Teatrul Naţional Radiofonic - Radio România în compania selectă a Teatrelor Naţionale Româneşti reunite la Chişinău

Teatrul Naţional Radiofonic participă, în perioada 10-22 septembrie 2024, la a IX-a ediţie a REUNIUNII TEATRELOR NAŢIONALE ROMÂNEŞTI - cel mai mare festival european al artelor scenice desfăşurat la Chişinău, iniţiat şi organizat anual, de Teatrul Naţional 'Mihai Eminescu'. Pentru al patrulea an consecutiv, Reuniunea Teatrelor Naţionale Romaneşti se bucură de Înaltul Patronaj Prezidenţial, acordat de Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şi de Preşedintele României, Klaus Iohannis.

Programul impresionant al acestei ediţii, se va derula sub genericul CONEXIUNI EUROPENE.

Teatrul Naţional 'I.L. Caragiale' Bucureşti, Teatrul Naţional 'Vasile Alecsandri' Iaşi, Teatrul Naţional 'Radu Stanca' Sibiu, Teatrul Naţional 'Marin Sorescu' Craiova, Teatrul Naţional 'Lucian Blaga' Cluj-Napoca, Teatrul Naţional Târgu-Mures, Teatrul de Stat Constanţa, Teatrul 'Matei Visniec' Suceava, Teatrul Naţional Radiofonic Bucureşti - Radio România, Gigi Căciuleanu România Dance Company - din România, Teatrul Naţional 'Mihai Eminescu' Chişinău - organizator şi gazdă, Teatrul Republican 'Luceafărul' Chişinău, Teatrul Naţional 'Vasile Alecsandri' Bălţi, Teatrul Naţional 'Eugene Ionesco' Chişinău, Teatrul 'Bogdan Petriceicu Haşdeu' Cahul, Teatrul Naţional Satiricus 'I.L. Caragiale' Chişinău, Teatrul 'Alexei Mateevici' Chişinău, Teatrul Fără Nume - Centrul Ginta Latină Chişinău - din Republica Moldova şi invitatul de onoare al festivalului, Teatrul Naţional Dramatic 'Ivan Franko' din Kiev vor prezenta pentru publicul din Republica Moldova şi publicul Reuniunii, 46 de evenimente culturale: 27 de spectacole în sală şi în aer liber, 8 audiţii ale spectacolelor radiofonice, 6 premiere, 10 conferinţe, lansări de carte, întâlniri cu oameni de cultură, cu personalităţi ilustre din lumea teatrului, reunite sub formula: 'Identităţi lingvistice - identitate europeană (memorie, artă, management cultural) ': Emil Boroghină, Ludmila Patlanjoglu, Matei Visniec, Ana Blandiana, Aura Corbeanu, Ion Bogdan Lefter, Maria Zărnescu, Oana Borş, Cristiana Teodorescu, Bogdan Căpîlnean, Cornel Huţanu, Larisa Turea, Angelina Roşca, Anatol Petrencu.

De la prima ediţie a Reuniunii Teatrelor Naţionale Romaneşti la Chişinău, desfăşurată în septembrie 2015, Teatrul Naţional Radiofonic - Radio România participă, într-o secţiune aparte, cu o serie de audiţii şi dezbateri ale spectacolelor realizate în cadrul proiectelor Biografii, memorii şi Dramaturgi români contemporani. Coordonator şi iniţiator al proiectului: Magda Duţu. Concept realizat împreună cu Petru Hadârcă, Director General al Teatrului Naţional 'Mihai Eminescu' Chişinău şi managerul Reuniunii Teatrelor Naţionale Romaneşti la Chişinău.

'Teatrul Naţional Radiofonic - Radio România a parcurs, împreună cu noi, toate cele opt ediţii ale Reuniunii de la Chişinău, fiind unul dintre pilonii de rezistenţă ai reţelei prin care ne-am reconectat la viaţa culturală din România. Reuniunea Teatrelor Naţionale Româneşti a generat şi ideea unui proiect de colaborare între cele două instituţii de cultură. Cele două echipe de creaţie fac eforturi considerabile pentru a realiza spectacole radiofonice în care vocile actorilor de pe o parte şi alta a Prutului se împletesc firesc în cadrul unor producţii comune ce abordează teme ale memoriei comune şi/ sau probleme ale societăţii contemporane. Rezultatele sunt evidente şi fac parte din patrimoniul imaterial comun. Iar astăzi, când a fost deschis procesul de negocieri pentru pregătirea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cele două instituţii, Societatea Română de Radiodifuziune şi Teatrul Naţional 'Mihai Eminescu', Chişinău, au deja un proiect viabil şi durabil prin care realizează dezideratele de apropiere şi conexiune cu UE.' - apreciază organizatorii.

Anul acesta, echipa Teatrului Naţional Radiofonic va fi reprezentată de: Magda Duţu, Costin Manoliu, Mirela Georgescu, Patricia Prundea, Milica Creiniceanu. Audiţiile cu public vor avea loc în sălile Teatrului Naţional 'Mihai Eminescu' Chişinău şi se vor desfăşura după următorul program:

Vineri, 13 septembrie, de la ora 13.00 - THREE O' CLOCK sau DUMINICĂ LA ORA TREI de Ana-Maria Bamberger. Cu Rodica Mandache şi Maia Morgenstern în distribuţie. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Diana Mihailopol.

Autoarea piesei - absolventă a Facultăţii de Medicină din Bucureşti, de ani buni stabilită în Germania, la Hamburg, unde este doctor în ştiinţe medicale, cu o strălucită carieră academică, s-a remarcat şi ca dramaturg, având o relaţie specială - artistică şi umană - cu marea actriţă Olga Tudorache, cea care a jucat rolurile principale în primele sale piese şi care a fost sursă de inspiraţie pentru următoarele creaţii, foarte apreciate atât de public, cât şi de critică de specialitate, din România şi din străinătate. Piesa Three O'Clock - o comedie neagră despre puterea ucigătoare a dragostei - s-a bucurat de mai multe montări în România şi în străinătate.

Varianta radiofonică propusă de regizoarea Diana Mihailopol, Three O'Clock sau Duminică la ora trei, aduce în prim-plan adevărate recitaluri actoriceşti prin interpretarea extraordinară a celor două mari actriţe - Rodica Mandache în Abelina şi Maia Morgenstern în Clara.

Sâmbătă, 14 septembrie, de la ora 13.00 - AVÂNT DE MOURIR de Val Butnaru. Adaptarea radiofonică: Magda Duţu. Regia artistică: Petru Hadârcă.

Val Butnaru - publicist, dramaturg şi prozator - născut în Chişinău, autor din prima linie a dramaturgiei româneşti, nu numai a celei basarabene, preocupat de om şi zbuciumul său sufletesc, realizează prin acest text, o analiză a subtilelor procese psihologice. Cuvintele, replicile, scenele, emoţiile personajelor se înlănţuie în acorduri de tango... O piesă despre rostul iubirii şi al artei în lume... Avânt de mourir - vorbeşte despre destinul a doi basarabeni emigranţi, care se întâlnesc într-un subsol, la Paris. Îi desparte vârsta, dar îi uneşte condiţia de expat, tangoul, dragostea. Sunt doi oameni care se iubesc, se dispreţuiesc, se urăsc, dansează şi visează. În spectacolul radiofonic Avânt de mourir, cei doi dezrădăcinaţi stabiliţi la Paris, interpretaţi de cunoscuţii actori Emilia Popescu şi Mircea Rusu, sunt conduşi cu fineţe de regizorul Petru Hadârcă.

Luni, 16 septembrie, de la ora 13.00 - MANSARDĂ LA PARIS CU VEDERE SPRE MOARTE sau Întâlnire subiectivă şi imaginară între dramaturgul Matei Vişniec şi filosoful Emil Cioran. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu.

Spectacolul radiofonic, realizat în anul 2006, în cadrul proiectului Biografii, memorii, cu Virgil Ogăşanu şi Irina Petrescu în rolurile principale, este o producţie a Teatrului Naţional Radiofonic - Radio România, remarcată în spaţiul teatral şi mass-media european, situându-se pe poziţia a V-a în TOP TEN - Radio Dramă, la ediţia din 2006 a Festivalului Internaţional Prix Europa, de la Berlin.

Textul dramaturgului Matei Vişniec se doreşte un omagiu subiectiv adus lui Emil Cioran şi îşi trage seva din gândirea şi ideile marelui filosof; o piesă impregnată de numeroasele idei dezvoltate de Cioran pe teme dintre cele mai diverse, începând cu sinuciderea şi terminând cu destinul poporului român.

Miercuri, 18 septembrie, de la ora 13.00 - ANA BLANDIANA - Copilul din sufletul meu. Neteama de moarte. Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Nicolae Mărgineanu. Cu participarea scriitoarei Ana Blandiana.

Joi, 19 septembrie, ora 13.00 - ANA BLANDIANA - O călătorie iniţiatică la Moscova. Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Nicolae Mărgineanu. Cu participarea scriitoarei Ana Blandiana.

Cele trei spectacole-document realizate în martie 2024, cu Maria Ploae în rolul titular, vorbesc despre 50 ani de istorie românească - socială, culturală, literară - văzută prin ochii unui scriitor de vocaţie, trăitor şi martor al unor evenimente dramatice, cu rezonanţă naţională şi universală.

Născută în Timişoara, la 25 martie 1942, licenţiată a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj, Ana Blandiana a publicat de-a lungul a şase decenii cărţi de poezie, de eseuri şi proză, apărute şi în traducere la prestigioase edituri din Germania, Italia, Franţa, Spania, Marea Britanie, Portugalia, Olanda, Suedia, China şi multe alte ţări europene şi asiatice. A fost recompensată cu premii literare în ţară şi străinătate. În 1990, Ana Blandiana reînfiinţează PEN Clubul Român, al cărui preşedinte devine. Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe care o conduce între 1991 şi 2001. Fondator şi preşedinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet. Este membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie 'Stephane Mallarme' şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).

Vineri, 20 septembrie, de la ora 13.00 - ION MORARU - PUSTIIREA şi SABIA DREPTĂŢII. Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă.

- ION MORARU - TREPTELE INFERNULUI. Scenariu radiofonic de Magda Duţu. Regia artistică: Petru Hadârcă

Sâmbătă, 21 septembrie, de la ora 13.00 - ION MORARU - FATA CU MIROS DE BUSUIOC. Scenariu radiofonic de Magda Duţu. Regia artistică: Petru Hadârcă.

Cele trei spectacole-document - avându-l ca figură centrală pe scriitorul basarabean Ion Moraru - au fost realizate după trilogia să autobiografică: Pustiirea - Treptele infernului - Fata cu miros de busuioc, un adevărat imn închinat jertfei românilor din Basarabia.

Scriitorul Ion Moraru a fost un luptător pentru libertatea şi demnitatea românilor din Basarabia, martor ocular al atrocităţilor celui de-Al doilea Război Mondial şi supravieţuitor al lagărelor staliniste din Siberia. S-a născut în 1929, în Mîndîc, Basarabia şi s-a stins din viaţă pe 9 octombrie 2019. După ocuparea Basarabiei de către URSS, a făcut parte din organizaţia antisovietică Sabia Dreptăţii din cadrul mişcării de rezistenţă Arcaşii lui Ştefan.

În 1950, la 21 de ani, a fost arestat de NKVD şi condamnat la 25 de ani de închisoare, dintre care 10 ani de muncă silnică, în închisori din Chişinău, Odessa, Moscova, Ruzaevka (pe Volga) şi în lagărele Dubovka, Maikaduk, Ekibastus, Spassk, Aktas. Acolo, a avut ocazia să se întâlnească cu cele mai luminate minţi din fostul Imperiu Sovietic, printre care şi Soljeniţân. A fost eliberat în 1956, la 22 iunie şi reabilitat în 1990.

Concepţia grafică a tuturor materialelor de promovare a spectacolelor noastre la ediţia din acest an a Reuniunii Teatrelor Naţionale Romaneşti la Chişinău, îi aparţine lui Lucian David.

Reuniunea Teatrelor Naţionale Româneşti a fost organizată pentru prima dată în 2015 şi a fost inspirată de proiectul 'Teatrul românesc la Bucureşti şi Chişinău', lansat cu un an înainte, de către cei doi directori ai Teatrelor Naţionale din Bucureşti şi Chişinău, Ion Caramitru - eminent om de teatru, a cărui inimă a bătut cu putere şi pentru creatorii din Republica Moldova - şi Petru Hadârcă, regizorul şi managerul ferm convins de valorile libertăţii şi democraţiei. Organizatorii şi co-organizatorii ediţiei din acest an a Reuniunii - Ministerul Culturii din Republica Moldova, Ministerul Culturii din România, Institutul Cultural Român, reprezentanţa să la Chişinău, Institutul Cultural Român 'Mihai Eminescu' şi pentru secţiunea conferinţelor, UNITER - îi invită pe toţi cei interesaţi, joi, 12 septembrie, de la ora 11.00, la o conferinţă de presă care se va desfăşura în foaierul Teatrului Naţional 'Mihai Eminescu'. Cu acest prilej, vor fi prezentate, trofeul şi caietul-program al Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti, ediţia a IX-a.

Deschiderea oficială va avea loc în aceeaşi zi, la ora 18:00, cu premiera Teatrului Naţional 'Mihai Eminescu' - GRĂDINA DE STICLĂ, după romanul omonim al Tatianei Ţîbuleac, în regia lui Petru Hadârcă. Premiera absolută a unui spectacol realizat după acest text care a obţinut Premiul Uniunii Europene pentru Literatură, a avut loc, în urmă cu doi ani, la Teatrul Naţional Radiofonic - Radio România, în regia aceluiaşi Petru Hadârcă, cu o parte dintre actorii Teatrului Naţional 'Mihai Eminescu' în distribuţie, actori pe care îi vom regăsi acum şi în varianta scenică.

Programul complet al evenimentului poate fi găsit pe pagina oficială a Reuniunii: www.reuniune.md şi pe site-ul oficial al Teatrului Naţional 'Mihai Eminescu': www.tnme.md.

Erviciul Comunicare şi Relaţii Publice

Afisari: 46