi persoane fizice, acoperind peste 40 de ţări. Este cea mai mare şi cea mai reprezentativă reţea de patrimoniu din Europa, menţinând relaţii strânse cu Uniunea Europeană, Consiliul Europei, UNESCO şi alte organisme internaţionale. Fondată în 1963, Europa Nostra şi-a sărbătorit anul trecut cea de-a 60-a aniversare.

Europa Nostra militează pentru salvarea monumentelor, siturilor şi peisajelor europene aflate în pericol de dispariţie, în special prin intermediul Programului 7 Most Endangered. Reţeaua celebrează şi diseminează excelenţa prin intermediul Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra. Europa Nostra contribuie, în mod activ, la definirea şi punerea în aplicare a strategiilor şi politicilor europene legate de patrimoniu printr-un dialog participativ cu instituţiile europene şi prin coordonarea Alianţei Europene a Patrimoniului.

Europa Nostra a condus consorţiul european selectat de Comisia Europeană pentru a gestiona proiectul pilot European Heritage Hub (2023-2025). Este, de asemenea, partener oficial al iniţiativei Noul Bauhaus European, dezvoltată de Comisia Europeană şi este unul dintre principalii membri şi susţinători europeni ai Reţelei Patrimoniului Climatic.

Europa Creativă

Europa Creativă este programul UE care sprijină sectoarele culturale şi creative, permiţându-le să îşi sporească contribuţia la societatea, economia şi mediul de viaţă din Europa. Cu un buget de 2,4 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, sprijină organizaţii din domeniile patrimoniului, artelor spectacolului, artelor plastice, artelor interdisciplinare, editurilor, filmului, televiziunii, muzicii şi jocurilor video, precum şi zeci de mii de artişti, profesionişti din domeniul cultural şi audiovizual.

Afisari: 62