Comunicat de presă - Casa de Cultură 'Friedrich Schiller'
Cu ocazia împlinirii a 75 ani de la înfiinţarea Bibliotecii Române din Freiburg, Casa de Cultură 'Friedrich Schiller', în colaborare cu Academia Germano-Română din Baden-Baden, organizează luni, 16 septembrie 2024, de la ora 17.00, 'Sesiunea ştiinţifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden', care se va desfăşura la sediul Casei Schiller din Bucureşti.
În cadrul evenimentului vor fi susţinute comunicări şi prelegeri despre teme care vizează cultura română, medicina, filozofia şi istoriografia românească. Comunicările vor fi publicate în caietul nr. 20 al Institutului Român - Biblioteca Română din Freiburg şi va distribuit gratuit publicului prezent la eveniment. În deschiderea sesiunii ştiinţifice, Dr. Mihai Neagu, directorul Bibliotecii Române din Freiburg, va prezenta activitatea, realizările şi valoarea de patrimoniu a bibliotecii româneşti din Germania, una dintre cele mai vechi şi prestigioase instituţii de cultură românească din străinătate, care anul acesta a împlinit 75 de ani de la înfiinţare.
Biblioteca Română din Freiburg deţine un patrimoniu impresionant de carte (peste 200.000 de volume şi peste un milion de ziare, periodice şi reviste româneşti apărute în exil), dintre care unele exemplare sunt considerate ca fiind unice în exil, precum şi o colecţie de documente şi manuscrise de o valoare inestimabilă (manuscrisul poeziei Criticilor mei de Mihai Eminescu, donat de familia dinastică de Hohenzollern, manuscrise ale unor scriitori precum: Vasile Alecsandri, Liviu Rebreanu, Mircea Eliade, George Enescu, Dinu Lipatti, Elena Văcărescu, Pamfil Şeicaru, Ionel Teodoreanu, Vintilă Horia, Regina Maria, Ştefan Baciu, Aron Cotruş, Ion Pillat, Mitropolitul Visarion Puiu, Sextil Puşcariu, George Racoveanu).
În cei 75 de ani de existenţă, la Biblioteca Română din Freiburg s-au elaborat 360 de teze de doctorat şi de licenţă, s-au tipărit zeci de volume într-o perioadă în care subsolul clădirii a funcţionat o tipografie. Aici s-au organizat concerte, expoziţii de pictură, sculptură sau cu tematică istorică şi s-au desfăşurat sesiunile ştiinţifice anuale ale Institutului Român din Freiburg.
În patrimoniul bibliotecii se mai regăsesc obiecte din ceramică şi lemn prelucrate de faimoşi meşteri populari, piese de mobilier sculptate, tablouri celebre, covoare, ţesături şi o serie de costume populare din aproape toate provinciile româneşti, printre acestea aflându-se costumul muscelean purtat de Regina Elisabeta a României, costumul muscelan care a aparţinut cândva familiei Haşdeu şi mănuşile şi pantofiorii minusculi ai micuţei principese Maria, decedată la o vârstă fragedă.
'Exilaţii, membri ai Institutului Român din Freiburg, s-au împrietenit cu localnicii din Freiburg, dar şi cu cei ajunşi aici din alte colţuri ale lumii. Dintre localnici, pe primul loc au fost, desigur, cadrele didactice ale catedrei de romanistică de la Universitatea din Freiburg, germanii care veneau cu o mână întinsă prieteneşte spre noii lor compatrioţi proveniţi din ginta latină. S-au realizat şi căsătorii mixte, căsătorii cosmopolite deci. De remarcat că toţi cei trei directori pe care i-a avut până acum Biblioteca Română din Freiburg, ca şi preşedintele şi vicepreşedintele actual au încheiat la vremea lor căsătorii cosmopolite, ei fiind români cu toţii şi patru din cele cinci soţii fiind germane din Baden sau din Siebenburger. Cărţile din bibliotecă sunt tipărite în mai multe limbi, predominând: româna, germana, franceza, engleza, italiana, spaniola, rusa, ebraica, latina, greaca şi aromâna. Mulţi cititori care ne vizitează vin cu intenţii mai mult cosmopolite decât culturale. Am avut în schimb şi cazul unui german care dorea să-l citească pe Constantin Noica în original şi învăţase româneşte pentru această nobilă ambiţie a sa'. (Dr. Mihai Neagu, directorul Bibliotecii Române din Freiburg)
Programul sesiunii ştiinţifice cuprinde următoarele comunicări şi prelegeri:
* Mihai Floroiu, Neliniştile prieteniei: scrisorile lui Emil Cioran către Petre Ţuţea
* Prof. Dr. Ştefan Neagu, Istoria urologiei în Franţa. Partea a II-a
* Prof. Dr. Nicolae Brânzea, Ironia, de la darul înţelepciunii la morală şi izvorul cunoştinţei
* Prof. Dr. Narcis Zărnescu, De la deportare la exil. Tipare ale destinului românesc
* Prof. Dr. Narcis Zărnescu, Din mărturiile unui eretic convertibil (Narcis Zărnescu)
* Dr. Mihai Neagu, 60 de ani de la decretul 411/1964
* Prof. Dr. Thomas Csinta, (Psiho)sociologia matematică şi inteligenţa artificială, bazele noii ordini mondiale. Libertatea 'sub sechestru electronic' cu ajutorul sistemelor de navigaţie prin sateliţi în cadrul structurilor unei 'societăţi ordonate' şi cuantificarea stărilor psihice şi psihologice ale 'omului matrice' (atom-social, robot-uman)
* Prof. Dr. Thomas Csinta, 'Jaful secolului' de la Banca Societe Generale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciu de Acţiune Civică) gaulle-ist şi celebra organizaţie criminală 'French-Connexion' într-un triunghi (graf neorientat) al Bermudelor determinat de Albert Spaggiari-Jacques Cassandri-Jean Gui. În căutarea şi (re)stabilirea adevărului istoric
* Prof. Dr. Thomas Csinta, Unităţile de intervenţie de elită ale Jandarmeriei Naţionale franceze, aparţinând Forţelor Armate Terestre însărcinate cu combaterea marii criminalităţi organizate şi a terorismului naţional şi internaţional - 50 de ani de înfiinţarea lor
* Prof. Dr. Thomas Csinta, Marile 'erori judiciare oficioase' ale Republicii franceze de la începutul şi sfârşitul secolului XX: Dosarul criminal Gauillaume Seznec (1924) şi Dosarul Criminal Dany Leprince (1994) cu contribuţiile autorului.
Academia Germano-Română din Baden-Baden s-a înfiinţat ca organizaţie nonguvernamentală germană înscrisă în registrul judecătoriei din Baden-Baden (eingetragene Verein) în 2002, iar anul acesta sărbătoreşte 22 de ani de existenţă rodnică. Chiar din primul an de înfiinţare, asociaţia s-a întărit cu câţiva universitari germani, ca Prof. Dr. Gunter Korsch şi Erich Falb, care aveau să fie cooptaţi în al doilea comitet ales al asociaţiei.
Academia numără în rândurile sale personalităţi de seamă din conducerea Academiei Române, Academiei de Ştiinţe Medicale din România şi Academiei de Medicină a Republicii Moldova şi a realizat mai multe colaborări cu Institutul Român din Freiburg, inclusiv în cadrul Buletinului Bibliotecii din Freiburg. Au devenit membri ai Academiei Germano-Române din Baden-Baden şi o serie de academicieni din România precum: Leon Dănăilă, Dan şi Sorin Riga, Ştefan Neagu, Narcis Zărnescu (membri ai Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România) şi alţii, unii dintre aceştia - membri de onoare, alţii - membri titulari.
În cadrul evenimentului vor fi susţinute comunicări şi prelegeri despre teme care vizează cultura română, medicina, filozofia şi istoriografia românească. Comunicările vor fi publicate în caietul nr. 20 al Institutului Român - Biblioteca Română din Freiburg şi va distribuit gratuit publicului prezent la eveniment. În deschiderea sesiunii ştiinţifice, Dr. Mihai Neagu, directorul Bibliotecii Române din Freiburg, va prezenta activitatea, realizările şi valoarea de patrimoniu a bibliotecii româneşti din Germania, una dintre cele mai vechi şi prestigioase instituţii de cultură românească din străinătate, care anul acesta a împlinit 75 de ani de la înfiinţare.
Biblioteca Română din Freiburg deţine un patrimoniu impresionant de carte (peste 200.000 de volume şi peste un milion de ziare, periodice şi reviste româneşti apărute în exil), dintre care unele exemplare sunt considerate ca fiind unice în exil, precum şi o colecţie de documente şi manuscrise de o valoare inestimabilă (manuscrisul poeziei Criticilor mei de Mihai Eminescu, donat de familia dinastică de Hohenzollern, manuscrise ale unor scriitori precum: Vasile Alecsandri, Liviu Rebreanu, Mircea Eliade, George Enescu, Dinu Lipatti, Elena Văcărescu, Pamfil Şeicaru, Ionel Teodoreanu, Vintilă Horia, Regina Maria, Ştefan Baciu, Aron Cotruş, Ion Pillat, Mitropolitul Visarion Puiu, Sextil Puşcariu, George Racoveanu).
În cei 75 de ani de existenţă, la Biblioteca Română din Freiburg s-au elaborat 360 de teze de doctorat şi de licenţă, s-au tipărit zeci de volume într-o perioadă în care subsolul clădirii a funcţionat o tipografie. Aici s-au organizat concerte, expoziţii de pictură, sculptură sau cu tematică istorică şi s-au desfăşurat sesiunile ştiinţifice anuale ale Institutului Român din Freiburg.
În patrimoniul bibliotecii se mai regăsesc obiecte din ceramică şi lemn prelucrate de faimoşi meşteri populari, piese de mobilier sculptate, tablouri celebre, covoare, ţesături şi o serie de costume populare din aproape toate provinciile româneşti, printre acestea aflându-se costumul muscelean purtat de Regina Elisabeta a României, costumul muscelan care a aparţinut cândva familiei Haşdeu şi mănuşile şi pantofiorii minusculi ai micuţei principese Maria, decedată la o vârstă fragedă.
'Exilaţii, membri ai Institutului Român din Freiburg, s-au împrietenit cu localnicii din Freiburg, dar şi cu cei ajunşi aici din alte colţuri ale lumii. Dintre localnici, pe primul loc au fost, desigur, cadrele didactice ale catedrei de romanistică de la Universitatea din Freiburg, germanii care veneau cu o mână întinsă prieteneşte spre noii lor compatrioţi proveniţi din ginta latină. S-au realizat şi căsătorii mixte, căsătorii cosmopolite deci. De remarcat că toţi cei trei directori pe care i-a avut până acum Biblioteca Română din Freiburg, ca şi preşedintele şi vicepreşedintele actual au încheiat la vremea lor căsătorii cosmopolite, ei fiind români cu toţii şi patru din cele cinci soţii fiind germane din Baden sau din Siebenburger. Cărţile din bibliotecă sunt tipărite în mai multe limbi, predominând: româna, germana, franceza, engleza, italiana, spaniola, rusa, ebraica, latina, greaca şi aromâna. Mulţi cititori care ne vizitează vin cu intenţii mai mult cosmopolite decât culturale. Am avut în schimb şi cazul unui german care dorea să-l citească pe Constantin Noica în original şi învăţase româneşte pentru această nobilă ambiţie a sa'. (Dr. Mihai Neagu, directorul Bibliotecii Române din Freiburg)
Programul sesiunii ştiinţifice cuprinde următoarele comunicări şi prelegeri:
* Mihai Floroiu, Neliniştile prieteniei: scrisorile lui Emil Cioran către Petre Ţuţea
* Prof. Dr. Ştefan Neagu, Istoria urologiei în Franţa. Partea a II-a
* Prof. Dr. Nicolae Brânzea, Ironia, de la darul înţelepciunii la morală şi izvorul cunoştinţei
* Prof. Dr. Narcis Zărnescu, De la deportare la exil. Tipare ale destinului românesc
* Prof. Dr. Narcis Zărnescu, Din mărturiile unui eretic convertibil (Narcis Zărnescu)
* Dr. Mihai Neagu, 60 de ani de la decretul 411/1964
* Prof. Dr. Thomas Csinta, (Psiho)sociologia matematică şi inteligenţa artificială, bazele noii ordini mondiale. Libertatea 'sub sechestru electronic' cu ajutorul sistemelor de navigaţie prin sateliţi în cadrul structurilor unei 'societăţi ordonate' şi cuantificarea stărilor psihice şi psihologice ale 'omului matrice' (atom-social, robot-uman)
* Prof. Dr. Thomas Csinta, 'Jaful secolului' de la Banca Societe Generale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciu de Acţiune Civică) gaulle-ist şi celebra organizaţie criminală 'French-Connexion' într-un triunghi (graf neorientat) al Bermudelor determinat de Albert Spaggiari-Jacques Cassandri-Jean Gui. În căutarea şi (re)stabilirea adevărului istoric
* Prof. Dr. Thomas Csinta, Unităţile de intervenţie de elită ale Jandarmeriei Naţionale franceze, aparţinând Forţelor Armate Terestre însărcinate cu combaterea marii criminalităţi organizate şi a terorismului naţional şi internaţional - 50 de ani de înfiinţarea lor
* Prof. Dr. Thomas Csinta, Marile 'erori judiciare oficioase' ale Republicii franceze de la începutul şi sfârşitul secolului XX: Dosarul criminal Gauillaume Seznec (1924) şi Dosarul Criminal Dany Leprince (1994) cu contribuţiile autorului.
Academia Germano-Română din Baden-Baden s-a înfiinţat ca organizaţie nonguvernamentală germană înscrisă în registrul judecătoriei din Baden-Baden (eingetragene Verein) în 2002, iar anul acesta sărbătoreşte 22 de ani de existenţă rodnică. Chiar din primul an de înfiinţare, asociaţia s-a întărit cu câţiva universitari germani, ca Prof. Dr. Gunter Korsch şi Erich Falb, care aveau să fie cooptaţi în al doilea comitet ales al asociaţiei.
Academia numără în rândurile sale personalităţi de seamă din conducerea Academiei Române, Academiei de Ştiinţe Medicale din România şi Academiei de Medicină a Republicii Moldova şi a realizat mai multe colaborări cu Institutul Român din Freiburg, inclusiv în cadrul Buletinului Bibliotecii din Freiburg. Au devenit membri ai Academiei Germano-Române din Baden-Baden şi o serie de academicieni din România precum: Leon Dănăilă, Dan şi Sorin Riga, Ştefan Neagu, Narcis Zărnescu (membri ai Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România) şi alţii, unii dintre aceştia - membri de onoare, alţii - membri titulari.
Afisari: 61
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.