Comunicat de presă - Federaţia Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România
Nr. CNDR 151/17.09.2024
Protest al pensionarilor cu dizabilităţi, în faţa Guvernului: Li se propune înlocuirea drepturilor câştigate cu un ajutor social
Federaţia Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România a organizat un miting de protest în data de 16 septembrie, în intervalul orar 10 - 14, în faţa Guvernului României.
Câteva zeci de persoane cu dizabilităţi, reprezentanţi ai Federaţiei Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România, ai Alianţei Naţionale pentru Boli Rare din România, ai Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, ai Ligii Naţionale a Organizaţiilor cu Personal cu Handicap din Cooperaţia Meşteşugărească, ai Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune, ai altor organizaţii şi autoreprezentanţi au protestat în faţa Guvernului României, în contextul nemulţumirii generale a pensionarilor cu dizabilităţi, pensionaţi la limită de vârstă, în urma aplicării unei formule de calcul prin Legea 360/2023, diferită de cele utilizate în legile anterioare, şi care a condus la diminuarea pensiilor recalculate ale acestora.
Pensionarii cu dizabilităţi care au beneficiat de stagiul de cotizare contributiv redus, conform legilor anterioare, au primit decizii de pensii din care rezultă diminuarea pensiilor cu procente semnificative, cuprinse între 40% şi 80%, în urma recalculării.
Daniela Tontsch, preşedintele Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România, a subliniat că, deşi prezenţa la protest nu a fost una masivă din cauza stării de sănătate a multora dintre cei afectaţi de noua lege a pensiilor, fiecare persoană care a ieşit în stradă reprezintă o voce importantă pentru această cauză.
,,Este dureros că persoanele cu dizabilităţi, ale căror vieţi sunt deja marcate de limitări, sunt nevoite să iasă în stradă, pentru a-şi apăra dreptul la demnitate. Oameni care au muncit în condiţii de handicap, care au contribuit la sistemul de pensii, au făcut eforturi supraomeneşti să îndeplinească stagiul de cotizare contributiv prevăzut de lege şi s-au pensionat la limită de vârstă, sunt ignoraţi şi umiliţi în acest mod', a declarat Daniela Tontsch
.
Noile modificări legislative din Legea nr. 360/2023 anulează recunoaşterea unui stagiu de cotizare contributiv redus pentru persoanele cu dizabilităţi. Această lege introduce o formulă de calcul care are la bază aplicarea unui stagiu de cotizare uniform de 25 de ani, fără a ţine cont de stagiile reduse recunoscute anterior pentru persoanele cu dizabilităţi grave şi accentuate, ceea ce produce o diminuare semnificativă a pensiilor acestor persoane.
,,La fel de grav este că persoanele cu dizabilităţi care se vor pensiona în baza Legii 360/2023 şi vor beneficia de stagiul redus de cotizare, vor avea pensii mai mici ca indemnizaţia socială de 1200 lei. Aceasta este o problemă socială semnificativă, deoarece nu doar că descurajează integrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii, dar şi subminează recunoaşterea eforturilor acestora de a participa activ în societate. Mai mult, se produce îngheţarea pensiilor la valoarea din 31 august 2024 şi lipsa oricărei indexări pe o perioadă de 10-15 ani, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la o viaţă demnă şi a principiului echităţii sociale. Persoanele afectate, în special cele cu handicap grav, vor fi puse într-o situaţie economică şi socială extrem de dificilă, pierzându-se orice recunoaştere a efortului lor de a participa activ la societate, în ciuda limitărilor fizice sau mentale', a mai spus Daniela Tontsch.
Totodată, Daniela Tontsch a subliniat că a constatat incoerenţă în comunicarea Guvernului. Ea a explicat că, iniţial, premierul a promis elaborarea unei legi distincte care să corecteze inechităţile din sistemul de pensii pentru persoanele cu dizabilităţi şi crearea unui grup de lucru la Ministerul Muncii. După o săptămână premierul a ieşit public şi a anunţat că va discuta cu Comisia Europeană pentru a soluţiona problemele pensionarilor cu dizabilităţi. Acesta a fost un mesaj îmbucurător pentru comunitate, care s-a pierdut vineri, 14.09.2024, când Consiliul Naţional al Dizabilităţii a primit din partea Ministerului Muncii propuneri de modificare a Legii 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, care, în loc să rezolve problema pensiilor, afectează drepturile obţinute anterior.
'Vor să ne anuleze un drept câştigat şi să ne ofere un ajutor social care nu are aceeaşi valoare sau semnificaţie juridică şi socială. Drepturile de pensie deja dobândite sunt drepturi câştigate. Potrivit principiului neretroactivităţii legii, reglementările noi nu pot diminua sau afecta drepturi deja dobândite în temeiul legilor anterioare. Dacă pensiile persoanelor cu handicap au fost stabilite conform unei formule care recunoştea stagiul redus de cotizare, o modificare a acestei formule poate fi contestată pe motiv că încalcă acest principiu. Conform Constituţiei, toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii. Eliminarea fără o justificare unui drept special, cum este stagiul redus de cotizare, acordat persoanelor cu handicap este o încălcare a acestui principiu de egalitate. Guvernul ar trebui să justifice de ce persoanele cu handicap nu mai beneficiază de acelaşi tratament în calculul pensiei. Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap stabileşte un cadru pentru protejarea persoanelor cu handicap şi pentru promovarea egalităţii şanselor. Dacă guvernul decide să înlocuiască dreptul la o pensie completă (bazată pe stagiu redus de cotizare) cu un 'coeficient de solidaritate', îl contestăm pe motiv că nu asigură o compensaţie echitabilă pentru pierderea drepturilor anterior garantate.
În ultimii 30 de ani ne-am pensionat în baza a trei legi organice, Legea 57/1992, Legea 19/2000, Legea 263/2013, care prevedeau un stagiu redus de cotizare, de 10-11 ani şi 8 luni, pentru persoanele care-l realizau cu handicap grav, respectiv 15-23 ani şi 6 luni, la accentuat, stagiu care constituia pentru aceste persoane stagiu complet de cotizare, pensia calculându-se prin raportare la acesta.
Nu în ultimul rând, menţionez că pensionarii cu dizabilităţi nu cer nimic în plus făţă de dreptul care li se cuvine, respectiv pensiile câştigate prin contribuţii sociale. Ministerul Muncii în varianta 2, trimisă către noi, ne propune acordarea prin Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a unui 'coeficient de solidaritate - valoarea acordată persoanelor cu handicap vizual grav, cu handicap grav şi handicap accentuat pentru completarea veniturilor obţinute în calitate de pensionar pentru limită de vârstă'. Transmit Guvernului că toate persoanele cu dizabilităţi din România au nevoie de 'coeficientul de solidaritate', iar argumentul pentru includerea unui coeficient de solidaritate în Legea 448/2006 pentru persoanele cu dizabilităţi din România poate fi fundamental pe mai multe considerate sociale şi economice, cum ar fi: compensarea inegalităţilor socio-economice - Persoanele cu dizabilităţi se confruntă adesea cu bariere suplimentare în accesul la educaţie, angajare şi servicii. De asemenea, au cheltuieli suplimentare pentru tratament, echipamente speciale sau adaptarea locuinţei. Un coeficient de solidaritate ar putea ajuta la compensarea acestor costuri; îmbunătăţirea calităţii vieţii - Persoanele cu dizabilităţi pot avea nevoi speciale care nu sunt întotdeauna acoperite de sprijinul existent. Introducerea unui coeficient de solidaritate ar putea oferi un ajutor financiar mai consistent, asigurând o mai bună integrare în societate şi viaţă; promovarea incluziunii sociale - Un astfel de coeficient ar fi un semn de solidaritate naţională, prin care societatea recunoaşte şi sprijină nevoile celor mai vulnerabili membri ai săi. Acest lucru ar putea încuraja incluziunea socială; reducerea riscului de sărăcie - Persoanele cu dizabilităţi sunt adesea mai vulnerabile la sărăcie datorită şanselor reduse de angajare şi veniturilor limitate. Coeficientul de solidaritate ar putea acţiona ca un mecanism de protecţie socială, reducând riscul de sărăcie extremă în rândul acestor persoane; ajustarea ajutorului în funcţie de nevoi - Un coeficient de solidaritate ar permite o ajustare mai echitabilă a sprijinului financiar, în funcţie de severitatea dizabilităţii şi de nevoile specifice ale fiecărei persoane. În acest fel, sprijinul ar putea fi mai bine calibrat pentru a răspunde realităţilor individuale; alinierea cu alte ţări europene - Multe ţări europene au mecanisme similare de sprijin pentru persoanele cu dizabilităţi, iar România ar putea adopta un astfel de coeficient pentru a se alină la standardele europene de protecţie. Această modificare ar putea aduce beneficii semnificative pentru o categorie vulnerabilă a populaţiei şi ar reflecta un angajament mai puternic din partea statului în ceea ce priveşte protecţia drepturilor şi demnitatea persoanelor cu dizabilităţi', a afirmat Daniela Tontsch.
La rândul său, Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) susţine că, prin noile modificări legislative, este descurajată integrarea socio-profesională a persoanelor cu dizabilităţi şi se va ajunge la creşterea gradului lor de dependenţă faţă de instituţiile statului.
,,Să se gândească şi la drepturile noastre, să gândească la faptul că pensiile reduse nu înseamnă o decizie bună, mai ales când vorbim de persoane cu dizabilităţi. Încercăm să contribuim pentru că atât timp cât suntem în câmpul muncii plătim contribuţii, plătim asigurări de sănătate, plătim asigurări sociale. Dar se pare că faptul că nu mai sunt perioade de contributivitate diferită pentru persoanele cu dizabilităţi, face ca după 20 de ani de muncă să ieşi cu 800 lei pensie, în condiţiile în care un venit social e undeva la 1.200 lei. Cu siguranţă în condiţii date, probabil multe dintre persoanele în grad de handicap grav nu vor dori să mai muncească şi probabil vom deveni asistaţi social, dacă guvernul crede că e vreun avantaj pentru autoritate să fim mai mult asistaţi sociali decât să fim în câmpul muncii', a declarat Radu Gănescu.
Potrivit preşedintei Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România, la finalul protestului, a fost depus la Guvern un document cu următoarele propuneri de modificare a Legii 360/2023:
Transformarea pensiei în plată în puncte, exclusiv pentru pensiile diminuate după recalculare, după modelul Art. 154 (2); modificarea Art. 88, alin 2 şi 3 prin atribuirea de un punct suplimentar pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiţii de handicap, respectiv deficienţă vizuală gravă, pentru persoanele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. a) şi art. 53 şi 0,50 puncte suplimentare pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiţii de handicap pentru persoanele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. b).
Preşedinte
Daniela Tontsch
Protest al pensionarilor cu dizabilităţi, în faţa Guvernului: Li se propune înlocuirea drepturilor câştigate cu un ajutor social
Federaţia Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România a organizat un miting de protest în data de 16 septembrie, în intervalul orar 10 - 14, în faţa Guvernului României.
Câteva zeci de persoane cu dizabilităţi, reprezentanţi ai Federaţiei Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România, ai Alianţei Naţionale pentru Boli Rare din România, ai Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, ai Ligii Naţionale a Organizaţiilor cu Personal cu Handicap din Cooperaţia Meşteşugărească, ai Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune, ai altor organizaţii şi autoreprezentanţi au protestat în faţa Guvernului României, în contextul nemulţumirii generale a pensionarilor cu dizabilităţi, pensionaţi la limită de vârstă, în urma aplicării unei formule de calcul prin Legea 360/2023, diferită de cele utilizate în legile anterioare, şi care a condus la diminuarea pensiilor recalculate ale acestora.
Pensionarii cu dizabilităţi care au beneficiat de stagiul de cotizare contributiv redus, conform legilor anterioare, au primit decizii de pensii din care rezultă diminuarea pensiilor cu procente semnificative, cuprinse între 40% şi 80%, în urma recalculării.
Daniela Tontsch, preşedintele Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România, a subliniat că, deşi prezenţa la protest nu a fost una masivă din cauza stării de sănătate a multora dintre cei afectaţi de noua lege a pensiilor, fiecare persoană care a ieşit în stradă reprezintă o voce importantă pentru această cauză.
,,Este dureros că persoanele cu dizabilităţi, ale căror vieţi sunt deja marcate de limitări, sunt nevoite să iasă în stradă, pentru a-şi apăra dreptul la demnitate. Oameni care au muncit în condiţii de handicap, care au contribuit la sistemul de pensii, au făcut eforturi supraomeneşti să îndeplinească stagiul de cotizare contributiv prevăzut de lege şi s-au pensionat la limită de vârstă, sunt ignoraţi şi umiliţi în acest mod', a declarat Daniela Tontsch
.
Noile modificări legislative din Legea nr. 360/2023 anulează recunoaşterea unui stagiu de cotizare contributiv redus pentru persoanele cu dizabilităţi. Această lege introduce o formulă de calcul care are la bază aplicarea unui stagiu de cotizare uniform de 25 de ani, fără a ţine cont de stagiile reduse recunoscute anterior pentru persoanele cu dizabilităţi grave şi accentuate, ceea ce produce o diminuare semnificativă a pensiilor acestor persoane.
,,La fel de grav este că persoanele cu dizabilităţi care se vor pensiona în baza Legii 360/2023 şi vor beneficia de stagiul redus de cotizare, vor avea pensii mai mici ca indemnizaţia socială de 1200 lei. Aceasta este o problemă socială semnificativă, deoarece nu doar că descurajează integrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii, dar şi subminează recunoaşterea eforturilor acestora de a participa activ în societate. Mai mult, se produce îngheţarea pensiilor la valoarea din 31 august 2024 şi lipsa oricărei indexări pe o perioadă de 10-15 ani, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la o viaţă demnă şi a principiului echităţii sociale. Persoanele afectate, în special cele cu handicap grav, vor fi puse într-o situaţie economică şi socială extrem de dificilă, pierzându-se orice recunoaştere a efortului lor de a participa activ la societate, în ciuda limitărilor fizice sau mentale', a mai spus Daniela Tontsch.
Totodată, Daniela Tontsch a subliniat că a constatat incoerenţă în comunicarea Guvernului. Ea a explicat că, iniţial, premierul a promis elaborarea unei legi distincte care să corecteze inechităţile din sistemul de pensii pentru persoanele cu dizabilităţi şi crearea unui grup de lucru la Ministerul Muncii. După o săptămână premierul a ieşit public şi a anunţat că va discuta cu Comisia Europeană pentru a soluţiona problemele pensionarilor cu dizabilităţi. Acesta a fost un mesaj îmbucurător pentru comunitate, care s-a pierdut vineri, 14.09.2024, când Consiliul Naţional al Dizabilităţii a primit din partea Ministerului Muncii propuneri de modificare a Legii 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, care, în loc să rezolve problema pensiilor, afectează drepturile obţinute anterior.
'Vor să ne anuleze un drept câştigat şi să ne ofere un ajutor social care nu are aceeaşi valoare sau semnificaţie juridică şi socială. Drepturile de pensie deja dobândite sunt drepturi câştigate. Potrivit principiului neretroactivităţii legii, reglementările noi nu pot diminua sau afecta drepturi deja dobândite în temeiul legilor anterioare. Dacă pensiile persoanelor cu handicap au fost stabilite conform unei formule care recunoştea stagiul redus de cotizare, o modificare a acestei formule poate fi contestată pe motiv că încalcă acest principiu. Conform Constituţiei, toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii. Eliminarea fără o justificare unui drept special, cum este stagiul redus de cotizare, acordat persoanelor cu handicap este o încălcare a acestui principiu de egalitate. Guvernul ar trebui să justifice de ce persoanele cu handicap nu mai beneficiază de acelaşi tratament în calculul pensiei. Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap stabileşte un cadru pentru protejarea persoanelor cu handicap şi pentru promovarea egalităţii şanselor. Dacă guvernul decide să înlocuiască dreptul la o pensie completă (bazată pe stagiu redus de cotizare) cu un 'coeficient de solidaritate', îl contestăm pe motiv că nu asigură o compensaţie echitabilă pentru pierderea drepturilor anterior garantate.
În ultimii 30 de ani ne-am pensionat în baza a trei legi organice, Legea 57/1992, Legea 19/2000, Legea 263/2013, care prevedeau un stagiu redus de cotizare, de 10-11 ani şi 8 luni, pentru persoanele care-l realizau cu handicap grav, respectiv 15-23 ani şi 6 luni, la accentuat, stagiu care constituia pentru aceste persoane stagiu complet de cotizare, pensia calculându-se prin raportare la acesta.
Nu în ultimul rând, menţionez că pensionarii cu dizabilităţi nu cer nimic în plus făţă de dreptul care li se cuvine, respectiv pensiile câştigate prin contribuţii sociale. Ministerul Muncii în varianta 2, trimisă către noi, ne propune acordarea prin Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a unui 'coeficient de solidaritate - valoarea acordată persoanelor cu handicap vizual grav, cu handicap grav şi handicap accentuat pentru completarea veniturilor obţinute în calitate de pensionar pentru limită de vârstă'. Transmit Guvernului că toate persoanele cu dizabilităţi din România au nevoie de 'coeficientul de solidaritate', iar argumentul pentru includerea unui coeficient de solidaritate în Legea 448/2006 pentru persoanele cu dizabilităţi din România poate fi fundamental pe mai multe considerate sociale şi economice, cum ar fi: compensarea inegalităţilor socio-economice - Persoanele cu dizabilităţi se confruntă adesea cu bariere suplimentare în accesul la educaţie, angajare şi servicii. De asemenea, au cheltuieli suplimentare pentru tratament, echipamente speciale sau adaptarea locuinţei. Un coeficient de solidaritate ar putea ajuta la compensarea acestor costuri; îmbunătăţirea calităţii vieţii - Persoanele cu dizabilităţi pot avea nevoi speciale care nu sunt întotdeauna acoperite de sprijinul existent. Introducerea unui coeficient de solidaritate ar putea oferi un ajutor financiar mai consistent, asigurând o mai bună integrare în societate şi viaţă; promovarea incluziunii sociale - Un astfel de coeficient ar fi un semn de solidaritate naţională, prin care societatea recunoaşte şi sprijină nevoile celor mai vulnerabili membri ai săi. Acest lucru ar putea încuraja incluziunea socială; reducerea riscului de sărăcie - Persoanele cu dizabilităţi sunt adesea mai vulnerabile la sărăcie datorită şanselor reduse de angajare şi veniturilor limitate. Coeficientul de solidaritate ar putea acţiona ca un mecanism de protecţie socială, reducând riscul de sărăcie extremă în rândul acestor persoane; ajustarea ajutorului în funcţie de nevoi - Un coeficient de solidaritate ar permite o ajustare mai echitabilă a sprijinului financiar, în funcţie de severitatea dizabilităţii şi de nevoile specifice ale fiecărei persoane. În acest fel, sprijinul ar putea fi mai bine calibrat pentru a răspunde realităţilor individuale; alinierea cu alte ţări europene - Multe ţări europene au mecanisme similare de sprijin pentru persoanele cu dizabilităţi, iar România ar putea adopta un astfel de coeficient pentru a se alină la standardele europene de protecţie. Această modificare ar putea aduce beneficii semnificative pentru o categorie vulnerabilă a populaţiei şi ar reflecta un angajament mai puternic din partea statului în ceea ce priveşte protecţia drepturilor şi demnitatea persoanelor cu dizabilităţi', a afirmat Daniela Tontsch.
La rândul său, Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) susţine că, prin noile modificări legislative, este descurajată integrarea socio-profesională a persoanelor cu dizabilităţi şi se va ajunge la creşterea gradului lor de dependenţă faţă de instituţiile statului.
,,Să se gândească şi la drepturile noastre, să gândească la faptul că pensiile reduse nu înseamnă o decizie bună, mai ales când vorbim de persoane cu dizabilităţi. Încercăm să contribuim pentru că atât timp cât suntem în câmpul muncii plătim contribuţii, plătim asigurări de sănătate, plătim asigurări sociale. Dar se pare că faptul că nu mai sunt perioade de contributivitate diferită pentru persoanele cu dizabilităţi, face ca după 20 de ani de muncă să ieşi cu 800 lei pensie, în condiţiile în care un venit social e undeva la 1.200 lei. Cu siguranţă în condiţii date, probabil multe dintre persoanele în grad de handicap grav nu vor dori să mai muncească şi probabil vom deveni asistaţi social, dacă guvernul crede că e vreun avantaj pentru autoritate să fim mai mult asistaţi sociali decât să fim în câmpul muncii', a declarat Radu Gănescu.
Potrivit preşedintei Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România, la finalul protestului, a fost depus la Guvern un document cu următoarele propuneri de modificare a Legii 360/2023:
Transformarea pensiei în plată în puncte, exclusiv pentru pensiile diminuate după recalculare, după modelul Art. 154 (2); modificarea Art. 88, alin 2 şi 3 prin atribuirea de un punct suplimentar pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiţii de handicap, respectiv deficienţă vizuală gravă, pentru persoanele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. a) şi art. 53 şi 0,50 puncte suplimentare pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiţii de handicap pentru persoanele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. b).
Preşedinte
Daniela Tontsch
Afisari: 22
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].