Comunicat de presă - Europarlamentar Nicu Ştefănuţă
Nicu Ştefănuţă: Fac apel la urgentarea proiectelor feroviare din fonduri europene!
Vicepreşedintele Parlamentului European Nicu Ştefănuţă s-a adresat Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii în ceea ce priveşte stadiul proiectelor feroviare actuale cu finanţare europeană. Publicaţiile de specialitate care monitorizează infrastructura susţin că proiectele feroviare care se află acum în derulare au şanse mari să rateze termenii de finalizare prevăzuţi prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
În contextul Săptămânii Europene a Mobilităţii, europarlamentarul verde a solicitat clarificări cu privire la modernizarea sectoarelor din reţeaua TEN-T, respectiv Arad - Timişoara - Caransebeş şi Cluj-Napoca - Episcopia Bihorului, precum şi informaţii referitoare la starea lucrărilor efectuate prin finanţare europeană pe Coridorul Feroviar Rin-Dunăre între Simeria şi Kilometrul 614. De asemenea, în contextul în care România a renunţat, vara trecută, la proiectele de modernizare a infrastructurii feroviare finanţate din PNRR pe rutele Constanţa - Mangalia şi Videle - Giurgiu, Nicu Ştefănuţă a cerut lămuriri cu privire la alte surse de finanţare pe care le are în vedere Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
România a beneficiat de 3,48 miliarde EUR pentru modernizarea şi electrificarea reţelei de căi ferate. Au fost aprobate finanţări europene în valoare de 672 de milioane de euro prin Mecanismul de Interconectare a Europei pentru modernizarea unor tronsoane cheie (cum ar fi Bucureşti-Giurgiu) şi pentru extinderea de căi ferate dincolo de frontiere. În perioada 2014-2020, România a primit fonduri externe nerambursabile în proporţie de 120%.
'Fonduri au existat, însă rezultatele s-au văzut prea puţin sau deloc. Există planuri pentru modernizarea reţelei de căi ferate de foarte multă vreme încoace, însă ele rămân la nivel de planuri. Acum este momentul ca Guvernul să accelereze reabilitarea şi electrificarea liniilor de cale ferată. România are nevoie de trenuri noi, electrice sau pe bază de hidrogen, care sunt mai rapide şi mai eficiente energetic. De la nivel european, România primeşte finanţare şi suport atât pentru modernizarea reţelei de cale ferată, cât şi pentru finalizarea proiectelor ce vizează conectarea la reţelele europene de transport. Deci bani avem, ne lipsesc doar voinţa şi viziunea', declară europarlamentarul Nicu Ştefănuţă.
Din cei 11000 kilometri ai reţelei feroviare din România, doar 4031 km. sunt electrificaţi, adică 38%, mult sub media UE de 57%. CFR operează zilnic 1100 de trenuri, însă de la aderarea României la UE, doar 800 de km. de cale ferată au fost modernizaţi. 5 din 10 poduri CFR au depăşit durata normală de funcţionare, iar multe alte tronsoane de cale ferată necesită reparaţii urgente.
Din cauza infrastructurii precare, CFR impune trenurilor restricţii de viteză. În UE, viteza medie recomandată la transporturile de călători este de 160 km/h. În România, viteza medie a trenurilor de călători este de 55 km/h.
'Vreau ca România să aibă cel puţin 3 căi ferate de mare viteză până în 2030, şi 10 până în 2045 prin care marile oraşe ale României să fie legate între ele, dar şi de capitale europene. Dacă Ministerul Transporturilor şi Investiţiilor nu îşi asumă nişte obiective pe termen lung şi nu acţionează, vom rămâne un popor căruia îi este groază să se urce în tren', adaugă Nicu Ştefănuţă.
Vicepreşedintele Parlamentului European Nicu Ştefănuţă s-a adresat Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii în ceea ce priveşte stadiul proiectelor feroviare actuale cu finanţare europeană. Publicaţiile de specialitate care monitorizează infrastructura susţin că proiectele feroviare care se află acum în derulare au şanse mari să rateze termenii de finalizare prevăzuţi prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
În contextul Săptămânii Europene a Mobilităţii, europarlamentarul verde a solicitat clarificări cu privire la modernizarea sectoarelor din reţeaua TEN-T, respectiv Arad - Timişoara - Caransebeş şi Cluj-Napoca - Episcopia Bihorului, precum şi informaţii referitoare la starea lucrărilor efectuate prin finanţare europeană pe Coridorul Feroviar Rin-Dunăre între Simeria şi Kilometrul 614. De asemenea, în contextul în care România a renunţat, vara trecută, la proiectele de modernizare a infrastructurii feroviare finanţate din PNRR pe rutele Constanţa - Mangalia şi Videle - Giurgiu, Nicu Ştefănuţă a cerut lămuriri cu privire la alte surse de finanţare pe care le are în vedere Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
România a beneficiat de 3,48 miliarde EUR pentru modernizarea şi electrificarea reţelei de căi ferate. Au fost aprobate finanţări europene în valoare de 672 de milioane de euro prin Mecanismul de Interconectare a Europei pentru modernizarea unor tronsoane cheie (cum ar fi Bucureşti-Giurgiu) şi pentru extinderea de căi ferate dincolo de frontiere. În perioada 2014-2020, România a primit fonduri externe nerambursabile în proporţie de 120%.
'Fonduri au existat, însă rezultatele s-au văzut prea puţin sau deloc. Există planuri pentru modernizarea reţelei de căi ferate de foarte multă vreme încoace, însă ele rămân la nivel de planuri. Acum este momentul ca Guvernul să accelereze reabilitarea şi electrificarea liniilor de cale ferată. România are nevoie de trenuri noi, electrice sau pe bază de hidrogen, care sunt mai rapide şi mai eficiente energetic. De la nivel european, România primeşte finanţare şi suport atât pentru modernizarea reţelei de cale ferată, cât şi pentru finalizarea proiectelor ce vizează conectarea la reţelele europene de transport. Deci bani avem, ne lipsesc doar voinţa şi viziunea', declară europarlamentarul Nicu Ştefănuţă.
Din cei 11000 kilometri ai reţelei feroviare din România, doar 4031 km. sunt electrificaţi, adică 38%, mult sub media UE de 57%. CFR operează zilnic 1100 de trenuri, însă de la aderarea României la UE, doar 800 de km. de cale ferată au fost modernizaţi. 5 din 10 poduri CFR au depăşit durata normală de funcţionare, iar multe alte tronsoane de cale ferată necesită reparaţii urgente.
Din cauza infrastructurii precare, CFR impune trenurilor restricţii de viteză. În UE, viteza medie recomandată la transporturile de călători este de 160 km/h. În România, viteza medie a trenurilor de călători este de 55 km/h.
'Vreau ca România să aibă cel puţin 3 căi ferate de mare viteză până în 2030, şi 10 până în 2045 prin care marile oraşe ale României să fie legate între ele, dar şi de capitale europene. Dacă Ministerul Transporturilor şi Investiţiilor nu îşi asumă nişte obiective pe termen lung şi nu acţionează, vom rămâne un popor căruia îi este groază să se urce în tren', adaugă Nicu Ştefănuţă.
Afisari: 12
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].