Comunicat de presă - Senat
Participarea reprezentanţilor Senatului, membri ai Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, la reuniunea Comisiei APCE pentru afaceri juridice şi drepturile omului
Senatorii Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului şi Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş, preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului, au luat parte marţi, 10 septembrie 2024, în calitate de membri ai Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), la reuniunea Comisiei APCE pentru afaceri juridice şi drepturile omului ale cărei lucrări s-au desfăşurat în Franţa, la sediul Biroului Consiliului Europei de la Paris.
În cadrul comisiei a luat cuvântul, ca invitat special, Vladimir Kara-Murza, deţinut politic rus, contestatar virulent al războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Opozantul rus a fost eliberat la începutul lunii august de către autorităţile de la Moscova, în urma unui schimb de prizonieri istoric între Federaţia Rusă, SUA şi alte ţări occidentale. Vladimir Kara-Murza va fi invitat la următoarea sesiune a APCE (Strasbourg, 30 septembrie-4 octombrie 2024) pentru a se adresa în plen membrilor Adunării, cu ocazia înmânării Premiului Vaclav Havel pentru drepturile omului aferent anului 2022.
În continuare, senatorul Corlăţean a prezentat, în calitate de raportor al comisiei, proiectul de raport referitor la aspectele juridice ale aderării Uniunii Europene la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În expunerea sa, parlamentarul român a arătat că raportul pe care îl elaborează urmăreşte îndeaproape stadiul procesului de negociere dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale Consiliului Europei în vederea aderării UE la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în baza obligaţiei legale instituite în 2007 prin Tratatul de la Lisabona. A menţionat că, ulterior avizului negativ al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din 2013, cu privire la incompatibilitatea dreptului comunitar cu solicitarea de aderare la Convenţie, în 2023 au fost înregistrate progrese semnificative de către Grupul ad-hoc al Consiliului Europei de negociere a aderării UE la Convenţie (Grupul 46+1).
În acest sens, a relevat faptul că a fost convenit cvasiunanim un pachet de aderare, între Organizaţia de la Strasbourg şi UE, singura excepţie de soluţionat referindu-se la excluderea din jurisdicţia Curţii de la Luxemburg, potrivit tratatelor UE, a cazurilor de încălcare a drepturilor fundamentale care vizează Politica de Politică Externă şi Securitate Comună (PESC). Acest progres a fost recunoscut şi de Declaraţia de la Reykjavik din 2023 a celui de-al patrulea Summit al şefilor de stat şi de guvern din statele membre ale Consiliului Europei, care a reiterat sprijinul politic la cel mai înalt nivel pentru aderarea UE la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În încheiere, senatorul Corlăţean a evidenţiat faptul că APCE trebuie să transmită un mesaj politic puternic, către toţi actorii relevanţi, de a acţiona, întrucât aderarea UE la Convenţie este necesară pentru a suplini o lacună evidentă în sistemul de protecţie a drepturilor omului în Europa. De asemenea, aderarea UE la Convenţie ar demonstra, potrivit parlamentarului român, ataşamentul ferm al UE faţă de standardele paneuropene în materia drepturilor omului ale Consiliului Europei şi acceptarea jurisdicţiei prestigioasei Curţi de la Strasbourg.
Totodată, membrii comisiei au examinat proiecte de rapoarte pe următoarele teme: detenţia lui Julian Assange şi efectele nocive asupra drepturilor omului; companiile militare private, mercenarii, luptători străini şi impactul acţiunii acestora asupra drepturilor omului; asigurarea unei mai bune protecţii a avertizorilor de integritate.
Au fost organizate de asemenea audieri cu participarea unor experţi în pregătirea proiectelor de raport referitoare la elemente de actualitate ale Listei Comisiei de la Veneţia privind criteriile statului de drept, respectiv cu privire la Registrul daunelor provocate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.
De asemenea, a fost depusă, în numele comisiei, o moţiune pentru rezoluţie referitoare la îmbunătăţirea procesului de selecţie a membrilor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT).
Următoarea reuniune a Comisiei pentru afaceri juridice şi drepturile omului a APCE va avea loc în cadrul Sesiunii de toamnă a Adunării, care se va desfăşura la Strasbourg, în perioada 30 septembrie-4 octombrie 2024.
Senatorii Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului şi Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş, preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului, au luat parte marţi, 10 septembrie 2024, în calitate de membri ai Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), la reuniunea Comisiei APCE pentru afaceri juridice şi drepturile omului ale cărei lucrări s-au desfăşurat în Franţa, la sediul Biroului Consiliului Europei de la Paris.
În cadrul comisiei a luat cuvântul, ca invitat special, Vladimir Kara-Murza, deţinut politic rus, contestatar virulent al războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Opozantul rus a fost eliberat la începutul lunii august de către autorităţile de la Moscova, în urma unui schimb de prizonieri istoric între Federaţia Rusă, SUA şi alte ţări occidentale. Vladimir Kara-Murza va fi invitat la următoarea sesiune a APCE (Strasbourg, 30 septembrie-4 octombrie 2024) pentru a se adresa în plen membrilor Adunării, cu ocazia înmânării Premiului Vaclav Havel pentru drepturile omului aferent anului 2022.
În continuare, senatorul Corlăţean a prezentat, în calitate de raportor al comisiei, proiectul de raport referitor la aspectele juridice ale aderării Uniunii Europene la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În expunerea sa, parlamentarul român a arătat că raportul pe care îl elaborează urmăreşte îndeaproape stadiul procesului de negociere dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale Consiliului Europei în vederea aderării UE la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în baza obligaţiei legale instituite în 2007 prin Tratatul de la Lisabona. A menţionat că, ulterior avizului negativ al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din 2013, cu privire la incompatibilitatea dreptului comunitar cu solicitarea de aderare la Convenţie, în 2023 au fost înregistrate progrese semnificative de către Grupul ad-hoc al Consiliului Europei de negociere a aderării UE la Convenţie (Grupul 46+1).
În acest sens, a relevat faptul că a fost convenit cvasiunanim un pachet de aderare, între Organizaţia de la Strasbourg şi UE, singura excepţie de soluţionat referindu-se la excluderea din jurisdicţia Curţii de la Luxemburg, potrivit tratatelor UE, a cazurilor de încălcare a drepturilor fundamentale care vizează Politica de Politică Externă şi Securitate Comună (PESC). Acest progres a fost recunoscut şi de Declaraţia de la Reykjavik din 2023 a celui de-al patrulea Summit al şefilor de stat şi de guvern din statele membre ale Consiliului Europei, care a reiterat sprijinul politic la cel mai înalt nivel pentru aderarea UE la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În încheiere, senatorul Corlăţean a evidenţiat faptul că APCE trebuie să transmită un mesaj politic puternic, către toţi actorii relevanţi, de a acţiona, întrucât aderarea UE la Convenţie este necesară pentru a suplini o lacună evidentă în sistemul de protecţie a drepturilor omului în Europa. De asemenea, aderarea UE la Convenţie ar demonstra, potrivit parlamentarului român, ataşamentul ferm al UE faţă de standardele paneuropene în materia drepturilor omului ale Consiliului Europei şi acceptarea jurisdicţiei prestigioasei Curţi de la Strasbourg.
Totodată, membrii comisiei au examinat proiecte de rapoarte pe următoarele teme: detenţia lui Julian Assange şi efectele nocive asupra drepturilor omului; companiile militare private, mercenarii, luptători străini şi impactul acţiunii acestora asupra drepturilor omului; asigurarea unei mai bune protecţii a avertizorilor de integritate.
Au fost organizate de asemenea audieri cu participarea unor experţi în pregătirea proiectelor de raport referitoare la elemente de actualitate ale Listei Comisiei de la Veneţia privind criteriile statului de drept, respectiv cu privire la Registrul daunelor provocate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.
De asemenea, a fost depusă, în numele comisiei, o moţiune pentru rezoluţie referitoare la îmbunătăţirea procesului de selecţie a membrilor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT).
Următoarea reuniune a Comisiei pentru afaceri juridice şi drepturile omului a APCE va avea loc în cadrul Sesiunii de toamnă a Adunării, care se va desfăşura la Strasbourg, în perioada 30 septembrie-4 octombrie 2024.
Afisari: 41
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.