Comunicat de presă - Proiectul Eforie Colorat
Eforie Colorat, exemplu de bune practici la 'Zilele Patrimoniului' de la Paris
Proiectul Eforie Colorat va fi prezentat ca exemplu de bune practici în revitalizarea activelor din vechile staţiuni turistice europene la expoziţia 'Patrimoniul termal şi balnear din România: trecut şi viitor', care se va desfăşura la Paris, cu ocazia evenimentului european 'Zilele Patrimoniului'.
Organizată de Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Pro Patrimonio France, ediţia de anul acesta urmăreşte două teme centrale, 'Patrimoniul termal' şi 'Patrimoniul balnear'. Demersul îşi propune să examineze modul în care bogata istorie a băilor termale a fost ilustrată în Europa şi în România, inclusiv de la cel de-al Doilea Război Mondial şi până în zilele noastre.
Documentarea urmăreşte, de asemenea, moştenirea pe care aceste locuri o lasă în regiunile cărora le-au marcat cândva dezvoltarea, dar şi capacitatea lor de a renaşte, prin proiecte contemporane de regenerare urbană. Fostele complexe termale şi balneare se află în diverse stadii de conservare, unele dintre ele sunt în stare foarte proastă, altele - în plin proces de transformare, dar toate suscită un puternic interes social, economic şi arhitectural la nivel local, naţional sau internaţional. Fostele băi îşi vor spune încă o dată poveştile în cadrul acestei conferinţe, într-un discurs care pune un accent deosebit pe arhitectură şi urbanism, date recuperate din documente, fotografii, scurtmetraje şi studii de caz asupra proiectelor de revitalizare aflate în derulare în diverse locuri din România.
Vernisajul expoziţiei va avea loc în Capitala franceză pe 19 septembrie, la Galeria Macadam a ICR Paris (1, rue de l'Exposition, 75007 Paris).
Eforie Colorat, unul dintre cele patru proiecte de excelenţă în revitalizarea patrimoniului
Fundaţia Pro Patrimonio şi ICR dedică un remarcabil laudatio patrimoniului termal şi balnear din România. În seria panourilor ilustrate reunite în această expoziţie, o secţiune introductivă integrează patrimoniul românesc într-un cadru mai larg, european, explicând modul în care s-au dezvoltat staţiunile termale şi balneare din România, inspirate de ceea ce se întâmpla în oraşe din Franţa, Germania, Anglia.
'În cele două secţiuni ale expoziţiei, prezentăm trei staţiuni termale, Herculane, Govora şi Câmpulung, unele dintre cele mai documentate cazuri, interesante, printre multe altele, pentru că au fost proiectate în epoci şi la scări diferite. Litoralul este prezentat în aceeaşi grilă de lectură, cu trei staţiuni, Mamaia, Eforie - devenită ulterior Sud şi Nord - şi Neptun-Olimp. Eforie Sud, iniţial Băile Movilă, a fost prima staţiune a litoralului românesc. Curând a apărut Mamaia şi, mult mai târziu, Neptun-Olimp, un complex care arată avântul pe care îl avea litoralul în anii '70, când se construia amplu şi foarte modern. Panourile incluse în expoziţie fac un scurt istoric al acestor staţiuni, prezintă echipamentele fiecăreia dintre ele, cazinoul, teatrul de vară, marile restaurante, magazine, hoteluri ... O bună parte din acest patrimoniu este în declin. De aceea, ultimul panou, sub forma concluziilor deschise, prezintă exemple de bune practici pentru revitalizarea acestor spaţii, derulate într-un context social, economic, politic care a evoluat în ultimii 30 de ani'. Paul Stăncioiu, arhitect specializat în patrimoniu, membru Pro Patrimonio
Proiectul Eforie Colorat se numără printre cele patru exemple de bună practică evocate de această expoziţie. Două dintre ele vizează zona termală, Herculane şi Govora, unde asociaţii locale lucrează cu tineri arhitecţi, profesionişti şi studenţi, pentru a face diverse intervenţii sau pentru a impune regulamente sau planuri de urbanism. O altă iniţiativă lăudabilă îi aparţine şcolii pariziene Ecole de Chaillot, graţie profesorului de origine română Ştefan Mănciulescu, arhitect şef al Monumentelor Istorice. Echipa vizează aria Eforie în cadrul unui proiect extins în ţările din regiunea Mării Negre, Bulgaria, România, Republica Moldova şi Ucraina.
Programul, care are în plan proiecte punctuale de restaurare a patrimoniului, va începe la Eforie Sud, prin analiza unor obiective cum ar fi Cazinoul Movilă (arh. A. Cerkez, 1935) şi Castelul de nisip, ulterior barul Vraja Mării (arh. H. Delavrancea-Gibory, 1934). Eforie Colorat este menţionat în această serie cu programul de revitalizare a grădinii Cinemascop (inaugurată în 1960), un proiect de reintegrare în comunitate a unui spaţiu emblematic al oraşului, părăsit, vreme de decade, în uitare.
Lansat în anul 2021 la Eforie Sud, Eforie Colorat este un hub cultural gândit în beneficiul turiştilor şi al membrilor comunităţii locale, o platformă de dialog pentru comunităţile artistice şi pentru grupurile de dialog civic la nivel naţional - care au la dispoziţie, anual, o serie de rezidenţe creative la Marea Neagră. Iniţiat de Forumul Artelor Vizuale, în parteneriat cu Centrul Ceh şi primăria Oraşului Eforie, programul Eforie Colorat îşi propune promovarea unui set de bune practici pentru dezvoltarea zonelor cu acces limitat la cultură, ridicarea nivelului de educare şi conştientizare în probleme de mediu şi revitalizarea spaţiilor de întâlnire comunitară de la malul Mării Negre.
Anual, Eforie Colorat doreşte să fie un spaţiu alternativ de inspiraţie pentru comunitatea artistică, pentru decidenţii din administraţiile locale şi centrale, şi punct de întâlnire pentru specialişti şi grupuri civice, într-un efort comun de a identifica soluţii actuale de regenerare urbană, ecologie creativă, exploatarea etică şi coerentă a potenţialului turistic, economie circulară, spirit civic, dezvoltare sustenabilă şi oportunităţi de creştere prin cultură în zone marginalizate.
'Cea mai veche staţiune de pe litoralul românesc mizează pe cultură în procesul de reabilitare. Deschidem spaţii alternative, în care comunităţile creative îşi întâlnesc publicul şi folosesc arta şi dialogul ca modalităţi de chestionare a societăţii. Ca un prim pas în procesul de dezvoltare, am început în 2021 cu o ofertă culturală sezonieră, am deschis spaţii alternative de expunere. Am gândit apoi un program extins de dezvoltare, care ţine deschisă pe întreaga perioadă a anului grădina Cinemascop, minunatul cinema în aer liber al oraşului Eforie, dar include şi alte locuri din aria Eforie-Techirghiol, inclusiv zona de coastă. Am activat pentru acest proiect şi liceul din Eforie Sud sau alte instituţii şi centre comunitare locale. Este o încercare de a vorbi despre simplitate şi natură într-o eră în care tehnologia schimbă totul, de la rolul şi sensul actului artistic, la materia sensibilă cu care acesta operează. Totodată, este o încercare de a vorbi despre exploatarea etică şi coerentă a potenţialului turistic, dezvoltare sustenabilă şi oportunităţi de creştere prin cultură. Festivalul Eforie Colorat readuce memoria, cultura şi şarmul unei grădini abandonate, al cărei imens potenţial a rămas neexploatat în ultimele trei decade'. Alexandra Dumitrescu şi Emil Cristian Ghiţă, Fondatorii hub-ului cultural Eforie Colorat
Carmen Sylva, perla litoralului românesc
'Utilizarea apei în alte scopuri decât pentru băut sau pentru udat culturile datează din zorii timpurilor. Apa, sacră, miraculoasă, odihnitoare, curativă, plăcută la vedere şi, totodată, având atâta forţă, a avut multiple roluri în societăţile umane. Hidroterapia este una dintre formele cele mai obişnuite şi Europa a cunoscut o dezvoltare excepţională în această direcţie. Băile termale antice, băile scandinave, greceşti, romane sau turceşti, au început să fascineze lumea încă de la începutul secolului al XVIII-lea, iar până în anii 1930 au luat forma unei culturi termale europene, care a dus la apariţia marilor staţiuni internaţionale', spun organizatorii evenimentului de la Paris.
Un început de poveste care include şi evocă istoria - demult uitată de călători şi de vremuri deopotrivă -, băilor Carmen Sylva, un orăşel cu identitate de vacanţă, în care 'localnicii şi turiştii interacţionează, iar vieţile lor se schimbă pentru câteva zile sau pentru câteva luni, pentru că sunt trăite în comun'.
Cu o sută de ani în urmă, odată cu apariţia infrastructurii de cazare, la Techirghiol-Movilă şi la Eforie, actualul Eforie Nord, au apărut vilegiaturiştii. Infrastructura de transport s-a lăsat aşteptată o vreme. A devenit funcţională abia de la finalul anilor 1920, când deja se practica drumul cu trenul albastru. Lumea mergea cu familia la Eforie, acolo unde se adunau oamenii cu stare, protipendada vremii. La Movilă venea lume bine, dar mai burgheză şi mai amatoare de distracţie. Vremurile de atunci îşi spun poveştile în fotografiile de vilegiatură, cu bărbaţi cu pălării de vară, femei cu umbrele, un univers cu parcuri, vile, cazino pe apă, plajă şi mulţi oameni, în costume de baie fermecătoare. Alte fotografii surprind clădiri din localitate, precum 'Drogueria Vila Tekirghiol', în faţa căreia un domn cu un căţel ne arată că de aici se puteau cumpăra produse la preţuri 'foarte eftine'.
Eforie Colorat s-a inspirat din toate aceste poveşti de la Marea Neagră. Din istorii despre jocurile de pe plajă din anii 1960 - 1970, când spaţiul era cumva mai vast, mai neîngrădit, când puteai să fugăreşti mingea pe nisip de capul tău, fără să te ciocneşti cu cineva. Istorii despre anii de viscol năprasnic, când îngheţa marea, despre invaziile de străini, nemţi, suedezi cărora copiii se grăbeau să le care bagajele. S-au spus poveşti despre veselia din restaurante şi despre nopţile cu dans sub clar de lună. Sau despre fotografii sezonieri care îşi făceau veacul pe faleză, în preajma teraselor, la Cazino. Erau mulţi, mai ales în anii 1920-1930, şi pot fi zăriţi chiar în unele fotografii ale unor confraţi... amatori, aflaţi în vacanţă la băi de soare. Toate aceste istorii au fost înregistrate şi adăugate 'Arhivelor Litoralului', un demers derulat vreme de doi ani, în 2022 şi 2023, şi menit să recupereze identitatea localităţilor de la Marea Neagră, pornind de la staţiunea dintre ape, situată între ghiol şi mare, Eforie Sud.
Credit fotografii:
Colecţia Arhivele Litoralului, deţinută de Forumul Artelor Vizuale
Diana Păun
Eforie_sus
Ruxandra Lipan
Alexandra Dumitrescu
Echipa:
Fondatori: Alexandra Dumitrescu şi Emil Cristian Ghiţă / Grafică: Andrei Turenici / Comunicare: Evantia Barca / Social Media: Alexandra Ghiţă
EFORIE COLORAT
Organizat de
Forumul Artelor Vizuale
Sponsor principal:
Kaufland România
Susţinut de:
Centrul Ceh Bucureşti, Primăria Oraşului Eforie, RADEF România Film, Institutul Francez, ARCHE, Short Film Breaks, Acuarela, Pastila Roz, Etaj on Wheels
Sponsori:
Diesel Mecanica, Azuga, Caii de la Letea, Iulius Mall, Red Rose Residence, Kafmet Construct, Casa cu Smochin, Buzz Events
Parteneri media:
Agerpres, Propargarta, The Institute, AARC, Spotmedia, IQ ADS, SMARK, Revista Zeppelin, UZPR, Revista Arta, Radio Romania Cultural, Modernism.ro, Zile şi Nopţi, Filme-Cărţi, Daily Magazine, Ziarul Metropolis, CineFan, CineMap, CineGhid, MovieNews, Radio Constanţa, Feeder, DigitizArte, stiri.ong, Munteanu, Igloo, Empower Artist Magazine, HAPP, Radio România Internaţional, Agenţia de carte, The Woman, curatorial.ro, Radio Vacanţa, Revista Golan, Revista Atelierul, Arte Vezi, Radio Guerrilla, Revista Tomis, REGARD, The Expert
Proiectul Eforie Colorat va fi prezentat ca exemplu de bune practici în revitalizarea activelor din vechile staţiuni turistice europene la expoziţia 'Patrimoniul termal şi balnear din România: trecut şi viitor', care se va desfăşura la Paris, cu ocazia evenimentului european 'Zilele Patrimoniului'.
Organizată de Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Pro Patrimonio France, ediţia de anul acesta urmăreşte două teme centrale, 'Patrimoniul termal' şi 'Patrimoniul balnear'. Demersul îşi propune să examineze modul în care bogata istorie a băilor termale a fost ilustrată în Europa şi în România, inclusiv de la cel de-al Doilea Război Mondial şi până în zilele noastre.
Documentarea urmăreşte, de asemenea, moştenirea pe care aceste locuri o lasă în regiunile cărora le-au marcat cândva dezvoltarea, dar şi capacitatea lor de a renaşte, prin proiecte contemporane de regenerare urbană. Fostele complexe termale şi balneare se află în diverse stadii de conservare, unele dintre ele sunt în stare foarte proastă, altele - în plin proces de transformare, dar toate suscită un puternic interes social, economic şi arhitectural la nivel local, naţional sau internaţional. Fostele băi îşi vor spune încă o dată poveştile în cadrul acestei conferinţe, într-un discurs care pune un accent deosebit pe arhitectură şi urbanism, date recuperate din documente, fotografii, scurtmetraje şi studii de caz asupra proiectelor de revitalizare aflate în derulare în diverse locuri din România.
Vernisajul expoziţiei va avea loc în Capitala franceză pe 19 septembrie, la Galeria Macadam a ICR Paris (1, rue de l'Exposition, 75007 Paris).
Eforie Colorat, unul dintre cele patru proiecte de excelenţă în revitalizarea patrimoniului
Fundaţia Pro Patrimonio şi ICR dedică un remarcabil laudatio patrimoniului termal şi balnear din România. În seria panourilor ilustrate reunite în această expoziţie, o secţiune introductivă integrează patrimoniul românesc într-un cadru mai larg, european, explicând modul în care s-au dezvoltat staţiunile termale şi balneare din România, inspirate de ceea ce se întâmpla în oraşe din Franţa, Germania, Anglia.
'În cele două secţiuni ale expoziţiei, prezentăm trei staţiuni termale, Herculane, Govora şi Câmpulung, unele dintre cele mai documentate cazuri, interesante, printre multe altele, pentru că au fost proiectate în epoci şi la scări diferite. Litoralul este prezentat în aceeaşi grilă de lectură, cu trei staţiuni, Mamaia, Eforie - devenită ulterior Sud şi Nord - şi Neptun-Olimp. Eforie Sud, iniţial Băile Movilă, a fost prima staţiune a litoralului românesc. Curând a apărut Mamaia şi, mult mai târziu, Neptun-Olimp, un complex care arată avântul pe care îl avea litoralul în anii '70, când se construia amplu şi foarte modern. Panourile incluse în expoziţie fac un scurt istoric al acestor staţiuni, prezintă echipamentele fiecăreia dintre ele, cazinoul, teatrul de vară, marile restaurante, magazine, hoteluri ... O bună parte din acest patrimoniu este în declin. De aceea, ultimul panou, sub forma concluziilor deschise, prezintă exemple de bune practici pentru revitalizarea acestor spaţii, derulate într-un context social, economic, politic care a evoluat în ultimii 30 de ani'. Paul Stăncioiu, arhitect specializat în patrimoniu, membru Pro Patrimonio
Proiectul Eforie Colorat se numără printre cele patru exemple de bună practică evocate de această expoziţie. Două dintre ele vizează zona termală, Herculane şi Govora, unde asociaţii locale lucrează cu tineri arhitecţi, profesionişti şi studenţi, pentru a face diverse intervenţii sau pentru a impune regulamente sau planuri de urbanism. O altă iniţiativă lăudabilă îi aparţine şcolii pariziene Ecole de Chaillot, graţie profesorului de origine română Ştefan Mănciulescu, arhitect şef al Monumentelor Istorice. Echipa vizează aria Eforie în cadrul unui proiect extins în ţările din regiunea Mării Negre, Bulgaria, România, Republica Moldova şi Ucraina.
Programul, care are în plan proiecte punctuale de restaurare a patrimoniului, va începe la Eforie Sud, prin analiza unor obiective cum ar fi Cazinoul Movilă (arh. A. Cerkez, 1935) şi Castelul de nisip, ulterior barul Vraja Mării (arh. H. Delavrancea-Gibory, 1934). Eforie Colorat este menţionat în această serie cu programul de revitalizare a grădinii Cinemascop (inaugurată în 1960), un proiect de reintegrare în comunitate a unui spaţiu emblematic al oraşului, părăsit, vreme de decade, în uitare.
Lansat în anul 2021 la Eforie Sud, Eforie Colorat este un hub cultural gândit în beneficiul turiştilor şi al membrilor comunităţii locale, o platformă de dialog pentru comunităţile artistice şi pentru grupurile de dialog civic la nivel naţional - care au la dispoziţie, anual, o serie de rezidenţe creative la Marea Neagră. Iniţiat de Forumul Artelor Vizuale, în parteneriat cu Centrul Ceh şi primăria Oraşului Eforie, programul Eforie Colorat îşi propune promovarea unui set de bune practici pentru dezvoltarea zonelor cu acces limitat la cultură, ridicarea nivelului de educare şi conştientizare în probleme de mediu şi revitalizarea spaţiilor de întâlnire comunitară de la malul Mării Negre.
Anual, Eforie Colorat doreşte să fie un spaţiu alternativ de inspiraţie pentru comunitatea artistică, pentru decidenţii din administraţiile locale şi centrale, şi punct de întâlnire pentru specialişti şi grupuri civice, într-un efort comun de a identifica soluţii actuale de regenerare urbană, ecologie creativă, exploatarea etică şi coerentă a potenţialului turistic, economie circulară, spirit civic, dezvoltare sustenabilă şi oportunităţi de creştere prin cultură în zone marginalizate.
'Cea mai veche staţiune de pe litoralul românesc mizează pe cultură în procesul de reabilitare. Deschidem spaţii alternative, în care comunităţile creative îşi întâlnesc publicul şi folosesc arta şi dialogul ca modalităţi de chestionare a societăţii. Ca un prim pas în procesul de dezvoltare, am început în 2021 cu o ofertă culturală sezonieră, am deschis spaţii alternative de expunere. Am gândit apoi un program extins de dezvoltare, care ţine deschisă pe întreaga perioadă a anului grădina Cinemascop, minunatul cinema în aer liber al oraşului Eforie, dar include şi alte locuri din aria Eforie-Techirghiol, inclusiv zona de coastă. Am activat pentru acest proiect şi liceul din Eforie Sud sau alte instituţii şi centre comunitare locale. Este o încercare de a vorbi despre simplitate şi natură într-o eră în care tehnologia schimbă totul, de la rolul şi sensul actului artistic, la materia sensibilă cu care acesta operează. Totodată, este o încercare de a vorbi despre exploatarea etică şi coerentă a potenţialului turistic, dezvoltare sustenabilă şi oportunităţi de creştere prin cultură. Festivalul Eforie Colorat readuce memoria, cultura şi şarmul unei grădini abandonate, al cărei imens potenţial a rămas neexploatat în ultimele trei decade'. Alexandra Dumitrescu şi Emil Cristian Ghiţă, Fondatorii hub-ului cultural Eforie Colorat
Carmen Sylva, perla litoralului românesc
'Utilizarea apei în alte scopuri decât pentru băut sau pentru udat culturile datează din zorii timpurilor. Apa, sacră, miraculoasă, odihnitoare, curativă, plăcută la vedere şi, totodată, având atâta forţă, a avut multiple roluri în societăţile umane. Hidroterapia este una dintre formele cele mai obişnuite şi Europa a cunoscut o dezvoltare excepţională în această direcţie. Băile termale antice, băile scandinave, greceşti, romane sau turceşti, au început să fascineze lumea încă de la începutul secolului al XVIII-lea, iar până în anii 1930 au luat forma unei culturi termale europene, care a dus la apariţia marilor staţiuni internaţionale', spun organizatorii evenimentului de la Paris.
Un început de poveste care include şi evocă istoria - demult uitată de călători şi de vremuri deopotrivă -, băilor Carmen Sylva, un orăşel cu identitate de vacanţă, în care 'localnicii şi turiştii interacţionează, iar vieţile lor se schimbă pentru câteva zile sau pentru câteva luni, pentru că sunt trăite în comun'.
Cu o sută de ani în urmă, odată cu apariţia infrastructurii de cazare, la Techirghiol-Movilă şi la Eforie, actualul Eforie Nord, au apărut vilegiaturiştii. Infrastructura de transport s-a lăsat aşteptată o vreme. A devenit funcţională abia de la finalul anilor 1920, când deja se practica drumul cu trenul albastru. Lumea mergea cu familia la Eforie, acolo unde se adunau oamenii cu stare, protipendada vremii. La Movilă venea lume bine, dar mai burgheză şi mai amatoare de distracţie. Vremurile de atunci îşi spun poveştile în fotografiile de vilegiatură, cu bărbaţi cu pălării de vară, femei cu umbrele, un univers cu parcuri, vile, cazino pe apă, plajă şi mulţi oameni, în costume de baie fermecătoare. Alte fotografii surprind clădiri din localitate, precum 'Drogueria Vila Tekirghiol', în faţa căreia un domn cu un căţel ne arată că de aici se puteau cumpăra produse la preţuri 'foarte eftine'.
Eforie Colorat s-a inspirat din toate aceste poveşti de la Marea Neagră. Din istorii despre jocurile de pe plajă din anii 1960 - 1970, când spaţiul era cumva mai vast, mai neîngrădit, când puteai să fugăreşti mingea pe nisip de capul tău, fără să te ciocneşti cu cineva. Istorii despre anii de viscol năprasnic, când îngheţa marea, despre invaziile de străini, nemţi, suedezi cărora copiii se grăbeau să le care bagajele. S-au spus poveşti despre veselia din restaurante şi despre nopţile cu dans sub clar de lună. Sau despre fotografii sezonieri care îşi făceau veacul pe faleză, în preajma teraselor, la Cazino. Erau mulţi, mai ales în anii 1920-1930, şi pot fi zăriţi chiar în unele fotografii ale unor confraţi... amatori, aflaţi în vacanţă la băi de soare. Toate aceste istorii au fost înregistrate şi adăugate 'Arhivelor Litoralului', un demers derulat vreme de doi ani, în 2022 şi 2023, şi menit să recupereze identitatea localităţilor de la Marea Neagră, pornind de la staţiunea dintre ape, situată între ghiol şi mare, Eforie Sud.
Credit fotografii:
Colecţia Arhivele Litoralului, deţinută de Forumul Artelor Vizuale
Diana Păun
Eforie_sus
Ruxandra Lipan
Alexandra Dumitrescu
Echipa:
Fondatori: Alexandra Dumitrescu şi Emil Cristian Ghiţă / Grafică: Andrei Turenici / Comunicare: Evantia Barca / Social Media: Alexandra Ghiţă
EFORIE COLORAT
Organizat de
Forumul Artelor Vizuale
Sponsor principal:
Kaufland România
Susţinut de:
Centrul Ceh Bucureşti, Primăria Oraşului Eforie, RADEF România Film, Institutul Francez, ARCHE, Short Film Breaks, Acuarela, Pastila Roz, Etaj on Wheels
Sponsori:
Diesel Mecanica, Azuga, Caii de la Letea, Iulius Mall, Red Rose Residence, Kafmet Construct, Casa cu Smochin, Buzz Events
Parteneri media:
Agerpres, Propargarta, The Institute, AARC, Spotmedia, IQ ADS, SMARK, Revista Zeppelin, UZPR, Revista Arta, Radio Romania Cultural, Modernism.ro, Zile şi Nopţi, Filme-Cărţi, Daily Magazine, Ziarul Metropolis, CineFan, CineMap, CineGhid, MovieNews, Radio Constanţa, Feeder, DigitizArte, stiri.ong, Munteanu, Igloo, Empower Artist Magazine, HAPP, Radio România Internaţional, Agenţia de carte, The Woman, curatorial.ro, Radio Vacanţa, Revista Golan, Revista Atelierul, Arte Vezi, Radio Guerrilla, Revista Tomis, REGARD, The Expert
Afisari: 12
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].