Dezinfecţia acţiune esenţială de profilaxie, combatere şi limitare a răspândirii bolilor transmisibile la animale

Dezinfecţia reprezintă un complex de operaţiuni de bază în complexul măsurilor de prevenire şi combatere a bolilor infecţioase la animale, prin care se urmăreşte distrugerea microorganismelor patogene sau nepatogene de pe orice suprafeţe (inclusiv tegumente).

Din punct de vedere al scopului urmărit dezinfecţia poate fi profilactică, sau de necesitate (în combaterea unor boli) care este la rândul ei curentă şi finală.

Operaţiunea de dezinfecţie cuprinde următoarele etape succesive:
- curăţirea mecanică
- curăţirea sanitară
- dezinfecţia propriu zisă

Curăţirea mecanică este prima operaţiune a dezinfecţiei extrem de importantă prin faptul că în funcţie de corectitudinea execuţiei acesteia se realizează eficienţa substanţelor dezinfectante utilizate.

Curăţenia mecanică se realizează prin:
- îndepărtarea aşternutului, a resturilor de furaje, a bălegarului, a urinei şi a stratului de pământ de la suprafaţa solului, din adaposturi sau din locuri contaminate,
- întreruperea, după caz, din funcţiune a instalaţiilor electrice, sau a altor instalaţii tehnologice,
- umezirea cu soluţii dezinfectante (sodă caustică 0,5-1%, carbonat de sodium 2-3%, sau detergent) sau numai cu apă, a pardoselii, a jghiaburilor, uşilor, pereţilor, tavanului, stâlpilor de susţinere, etc. pentru evitarea prafului,
- depozitarea resturilor de aşternut, furaje, etc. colectate, la platforma de gunoi, iar în cazul unor boli cu mare difuzabilitate sau care sunt provocate de agenţi patogeni rezistenţi (antrax, T.B.C. pestă porcină, influenţă aviară) gunoiul se va distuge prin ardere sau îngropare.

Curăţirea sanitară se realizează prin:
- răzuirea pereţilor şi a lemnăriei din adăpost flambarea cu lampa de benzină, după caz,
- curăţirea cu peria aspră a pereţilor, jgheaburilor de furajare, a podelelor de lemn (după ce s-a scos de sub podele un strat de 15-30 cm in raport de profunzimea purinului), răzuirea pardoselilor de caramidă sau ciment,
- spălarea cu jet de apă sub presiune de cel puţin 10 atmosfere a tuturor suprafeţelor sau obiectelor din adăpost,
- instalaţiile electrice, scoase de sub tensiune, instalaţiile de distribuire a hranei, de evacuare a dejecţiilor, se curăţă manual ferindu-se de umezeală pentru a se preveni scurtcircuitele sau electrocutările
- umezirea cu apă, urmat de presărarea cu var nestins sau clorură de var (2,5 kg/m) sau soluţie de sodă caustică 2%. a suprafeţelor de unde s-a scos pământul din adăpost sau alte incinte,

Dezinfecţia propriu zisă constă in : văruirea pereţilor, aplicarea substanţei dezinfectante, închiderea adăpostului 24 de ore, spălarea suprafeţelor cu care animalele vin in contact.

Eficacitatea dezinfecţiei depinde de următorii factori:
- gradul de curăţenie a suprafeţelor ce urmează a fi dezinfectate,
- alegerea dezinfectantului în funcţie de agentul patogen a cărei distrugere se urmăreşte, în funcţie de specia şi categoria de animale, de adăpost, de temperatura din adapost,
- respectarea cantităţii şi a concentraţiei dezinfectantului, prevăzute pentru un mp de suprafaţă, necesară pentru distrugerea germenului pentru care se face dezinfecţia,
- aplicarea corectă a dezinfectantului prin pulverizare uniformă pe suprafeţele ce se supun dezinfecţiei şi respectarea timpului de contact intre dezinfectant si suprafeţele respective,
- conştiinciozitatea celor ce efectuează şi controlează efectuarea dezinfecţiei,

Operaţiunile de dezinfecţie se pot executa în scop profilactic, sau de necesitate în două etape curentă şi finală.

Dezinfecţia profilactică se efectuează în unităţi indemne de boli cu scopul distrugeri eventualilor germeni patogeni sau condiţionat patogeni, care constituie microbismul din adaposturi şi care pot influenţa negativ sănătatea animalelor. Se recomandă să fie precedată de acţiunea de dezinsecţie şi deratizare. Se efectuează în exploataţiile de creştere în sistem gospodăresc, de 2 ori pe an, primăvara, după scoaterea animalelor la păşune şi toamna înainte de intrare în stabulaţie, iar în exploataţiile comerciale cu sisteme intensive de creştere şi exploatare se efectuează în etapele fluxului tehnologic prevăzute pentru fiecare specie si categorie.
Dezinfecţia de necesitate se efectuează pentru combaterea unor boli infecţioase sau parazitare din momentul înregistrării primelor cazuri de boală şi până la lichidarea focarului. Ea va fi precedată de efectuarea riguroasă a deratizării şi dacă este cazul şi de dezinsecţie.

Dezinfecţia de necesitate are două etape, respectiv:
- dezinfecţia curentă prin care se urmăreşte distrugerea germenilor patogeni pe măsura eliminării animalelor bolnave, în scopul împiedicării difuzării bolii la animalele din focar şi din afara focarului. Se vor folosi dezinfectanţii specifici indicati pentru tipul de agent patogen.
- dezinfecţia finală se efectuează după ce în focarul respectiv nu mai sunt animale bolnave eliminatoare de agenţi patogeni, astfel ca toti germenii patogeni care au rămas în adăposturi, pe ustensile, pe obiecte, în incintele dintre adăposturi să fie distruşi pentru ca în final să fie ridicate măsurile de carantină, fără riscul ca boala să difuzeze. Dezinfecţia finală va fi repetată de mai multe ori în funcţie de boală, sau cel puţin de două ori.

Mijloacele de dezinfecţie se grupează in : mijloace fizice, mijloace chimice şi mijloace biologice.
Mijloacele fizice, respectiv căldura se foloseşte sub mai multe forme şi anume:
- flambarea - aplicarea flacărei având temperatura de 350-800°C pe suprafeţe necombustibile, prin umezirea prealabilă a suprafeţelor flambate.
- incinerarea - (arderea) asigură o dezinfecţie ridicată prin distrugerea obiectelor infectate. a cadavrelor, a gunoiului, aşternutului. folosindu-se în acest scop crematoriile.
- fierberea- se aplică materialelor de protecţie, harnaşamente, paturi, instrumentar. cu o durată de minim 30 minute.
Mijloacele chimice - se folosesc o serie de substanţe cu acţiune distructivă asupra bacteriilor, viruşirilor, miceţiilor si a paraziţilor, datorită acestor însuşiri se numesc 'dezinfectante' şi care pot fi:
- organice (alcoolul etilic, sanitar, formolul, fenolul, cresol, săpunuri, detergenţi)
- anorganice (clorul, hipocloritul de sodiu, clorura de var, cloraminele, oxidul de calciu, soda caustică)
- Substanţele dezinfectante se pot aplica sub urmatoarele forme:
- stropire şi pulverizare pentru cele lichide sub forma de solutii emulsii suspensii
- scufundare pentru obiectele şi ustensilele de pansaj, harnaşamente, echipamente de protecţie.
- vaporizarea şi gazarea se foloseşte in cazul dezinfecţiei cu formol, sau clor gazos, fiind necesară etanşeizarea spaţiilor respective,
- aerosolizare care constă în transformrea substanţelor dezinfectante în particule foarte fine (aerosoli) cu aparate speciale sau prin incalzire la 120-130°C. Are avantajul că se poate aplica şi la temperaturi scăzute sau în prezenţa animalelor dacă se folosesc substanţe neiritante.
- prăfuirea se practică cu substante dezinfectante sub formă de pulbere (clorura de var, var nestins, cloramina T).
- Aplicarea soluţiilor dezinfectante se efectuează cu aparate care dispersează substanţele în picături mici şi le distribuie cu presiune, respectiv vermorelul, calimaxul, pompe carosibile aotoagregat, formolizator, etc.

- După terminarea dezinfecţiei se îndepărtează substanţele dezinfectante prin spălarea suprafeţelor ce pot veni în contact cu animalele care vor repopula adăposturile, se va efectua aerisirea încăperilor pentru evacuarea vaporilor de la soluţiile dezinfectante. pentru a evitat influenţa nocivă a acestora asupra animalelor şi se va întocmi în final actul sanitar veterinar tipizat.

Dr. Penţea Ioan Viorel - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Afisari: 12