Comunicat de presă - Direcţia Naţională Anticorupţie
Prezentăm o selecţie a unor dosare penale finalizate în lunile iulie - august 2024, care nu au fost mediatizate la zi, în care procurorii anticorupţie au dispus trimiterea în judecată sau sesizarea instanţei de judecată cu acord de recunoaştere a vinovăţiei, după cum urmează:
1. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, au dispus trimiterea în judecată a inculpatului HAVRILEŢ NICULAE, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 78/ 2000, pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie în formă continuată (3 acte materiale), respectiv obţinerea de foloase necuvenite de către o persoană cu sarcina de a supraveghea ori a a controla un operator economic privat, dacă îndeplineşte pentru acesta vreo însărcinare, în timpul mandatului ori în interval de cinci ani de la încetarea mandatului
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
Inculpatul Havrileţ Niculae ar fi încălcat prevederile legale prin aceea că, în intervalul de cinci ani de la încetarea funcţiei de preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), ar fi îndeplinit însărcinări pentru trei operatori economici din sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale, deşi legea stabileşte interdicţii clare în acest sens.
Astfel, Havrileţ Niculae a îndeplinit funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) în perioada iunie 2012-octombrie 2017, în virtutea căreia a avut sarcina de a supraveghea şi controla operatorii economici din sectorul energiei electrice (art. 9 din OUG nr. 33/ 2007) şi al gazelor naturale (art. 10 din OUG nr. 33/ 2007).
Prin urmare, timp de 5 ani de la încetarea funcţiei, acesta nu ar fi avut dreptul să îndeplinească vreo însărcinare pentru operatorii economici din sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale şi nici să intermedieze ori să înlesnească efectuarea de către aceştia a unor operaţiuni comerciale sau financiare.
Totodată, în perioada 06.12.2019 - 29.03.2021, Havrileţ Niculae a ocupat funcţia de secretar de stat la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, în virtutea căreia a avut atribuţii de control şi monitorizare asupra persoanelor fizice sau juridice din domeniul de competenţă al Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, inclusiv asupra operatorilor economici din domeniul energetic şi al resurselor energetice.
În intervalul de 5 ani de la încetarea funcţiei de preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), inculpatul Havrileţ Niculae ar fi îndeplinit însărcinări pentru următorii operatori economici din sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale, care au capital majoritar privat:
- În perioada 07.02.2019-10.12.2019, Havrileţ Niculae ar fi îndeplinit funcţia de membru în consiliul de administraţie la Societatea Energetică Electrică S.A.;
- În perioada 27.09.2021 - 28.03.2022, Havrileţ Niculae ar fi îndeplinit funcţia de director general la societatea Distribuţie Energie Electrică România S.A.;
- În perioada 03.03.2020 - 12.02.2024, Havrileţ Niculae ar fi îndeplinit funcţiile de membru al Consiliului de Supraveghere (CS), membru al Comitetului de Audit (CA) şi membru al Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare (CPN) la societatea OMV Petrom S.A.
În perioada 07 februarie .2019 - 15 februarie 2024, inculpatul Havrileţ Niculae ar fi obţinut, de la cele trei societăţi comerciale, foloase necuvenite în cuantum de 1.195.599 lei.
În vederea confiscării speciale, în cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra unor terenuri şi clădiri.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
2. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de Combatere a Corupţiei, au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului IANCU ROBERT MARIAN, comisarul-şef de poliţie, cu funcţia de Şef al Serviciului de investigare a criminalităţii economice din cadrul Poliţiei sectorului 3 (SICE3), pentru comiterea a două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, una în formă simplă, iar altă în formă continuată (7 acte materiale).
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
În perioada 2015-2024, în incompatibilitate cu funcţia de ofiţer de poliţie, ar fi efectuat operaţiuni financiare comerciale în legătură cu dezvoltări imobiliare prin care a obţinut profituri totalizând 883.716 euro.
Inculpatul ofiţer de poliţie ar fi investit în terenuri cu potenţial din proximitatea municipiului Bucureşti pe care le identifica şi le alegea împreună cu asociaţii săi, dezvoltatori imobiliari, le cumpăra după negocieri şi le punea imediat la dispoziţia asociaţilor pentru ca aceştia să construiască locuinţele din proiectele imobiliare. Inculpatul îşi securiza profitul prin contracte de vânzare a terenurilor la preţuri substanţial mai mari (care includeau partea sa din profitul realizat de asociaţi din vânzarea locuinţelor construite), dar al căror termen de plată era foarte lung, atipic pentru o vânzare cu transmiterea imediată către cumpărător a imobilului înstrăinat.
Pe lângă investiţiile financiare, comisarul-şef de poliţie făcea pentru constructor diferite prestaţii, precum verificări de firme şi terenuri pretabile dezvoltării imobiliare, folosind în acest scop resursele poliţieneşti de care dispunea (timpul de lucru, baze de date ONRC, autospeciala de poliţie).
În intervalul de aproape 9 ani, ofiţerul ar fi acţionat constant, în funcţie de disponibilităţile financiare, fără întreruperi semnificative, dar etapizat astfel încât să nu 'livreze' mai mult de un imobil pe an calendaristic şi să fie nevoit să se înregistreze în scop de colectare TVA.
În anul 2023, în incompatibilitate cu funcţia de ofiţer de poliţie şi în scopul obţinerii de profituri necuvenite, ar fi cumpărat împreună cu administratorul unei pieţe din Sectorul 3, un teren în jud. Giurgiu pentru înfiinţarea unui centru de comercializare a legumelor.
În vederea confiscării speciale a sumei de 883.716 euro de la inculpatul Iancu Robert Marian, în cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător şi a popririi asigurătorii asupra unor bunuri imobile aparţinând inculpatului şi asupra unor sume de bani datorate inculpatului.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Bucureşti.
3. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor:
MITROI MARIANA-GINA, la data faptei exercitând funcţia de Director General al Companiei Municipale Cimitire Bucureşti S.A., pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau altul un folos necuvenit în formă continuată;
RĂDULESCU ŞTEFAN, în perioada octombrie 2020-februarie 2021 Director General al Companiei Municipale Cimitire Bucureşti S.A., pentru comiterea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată şi uz de fals;
ANDREICA GHEORGHE-FLORIN, SLIVNEANU CAMELIA, DUŢĂ MIHAELA, GRIGORE ELISABETA-MARIA, LUPĂ LAURA-ANDREEA, PODEANU PAULA-IOANA, CRISTACHE ALEXANDRU-CRISTIAN, la data faptei funcţionari publici în cadrul Companiei Municipale Cimitire Bucureşti S.A., pentru comiterea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut, în esenţă, următoarea stare de fapt:
În perioada februarie - martie 2021, inculpata Mitroi Mariana-Gina, exercitând la momentul respectiv funcţia de Director General al Companiei Municipale Cimitire Bucureşti S.A., şi beneficiind de ajutorul şi suportul celorlalţi opt inculpaţi şi-ar fi achitat, cu încălcarea legii, 24 de salarii compensatorii atât ei cât şi celor opt funcţionari menţionaţi anterior, prejudiciind în acest mod Compania Municipală Cimitire Bucureşti S.A. cu suma totală de 1.146.341 lei.
În concret, în contextul în care candidatul pentru funcţia de primar general al Municipiului Bucureşti anunţase public că una dintre măsurile pe care le va lua în calitate de primar general va fi desfiinţarea companiilor municipale, cei nouă angajaţi ai Companiei Municipale Cimitire Bucureşti S.A. ar fi semnat acte adiţionale la contractele individuale de muncă/ contracte individuale de muncă având clauză în care se prevedea că 'în cazul concedierii pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, salariatul beneficiază de o compensaţie în valoare de 24 salarii brute lunare'.
Clauza ce prevedea faptul că' în cazul concedierii pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, salariatul beneficiază de o compensaţie în valoare de 24 salarii brute lunare' nu era prevăzută în acordul colectiv de muncă, încălcând astfel dispoziţiile Codului Muncii.
Ulterior, în perioada februarie - martie 2021, la momentul când li s-au încheiat contractele individuale de muncă ca urmare a concedierii individuale, cei nouă inculpaţi ar fi solicitat cele 24 de salarii compensatorii conform actelor adiţionale încheiate anterior şi ar fi primit astfel de la Compania Municipală Cimitire Bucureşti S.A. sume cuprinse între 192.067 lei şi 60.191 lei.
Facem precizarea că în cadrul Companiei Municipale Cimitire Bucureşti S.A. şi-au desfăşurat activitatea mai mulţi angajaţi cărora li s-au încheiat contractele individuale de muncă în aceeaşi modalitate ca a celor nouă inculpaţi, însă doar cei nouă inculpaţi menţionaţi la începutul comunicatului au fost cei care au beneficiat de aşa-zisele '24 de salarii brute compensatorii'.
Compania Municipală Cimitire Bucureşti S.A. a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 2.092.290 lei (din care 1.221.191 lei reprezentând salarii compensatorii acordate, iar suma de 871.099 lei, reprezentând taxe, impozite şi penalităţi de întârziere solicitate de A.N.A.F.).
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile ce aparţin celor 9 (nouă) inculpaţi.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti, cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
4. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craiova au dispus sesizarea instanţei de judecată, în baza dispoziţiilor art. 483 Cod procedură penală, cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei a inculpatei BĂDESCU ANDREEA FLORENTINA, director al Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (C.J.R.A.E.) Mehedinţi, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită.
În acordul de recunoaştere a vinovăţiei, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
În cursul lunii octombrie 2023, inculpata Bădescu Andreea Florentina, în calitatea menţionată mai sus, ar fi dispus ocuparea, pe perioada anului şcolar 2023 - 2024, de către o persoană (cadru didactic, martor în cauză) a unui post de consilier şcolar la o scoală gimnazială de pe raza judeţului Mehedinţi.
În legătură cu îndeplinirea acelei îndatoriri de serviciu, inculpata ar fi pretins de la persoana respectivă câte 1.500 lei lunar (suma pretinsă fiind redusă ulterior la 1.000 de lei lunar), de la data primirii primului salariu până la finalul anului şcolar, aspect cu care cadrul didactic ar fi fost de acord.
Conform 'înţelegerii' menţionate anterior, începând cu luna noiembrie 2023, inculpata Bădescu Andreea Florentina ar fi primit, în două tranşe, suma totală de 1.500 lei, ultima plată (în valoare de 500 lei) ar fi fost efectuată în luna ianuarie 2024, când martorul a decis să nu mai facă acest lucru.
Ulterior, ca urmare a presiunilor exercitate de inculpata Bădescu Andreea Florentina, cadrul didactic i-ar fi remis în cursul lunii mai 2024 suma de 1.000 lei.
În acelaşi context, la data de 12 iunie 2024, martorul i-ar mai fi remis inculpatei în biroul acesteia din cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (C.J.R.A.E.) Mehedinţi şi ultima transă în valoare de 5.500 lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante.
În prezenţa avocatului, inculpata a declarat expres că recunoaşte comiterea faptei reţinute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu felul şi cuantumul pedepsei aplicate, precum şi cu formă de executare a acesteia, respectiv:
- 2 ani şi 3 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani şi interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii (respectiv director al C.J.R.A.E. Mehedinţi).
Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe perioadă de 90 de zile, la Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin din mun. Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinţi, sau la Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinţi din mun. Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinţi.
Dosarul de urmărire penală privind-o pe inculpată împreună cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei au fost înaintate la Tribunalul Mehedinţi.
În cauză, procurorii anticorupţie au beneficiat de sprijinul ofiţerilor de poliţie din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie.
5. Într-o cauză disjunsă din dosarul mediatizat prin comunicatele nr. 952/ VIII/ 3si 954/ VIII/ 3 din 04 octombrie 2023, respectiv 958/ VIII/ 3 din 05 octombrie 2023, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Cluj au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpaţilor:
DURLEA BOGDAN ŞTEFAN, la data faptelor inspector şef teritorial în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR), pentru comiterea infracţiunilor de:
- Folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată.
- Abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
- Luare de mită, în formă continuată.
- Efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite,
ŢIGOUAN AUREL, la data faptelor inspectorul coordonator judeţean al judeţului Bistriţa Năsăud din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) - Inspectoratul Teritorial nr. 4, pentru comiterea infracţiunilor de:
- Folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată şi
- Dare de mită
Şi în stare de libertate a inculpaţilor:
F.N. pentru comiterea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor,
T.R. şi T.F.A. pentru comiterea infracţiunii de mărturie mincinoasă.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut, în esenţă, următoarea stare de fapt:
Prezenta cauză are ca obiect modalitatea în care, în perioada 2020-2023, funcţionari din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) Cluj, printre care şi inculpaţii Durlea Bogdan Ştefan şi Ţigouan Aurel, ar fi 'protejat' mai multe societăţi comerciale cu obiect de activitate în domeniul transportului de mărfuri prin aceea că le-ar fi furnizat administratorilor acestora informaţii nedestinate publicităţii referitoare la controalele pe care inspectorii rutieri urmau să le desfăşoare.
Astfel, în perioada menţionată anterior, inculpaţii Durlea Bogdan Ştefan şi Ţigouan Aurel, în calităţile menţionate mai sus, ar fi comunicat mai multor persoane informaţii referitoare la acţiunile de control ale inspectorilor I.S.C.T.R. (cum ar fi obiectivele controalelor, durata acestora, componenţa echipajelor, zona de acţiune etc.), în scopul de a le asigura posibilitatea să îşi modeleze comportamentul în trafic într-un mod care să permită evitarea aplicării unor sancţiuni de către inspectorii I.S.C.T.R.
Totodată, în perioada 2022-2023, inculpatul Durlea Bogdan Ştefan în contextul verificării unor vehicule care circulau pe drumul public sau al efectuării unor controale la o staţie de betoane, nu ar fi aplicat sancţiuni în urma constatării unor contravenţii (lipsa instalaţiei de cântărire a vehiculelor rutiere, lipsa licenţei de transport, inspecţia tehnică periodică expirată etc.) şi ar fi determinat doi inspectori din subordine să nu aplice sancţiuni faţă de un operator de transport.
În perioada 2021 - 2023, inculpatul Durlea Bogdan Ştefan ar fi pretins şi primit la diferite intervale de timp, de la mai multe persoane, sume de bani şi materiale de construcţii la preţuri reduse pentru asigurarea protecţiei unor operatori de transport, (scutire de sancţiuni sau intervenţii la inspectorii din subordine).
La data 12 aprilie 2023 inculpatul Durlea Bogdan Ştefan ar fi primit de la inculpatul Ţigouan Aurel produse de origine animală în valoare de aproximativ 400 lei în legătură cu privire la numirea/ menţinerea în funcţie a inspectorilor coordonatori judeţeni.
În perioada septembrie 2020 - septembrie 2023, inculpatul Durlea Bogdan Ştefan, în calitate de deţinător de facto al mai multor mijloace de transport rutier de mărfuri ar fi furnizat servicii de transport rutier cu vehiculele care îi aparţineau în fapt, prin intermediul societăţilor comerciale controlate de inculpatul F.N. (socrul inculpatului), ar fi încheiat contracte comerciale şi ar fi emis facturi, direct sau prin angajaţi ai firmelor controlate de socrul său, în scopul obţinerii de venituri pentru societăţile respective.
La data de 02 februarie 2024 inculpatul F.N. ar fi încercat să determine un martor să facă afirmaţii mincinoase în contextul audierii acestuia din urmă în dosarul penal instrumentat de procurorii anticorupţie, oferind inclusiv anumite foloase.
În acelaşi context, ultimii doi inculpaţi, fiind audiaţi în calitate de martor în prezenţa cauză, ar fi făcut afirmaţii mincinoase în legătură cu faptele şi împrejurările esenţiale soluţionării dosarului.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra mai multor sume de bani ce aparţin inculpatului Durlea Bogdan Ştefan.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Cluj, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.
În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin din partea Direcţiei Generale Anticorupţie - Centrul Operaţional 3.
În dosarul iniţial continuă cercetările cu privire la mai multe persoane, printre care şi cele menţionate în comunicatele anterioare.
Anterior, procurorii anticorupţie au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu inculpatul BOBOŞ RADU ANTON, la data faptei inspector în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - Inspectoratul Teritorial nr. 1, în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, la pedeapsă de 1 (un) an închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani şi obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o durată de 60 de zile.
Cu referire la toate cauzele anterior menţionate, facem precizarea că trimiterea în judecată şi acordul de recunoaştere a vinovăţiei reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Menţionăm că toate comunicatele au fost întocmite în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relaţia sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197 /2019.
BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
1. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, au dispus trimiterea în judecată a inculpatului HAVRILEŢ NICULAE, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 78/ 2000, pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie în formă continuată (3 acte materiale), respectiv obţinerea de foloase necuvenite de către o persoană cu sarcina de a supraveghea ori a a controla un operator economic privat, dacă îndeplineşte pentru acesta vreo însărcinare, în timpul mandatului ori în interval de cinci ani de la încetarea mandatului
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
Inculpatul Havrileţ Niculae ar fi încălcat prevederile legale prin aceea că, în intervalul de cinci ani de la încetarea funcţiei de preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), ar fi îndeplinit însărcinări pentru trei operatori economici din sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale, deşi legea stabileşte interdicţii clare în acest sens.
Astfel, Havrileţ Niculae a îndeplinit funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) în perioada iunie 2012-octombrie 2017, în virtutea căreia a avut sarcina de a supraveghea şi controla operatorii economici din sectorul energiei electrice (art. 9 din OUG nr. 33/ 2007) şi al gazelor naturale (art. 10 din OUG nr. 33/ 2007).
Prin urmare, timp de 5 ani de la încetarea funcţiei, acesta nu ar fi avut dreptul să îndeplinească vreo însărcinare pentru operatorii economici din sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale şi nici să intermedieze ori să înlesnească efectuarea de către aceştia a unor operaţiuni comerciale sau financiare.
Totodată, în perioada 06.12.2019 - 29.03.2021, Havrileţ Niculae a ocupat funcţia de secretar de stat la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, în virtutea căreia a avut atribuţii de control şi monitorizare asupra persoanelor fizice sau juridice din domeniul de competenţă al Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, inclusiv asupra operatorilor economici din domeniul energetic şi al resurselor energetice.
În intervalul de 5 ani de la încetarea funcţiei de preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), inculpatul Havrileţ Niculae ar fi îndeplinit însărcinări pentru următorii operatori economici din sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale, care au capital majoritar privat:
- În perioada 07.02.2019-10.12.2019, Havrileţ Niculae ar fi îndeplinit funcţia de membru în consiliul de administraţie la Societatea Energetică Electrică S.A.;
- În perioada 27.09.2021 - 28.03.2022, Havrileţ Niculae ar fi îndeplinit funcţia de director general la societatea Distribuţie Energie Electrică România S.A.;
- În perioada 03.03.2020 - 12.02.2024, Havrileţ Niculae ar fi îndeplinit funcţiile de membru al Consiliului de Supraveghere (CS), membru al Comitetului de Audit (CA) şi membru al Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare (CPN) la societatea OMV Petrom S.A.
În perioada 07 februarie .2019 - 15 februarie 2024, inculpatul Havrileţ Niculae ar fi obţinut, de la cele trei societăţi comerciale, foloase necuvenite în cuantum de 1.195.599 lei.
În vederea confiscării speciale, în cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra unor terenuri şi clădiri.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
2. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de Combatere a Corupţiei, au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului IANCU ROBERT MARIAN, comisarul-şef de poliţie, cu funcţia de Şef al Serviciului de investigare a criminalităţii economice din cadrul Poliţiei sectorului 3 (SICE3), pentru comiterea a două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, una în formă simplă, iar altă în formă continuată (7 acte materiale).
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
În perioada 2015-2024, în incompatibilitate cu funcţia de ofiţer de poliţie, ar fi efectuat operaţiuni financiare comerciale în legătură cu dezvoltări imobiliare prin care a obţinut profituri totalizând 883.716 euro.
Inculpatul ofiţer de poliţie ar fi investit în terenuri cu potenţial din proximitatea municipiului Bucureşti pe care le identifica şi le alegea împreună cu asociaţii săi, dezvoltatori imobiliari, le cumpăra după negocieri şi le punea imediat la dispoziţia asociaţilor pentru ca aceştia să construiască locuinţele din proiectele imobiliare. Inculpatul îşi securiza profitul prin contracte de vânzare a terenurilor la preţuri substanţial mai mari (care includeau partea sa din profitul realizat de asociaţi din vânzarea locuinţelor construite), dar al căror termen de plată era foarte lung, atipic pentru o vânzare cu transmiterea imediată către cumpărător a imobilului înstrăinat.
Pe lângă investiţiile financiare, comisarul-şef de poliţie făcea pentru constructor diferite prestaţii, precum verificări de firme şi terenuri pretabile dezvoltării imobiliare, folosind în acest scop resursele poliţieneşti de care dispunea (timpul de lucru, baze de date ONRC, autospeciala de poliţie).
În intervalul de aproape 9 ani, ofiţerul ar fi acţionat constant, în funcţie de disponibilităţile financiare, fără întreruperi semnificative, dar etapizat astfel încât să nu 'livreze' mai mult de un imobil pe an calendaristic şi să fie nevoit să se înregistreze în scop de colectare TVA.
În anul 2023, în incompatibilitate cu funcţia de ofiţer de poliţie şi în scopul obţinerii de profituri necuvenite, ar fi cumpărat împreună cu administratorul unei pieţe din Sectorul 3, un teren în jud. Giurgiu pentru înfiinţarea unui centru de comercializare a legumelor.
În vederea confiscării speciale a sumei de 883.716 euro de la inculpatul Iancu Robert Marian, în cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător şi a popririi asigurătorii asupra unor bunuri imobile aparţinând inculpatului şi asupra unor sume de bani datorate inculpatului.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Bucureşti.
3. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor:
MITROI MARIANA-GINA, la data faptei exercitând funcţia de Director General al Companiei Municipale Cimitire Bucureşti S.A., pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau altul un folos necuvenit în formă continuată;
RĂDULESCU ŞTEFAN, în perioada octombrie 2020-februarie 2021 Director General al Companiei Municipale Cimitire Bucureşti S.A., pentru comiterea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată şi uz de fals;
ANDREICA GHEORGHE-FLORIN, SLIVNEANU CAMELIA, DUŢĂ MIHAELA, GRIGORE ELISABETA-MARIA, LUPĂ LAURA-ANDREEA, PODEANU PAULA-IOANA, CRISTACHE ALEXANDRU-CRISTIAN, la data faptei funcţionari publici în cadrul Companiei Municipale Cimitire Bucureşti S.A., pentru comiterea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut, în esenţă, următoarea stare de fapt:
În perioada februarie - martie 2021, inculpata Mitroi Mariana-Gina, exercitând la momentul respectiv funcţia de Director General al Companiei Municipale Cimitire Bucureşti S.A., şi beneficiind de ajutorul şi suportul celorlalţi opt inculpaţi şi-ar fi achitat, cu încălcarea legii, 24 de salarii compensatorii atât ei cât şi celor opt funcţionari menţionaţi anterior, prejudiciind în acest mod Compania Municipală Cimitire Bucureşti S.A. cu suma totală de 1.146.341 lei.
În concret, în contextul în care candidatul pentru funcţia de primar general al Municipiului Bucureşti anunţase public că una dintre măsurile pe care le va lua în calitate de primar general va fi desfiinţarea companiilor municipale, cei nouă angajaţi ai Companiei Municipale Cimitire Bucureşti S.A. ar fi semnat acte adiţionale la contractele individuale de muncă/ contracte individuale de muncă având clauză în care se prevedea că 'în cazul concedierii pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, salariatul beneficiază de o compensaţie în valoare de 24 salarii brute lunare'.
Clauza ce prevedea faptul că' în cazul concedierii pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, salariatul beneficiază de o compensaţie în valoare de 24 salarii brute lunare' nu era prevăzută în acordul colectiv de muncă, încălcând astfel dispoziţiile Codului Muncii.
Ulterior, în perioada februarie - martie 2021, la momentul când li s-au încheiat contractele individuale de muncă ca urmare a concedierii individuale, cei nouă inculpaţi ar fi solicitat cele 24 de salarii compensatorii conform actelor adiţionale încheiate anterior şi ar fi primit astfel de la Compania Municipală Cimitire Bucureşti S.A. sume cuprinse între 192.067 lei şi 60.191 lei.
Facem precizarea că în cadrul Companiei Municipale Cimitire Bucureşti S.A. şi-au desfăşurat activitatea mai mulţi angajaţi cărora li s-au încheiat contractele individuale de muncă în aceeaşi modalitate ca a celor nouă inculpaţi, însă doar cei nouă inculpaţi menţionaţi la începutul comunicatului au fost cei care au beneficiat de aşa-zisele '24 de salarii brute compensatorii'.
Compania Municipală Cimitire Bucureşti S.A. a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 2.092.290 lei (din care 1.221.191 lei reprezentând salarii compensatorii acordate, iar suma de 871.099 lei, reprezentând taxe, impozite şi penalităţi de întârziere solicitate de A.N.A.F.).
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile ce aparţin celor 9 (nouă) inculpaţi.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti, cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
4. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craiova au dispus sesizarea instanţei de judecată, în baza dispoziţiilor art. 483 Cod procedură penală, cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei a inculpatei BĂDESCU ANDREEA FLORENTINA, director al Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (C.J.R.A.E.) Mehedinţi, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită.
În acordul de recunoaştere a vinovăţiei, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
În cursul lunii octombrie 2023, inculpata Bădescu Andreea Florentina, în calitatea menţionată mai sus, ar fi dispus ocuparea, pe perioada anului şcolar 2023 - 2024, de către o persoană (cadru didactic, martor în cauză) a unui post de consilier şcolar la o scoală gimnazială de pe raza judeţului Mehedinţi.
În legătură cu îndeplinirea acelei îndatoriri de serviciu, inculpata ar fi pretins de la persoana respectivă câte 1.500 lei lunar (suma pretinsă fiind redusă ulterior la 1.000 de lei lunar), de la data primirii primului salariu până la finalul anului şcolar, aspect cu care cadrul didactic ar fi fost de acord.
Conform 'înţelegerii' menţionate anterior, începând cu luna noiembrie 2023, inculpata Bădescu Andreea Florentina ar fi primit, în două tranşe, suma totală de 1.500 lei, ultima plată (în valoare de 500 lei) ar fi fost efectuată în luna ianuarie 2024, când martorul a decis să nu mai facă acest lucru.
Ulterior, ca urmare a presiunilor exercitate de inculpata Bădescu Andreea Florentina, cadrul didactic i-ar fi remis în cursul lunii mai 2024 suma de 1.000 lei.
În acelaşi context, la data de 12 iunie 2024, martorul i-ar mai fi remis inculpatei în biroul acesteia din cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (C.J.R.A.E.) Mehedinţi şi ultima transă în valoare de 5.500 lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante.
În prezenţa avocatului, inculpata a declarat expres că recunoaşte comiterea faptei reţinute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu felul şi cuantumul pedepsei aplicate, precum şi cu formă de executare a acesteia, respectiv:
- 2 ani şi 3 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani şi interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii (respectiv director al C.J.R.A.E. Mehedinţi).
Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe perioadă de 90 de zile, la Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin din mun. Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinţi, sau la Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinţi din mun. Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinţi.
Dosarul de urmărire penală privind-o pe inculpată împreună cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei au fost înaintate la Tribunalul Mehedinţi.
În cauză, procurorii anticorupţie au beneficiat de sprijinul ofiţerilor de poliţie din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie.
5. Într-o cauză disjunsă din dosarul mediatizat prin comunicatele nr. 952/ VIII/ 3si 954/ VIII/ 3 din 04 octombrie 2023, respectiv 958/ VIII/ 3 din 05 octombrie 2023, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Cluj au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpaţilor:
DURLEA BOGDAN ŞTEFAN, la data faptelor inspector şef teritorial în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR), pentru comiterea infracţiunilor de:
- Folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată.
- Abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
- Luare de mită, în formă continuată.
- Efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite,
ŢIGOUAN AUREL, la data faptelor inspectorul coordonator judeţean al judeţului Bistriţa Năsăud din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) - Inspectoratul Teritorial nr. 4, pentru comiterea infracţiunilor de:
- Folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată şi
- Dare de mită
Şi în stare de libertate a inculpaţilor:
F.N. pentru comiterea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor,
T.R. şi T.F.A. pentru comiterea infracţiunii de mărturie mincinoasă.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut, în esenţă, următoarea stare de fapt:
Prezenta cauză are ca obiect modalitatea în care, în perioada 2020-2023, funcţionari din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) Cluj, printre care şi inculpaţii Durlea Bogdan Ştefan şi Ţigouan Aurel, ar fi 'protejat' mai multe societăţi comerciale cu obiect de activitate în domeniul transportului de mărfuri prin aceea că le-ar fi furnizat administratorilor acestora informaţii nedestinate publicităţii referitoare la controalele pe care inspectorii rutieri urmau să le desfăşoare.
Astfel, în perioada menţionată anterior, inculpaţii Durlea Bogdan Ştefan şi Ţigouan Aurel, în calităţile menţionate mai sus, ar fi comunicat mai multor persoane informaţii referitoare la acţiunile de control ale inspectorilor I.S.C.T.R. (cum ar fi obiectivele controalelor, durata acestora, componenţa echipajelor, zona de acţiune etc.), în scopul de a le asigura posibilitatea să îşi modeleze comportamentul în trafic într-un mod care să permită evitarea aplicării unor sancţiuni de către inspectorii I.S.C.T.R.
Totodată, în perioada 2022-2023, inculpatul Durlea Bogdan Ştefan în contextul verificării unor vehicule care circulau pe drumul public sau al efectuării unor controale la o staţie de betoane, nu ar fi aplicat sancţiuni în urma constatării unor contravenţii (lipsa instalaţiei de cântărire a vehiculelor rutiere, lipsa licenţei de transport, inspecţia tehnică periodică expirată etc.) şi ar fi determinat doi inspectori din subordine să nu aplice sancţiuni faţă de un operator de transport.
În perioada 2021 - 2023, inculpatul Durlea Bogdan Ştefan ar fi pretins şi primit la diferite intervale de timp, de la mai multe persoane, sume de bani şi materiale de construcţii la preţuri reduse pentru asigurarea protecţiei unor operatori de transport, (scutire de sancţiuni sau intervenţii la inspectorii din subordine).
La data 12 aprilie 2023 inculpatul Durlea Bogdan Ştefan ar fi primit de la inculpatul Ţigouan Aurel produse de origine animală în valoare de aproximativ 400 lei în legătură cu privire la numirea/ menţinerea în funcţie a inspectorilor coordonatori judeţeni.
În perioada septembrie 2020 - septembrie 2023, inculpatul Durlea Bogdan Ştefan, în calitate de deţinător de facto al mai multor mijloace de transport rutier de mărfuri ar fi furnizat servicii de transport rutier cu vehiculele care îi aparţineau în fapt, prin intermediul societăţilor comerciale controlate de inculpatul F.N. (socrul inculpatului), ar fi încheiat contracte comerciale şi ar fi emis facturi, direct sau prin angajaţi ai firmelor controlate de socrul său, în scopul obţinerii de venituri pentru societăţile respective.
La data de 02 februarie 2024 inculpatul F.N. ar fi încercat să determine un martor să facă afirmaţii mincinoase în contextul audierii acestuia din urmă în dosarul penal instrumentat de procurorii anticorupţie, oferind inclusiv anumite foloase.
În acelaşi context, ultimii doi inculpaţi, fiind audiaţi în calitate de martor în prezenţa cauză, ar fi făcut afirmaţii mincinoase în legătură cu faptele şi împrejurările esenţiale soluţionării dosarului.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra mai multor sume de bani ce aparţin inculpatului Durlea Bogdan Ştefan.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Cluj, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.
În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin din partea Direcţiei Generale Anticorupţie - Centrul Operaţional 3.
În dosarul iniţial continuă cercetările cu privire la mai multe persoane, printre care şi cele menţionate în comunicatele anterioare.
Anterior, procurorii anticorupţie au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu inculpatul BOBOŞ RADU ANTON, la data faptei inspector în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - Inspectoratul Teritorial nr. 1, în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, la pedeapsă de 1 (un) an închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani şi obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o durată de 60 de zile.
Cu referire la toate cauzele anterior menţionate, facem precizarea că trimiterea în judecată şi acordul de recunoaştere a vinovăţiei reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Menţionăm că toate comunicatele au fost întocmite în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relaţia sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197 /2019.
BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
Afisari: 15
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].