Comunicat de presă - Comunitatea Declic
Barajul comunist de la Răstoliţa, transformat în ecran gigant, într-un protest al Comunităţii Declic: Ceauşescu, Fechet şi Burdjua = LOVE
Comunitatea Declic a transformat barajul de la Răstoliţa, judeţul Mureş, într-un ecran gigant, pentru a transmite un mesaj de protest împotriva distrugerii masive a Parcului Naţional Călimani.
Declic a proiectat pe barajul înalt de 65 de metri mesajul: Fechet + Burduja + Ceauşescu = LOVE.
Comunitatea Declic protestează astfel împotriva iniţiativei miniştrilor Mediului şi Energiei, Mircea Fechet şi Sebastian Burduja, de a da curs distrugerii iremediabile a unei părţi din Parcul Naţional Călimani. Cei doi închid ochii la încălcarea legii pentru a face loc proiectului hidrocentralei Răstoliţa.
Hidrocentrala este un proiect gândit în ultimii ani ai regimului comunist şi abandonat. Între timp, în zonă au fost instituite 43 de arii naturale protejate şi un parc naţional. În acest nou context, continuarea acestui proiect nu este doar o crimă la adresa mediului, dar şi o ilegalitate.
'Realizarea lacului de acumulare ar presupune inundarea, deci distrugerea, unei părţi din Parcul Naţional Călimani. Asta este ilegal, orice ar spune un ministru efemer sau altul. Finalizarea hidrocentralei moştenită de pe vremea comunismului se poate întâmpla doar cu încălcarea legii', a declarat Antoniu Bumb, reprezentantul Comunităţii Declic.
Peste 14.000 de membri şi membre Declic au semnat o petiţie prin care cer ministrului Mediului să nu aprobe scoaterea din fondul silvic a terenului necesar pentru finalizarea hidrocentralei de la Răstoliţa.
În ciuda distrugerilor masive pe care le va provoca proiectul, ministrul Fechet s-a deplasat la Hidrocentrala din judeţul Mureş pentru a declara că proiectul se va realiza, în ciuda opoziţiei biologilor [1] sau a activiştilor de mediu. [2]
Proiectul operaţionalizării hidrocentralei de la Răstoliţa presupune distrugerea unui parc naţional, a 43 de arii protejate şi a numeroase râuri. Printre acestea, Răstoliţa este cel mai important, loc unde încă se mai înmulţeşte Lostriţa, peşte pe cale de dispariţie în România.
'Am contactat şi conducerea Parcului Naţional pentru a afla dacă membrii consiliului ştiinţific îşi vor da avizul pentru distrugerea unei părţi din parc. Directorul parcului ne-a declarat că administraţia parcului va respecta legislaţia în vigoare care interzice strict orice tăiere pe suprafaţa parcului naţional.', a completat Antoniu Bumb.
Fără avizul celor de la Parcul naţional Călimani, proiectul de la Răstoliţa nu poate primi acord de mediu şi nu poate continua legal. Mesajul video transmis de comunitatea Declic celor doi miniştri poate fi văzut aici. Petiţia comunităţii Declic poate fi citită şi semnată aici
[1] https://www.romaniacurata.ro/barajul-ilegal-de-la-rastolita-inseamna-mutilarea-totala-a-calimanilor/
[2] ww. G4media.ro/ wwf-romania-si-alte-patru-organizatii-de-mediu-solicita-respingerea-proiectului-hidroenergetic-de-la-rastolita.html
Comunitatea Declic a transformat barajul de la Răstoliţa, judeţul Mureş, într-un ecran gigant, pentru a transmite un mesaj de protest împotriva distrugerii masive a Parcului Naţional Călimani.
Declic a proiectat pe barajul înalt de 65 de metri mesajul: Fechet + Burduja + Ceauşescu = LOVE.
Comunitatea Declic protestează astfel împotriva iniţiativei miniştrilor Mediului şi Energiei, Mircea Fechet şi Sebastian Burduja, de a da curs distrugerii iremediabile a unei părţi din Parcul Naţional Călimani. Cei doi închid ochii la încălcarea legii pentru a face loc proiectului hidrocentralei Răstoliţa.
Hidrocentrala este un proiect gândit în ultimii ani ai regimului comunist şi abandonat. Între timp, în zonă au fost instituite 43 de arii naturale protejate şi un parc naţional. În acest nou context, continuarea acestui proiect nu este doar o crimă la adresa mediului, dar şi o ilegalitate.
'Realizarea lacului de acumulare ar presupune inundarea, deci distrugerea, unei părţi din Parcul Naţional Călimani. Asta este ilegal, orice ar spune un ministru efemer sau altul. Finalizarea hidrocentralei moştenită de pe vremea comunismului se poate întâmpla doar cu încălcarea legii', a declarat Antoniu Bumb, reprezentantul Comunităţii Declic.
Peste 14.000 de membri şi membre Declic au semnat o petiţie prin care cer ministrului Mediului să nu aprobe scoaterea din fondul silvic a terenului necesar pentru finalizarea hidrocentralei de la Răstoliţa.
În ciuda distrugerilor masive pe care le va provoca proiectul, ministrul Fechet s-a deplasat la Hidrocentrala din judeţul Mureş pentru a declara că proiectul se va realiza, în ciuda opoziţiei biologilor [1] sau a activiştilor de mediu. [2]
Proiectul operaţionalizării hidrocentralei de la Răstoliţa presupune distrugerea unui parc naţional, a 43 de arii protejate şi a numeroase râuri. Printre acestea, Răstoliţa este cel mai important, loc unde încă se mai înmulţeşte Lostriţa, peşte pe cale de dispariţie în România.
'Am contactat şi conducerea Parcului Naţional pentru a afla dacă membrii consiliului ştiinţific îşi vor da avizul pentru distrugerea unei părţi din parc. Directorul parcului ne-a declarat că administraţia parcului va respecta legislaţia în vigoare care interzice strict orice tăiere pe suprafaţa parcului naţional.', a completat Antoniu Bumb.
Fără avizul celor de la Parcul naţional Călimani, proiectul de la Răstoliţa nu poate primi acord de mediu şi nu poate continua legal. Mesajul video transmis de comunitatea Declic celor doi miniştri poate fi văzut aici. Petiţia comunităţii Declic poate fi citită şi semnată aici
[1] https://www.romaniacurata.ro/barajul-ilegal-de-la-rastolita-inseamna-mutilarea-totala-a-calimanilor/
[2] ww. G4media.ro/ wwf-romania-si-alte-patru-organizatii-de-mediu-solicita-respingerea-proiectului-hidroenergetic-de-la-rastolita.html
Afisari: 10
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.