CHIŞINĂU LA LINIA ROŞIE-EXPOZIŢIE DOCUMENTARĂ, CONFERINŢĂ DESPRE PATRIMONIUL URBAN ŞI INTERVENŢIE CIVICĂ ÎN CAPITALA BASARABEANĂ ŞI PROIECŢE DOCUFICŢIUNE 'DRAGĂ CHIŞINĂU'

Clădiri reprezentative, monumente şi spaţii publice din Chişinău, cartografiate din perspectiva trecutului şi-a nevoilor prezentului, într-un proiect complex, intitulat, Dragă Chişinău'. Un format care combină etalarea expoziţională, filmul şi dezbaterea, valorificând documentarea în arhive, dar şi cea din teren, cu sprijinul comunităţii şi-al specialiştilor din capitala basarabeană.

Evenimentul este organizat de Asociaţia pentru cultură şi arte Arbor (România) şi Arbor Institute for Culture (Republica Moldova), cu sprijinul ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti şi în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, cu organizaţii neguvernamentale şi iniţiative cetăţeneşti: Primăria mea, Plazforma, Curaj.TV, Comunităţi Active pentru Democraţie Participativă şi Alianţa Biciclete Chişinău, cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional şi al Guvernului Elveţiei prin Biroul de Cooperare al Elveţiei în Republica Moldova.

Programul evenimentelor de lansare a proiectului:
4 septembrie 2024
ARCUB - Hanul Gabroveni
Str. Lipscani nr. 84 - 90, Bucureşti

Chişinău la linia roşie - deschidere expoziţie
Sala Cafenea, 12:00 - 15:00

Dragă Chişinău - proiecţie, premiera docuficţiunii
Chişinău, dreptul la oraş - conferinţă
Sala Mare, 16:30

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

Program de vizitare expoziţie
15 septembrie - 06 octombrie 2024
ARCUB - Hanul Gabroveni
Str. Lipscani nr. 84 - 90, Bucureşti

Chişinău la linia roşie
Sala Cafenea, 12:00 - 18:00 (luni închis)

Intrarea este liberă.

Despre proiect

Proiectul cultural 'Dragă Chişinău' reprezintă o continuare a efortului realizat de Asociaţia Arbor de a populariza, în rândul publicului din România, valori ale culturii basarabene. Anii trecuţi am adus în atenţie artişti plastici şi scriitori, acum ne concentrăm asupra patrimoniului construit, parte esenţială şi inalienabilă a culturii româneşti de peste Prut.

Am luat în discuţie mai multe monumente istorice şi spaţii publice din Chişinău, a căror soartă a fost dezbătută în spaţiul public şi în apărarea cărora s-au solidarizat comunităţile profesionale şi societatea civilă. Echipa proiectului a inclus istorici, muzeografi, bibliotecari, arhivari şi cercetători din domeniu, artişti vizuali, cineaşti, precum şi importanţi reprezentanţi şi membri activi a societăţii civile.

Expoziţia Chişinău la linia roşie
Am grupat, aşadar, o parte din rezultatele cercetării într-o expoziţie care include texte informative, colaje din fotografii de epocă şi recente, obiecte, pancarte şi lucrări, înregistrări audio şi video, referitoare la starea de conservare a clădirilor, menţionând evenimentele recente care le-au complicat sau încununat destinul. Titlul expoziţiei Chişinău la linia roşie reia o expresie folosită de arhitecţii din Chişinău, desemnând clădirile construite la aliniamentul străzii, ca un accent în plus asupra stării peisajului arhitectural în viaţa locuitorilor.

Expoziţia este însoţită de un catalog, cu studii rezumative despre arhitectură şi istoricul edificiilor luate în discuţie, însoţite de informaţii de context social şi istorie recentă. Pentru o documentare cât mai acurată s-au purtat discuţii, s-au făcut interviuri cu membrii comunităţii ştiinţifice, reprezentanţi ai instituţiilor publice şi organizaţiilor neguvernamentale, activişti şi oameni pasionaţi de patrimoniu.

Membrii echipei responsabile de organizarea expoziţiei şi editarea catalogului sunt: dr. Tamara Nesterov, Victoria Nagy Vajda, autoarele textelor, Maria Evdochimova, Ana Maria Rusnac, Livia Ermurachi, Denis Topal, Victor Organ, cercetători, Ramona Iacob, artistă colaje, Vitalie Ciobanu, autor cuvântului-înainte, Vitalie Sprânceană, Victor Ciobanu, verificare date, Justina Bandol, traducătoare, redactoră, Ioana Flangea, redactoră, Elena Balinschi, Doina Gaideu, bibliotecare, Ionela Tican, ilustratoare, Lucian Spătaru, Andrei Grigore, fotografi.

Docuficţiunea Dragă Chişinău

În cadrul evenimentului de lansare a proiectului la Bucureşti va fi proiectată în premieră absolută docuficţiunea Dragă Chişinău, un film care dă voce membrilor societăţii civile şi reprezentanţilor sectorului cultural de la Chişinău. Ideea filmului valorifică momente punctuale ale dezbaterii în jurul patrimoniului construit, din ultimii ani, de la acţiunea de protest permanent a comunităţii OccupyGuguţă din 2018 până la reacţia societăţii civile la înstrăinarea terenului fostului Stadionului Republican, un spaţiu verde de 5 hectare din centrul istoric al oraşului care ar fi putut fi transformat într-o Gradină Publică.

Membrii echipei filmului sunt: Oleg Brega, Lilia Nenescu, Victor Ciobanu, Tamara Nesterov, Marian Stârcea, Vlada Ciobanu, Mihaela Chiu, distribuţie, Victoria Nagy Vajda, Vitalie Ciobanu, scenariu, Vitalie Sprânceană, Lilia Nenescu, Vlada Ciobanu, contribuitori scenariu, Justina Bandol, traducere, Valeria Căldare, transcriere, Lucia Lupu, regie şi producţie, Lucian Spătaru, imagine, Vlad Bolgarin, montaj şi producţie, Alexe Pupăzan, regie sunet, Rareş Constantinescu, voice over. Filmul a fost realizat de compania de producţie Volt Cinematography (voltcinematography.com).

Conferinţa Chişinău, dreptul la oraş

Lansarea din 14 septembrie de la ARCUB - Hanul Gabroveni se încheie cu conferinţa Chişinău, dreptul la oraş, cu participarea reprezentanţilor ONG-lor chişinăuiene 'Primăria mea', 'Plazforma', 'Comunităţi Active pentru Democraţie Participativă' şi ai iniţiativelor cetăţeneşti 'Microfonul liber' şi 'Alianţa Biciclete Chişinău'. În prim plan: evoluţia activismului civic din Republica Moldova şi studiile de caz despre cele mai recente 'lupte' pentru salvarea patrimoniului urban. Prezentările activiştilor din Chişinău vor fi discutate într-un format liber, cu participarea reprezentanţilor societăţii civile din Bucureşti.

Program şi vorbitori conferinţă Chişinău, dreptul la oraş:
Cum revendicăm spaţiile publice în Chişinău ? - Vlada Ciobanu, activistă, directoare de program, Centrul de Politici şi Reforme; coordonatoare proiecte Asociaţia Primăria Mea (primariamea.md);
Oraşul aparţine tuturor: scurtă istorie a activismului civic din Chişinău în perioada 2010-2024 - Vitalie Sprânceană, activist, sociolog, coordonator al Asociaţiei Plazforma (platzforma.md) şi Lilia Nenescu (reprezentată prin Vitalie Sprânceana) - antropologă, grădinară urbană, activistă pentru drepturile muncii, Asociaţia Comunităţi Active pentru Democraţie Participativă (cadp.md).
Firul ierbii: importanţa iniţiativelor neformale - Ana Popa, activistă în spaţiul urban, co-fondatoare Ritmurile Rezistenţei, Alianţa Biciclete Chişinău (ecovisio.org) şi Mosaics of Moldova;
Mateevici 73 şi alte cazuri filmate - Oleg Brega, activist, jurnalist, reprezentant 'Hyde Park', editor, Curaj.TV (curaj.tv).

Conferinţa este moderată de Mirela Nagâţ, jurnalist cultural, realizator TVR Cultural.

***

Monumentele documentate în cadrul proiectului: Conacul urban Rîscanu-Derojinschi, Casa Herţa, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, fosta clădire a Muzeului de Arheologie, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (corp 1), Casa de raport cu încăperi pentru funcţii sociale (sediul Bibliotecii Municipale 'B.P. Haşdeu'), Biblioteca Naţională a Republicii Moldova (corp 2), ruina fostului Oficiu Poştal, vila urbană din strada Mateevici nr. 73, ruina fostului cinematograf 'Gaudeamus', fosta cafenea 'Guguţă', ruina fostului Stadion Republican, ruina Filarmonicii Naţionale 'Serghei Lunchevici', Moară Roşie.

Organizatori: Asociaţia pentru cultură şi arte Arbor şi Arbor Institute for Culture cu sprijinul ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti

Parteneri: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, Asociaţia Primăria mea, Asociaţia Plazforma, Asociaţia Comunităţi Active pentru Democraţie Participativă, Curaj.TV, Alianţa Biciclete Chişinău.

Colaboratori: VOLT Cinematography, ZEN Design, Kodex, Rebirth Design Manufacturing, Moldova Film SA, Bones Offices.

Proiect co-finanţat: Administraţia Fondului Cultural Naţional şi Guvernul Elveţiei Conţinutul acestui proiect nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorilor. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care pot fi folosite rezultatele lui. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţă.

Asociaţia pentru cultură şi arte Arbor, înfiinţată în 2017, este binecunoscută publicului pentru efortul constant pe care îl depune pentru promovarea dialogului dintre publicul din România şi artiştii basarabeni, cu scopul dezvoltării mobilităţii culturale între cele două ţări de pe malurile Prutului.

Activitatea Arbor vizează mai multe domenii artistice. Astfel, Arbor a organizat mai bine de 40 de expoziţii de artă, atât în spaţiul pe care îl deţine, Arbor. Art. room, cât şi în galerii private, centre culturale, biblioteci sau muzee din Republica Moldova şi România. De asemenea, asociaţia a iniţiat proiecte educative, de promovare a culturii scrise şi a artei spectacolului, precum 'Cultura Bus', 'Arbor Master Class', 'Romanul românesc din stânga Prutului', 'Povesti abandonate', 'Menajeria de sticlă', 'Caravana amintirilor din Gulag'. Proiectele Arbor sunt realizate în parteneriat cu instituţii publice şi private, cum ar fi Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, Teatrul Alexei Mateevici, unteatru şi altele. Arbor a lansat prima galerie de artă în realitate virtuală (VR) din România şi Republica Moldova, www.theopen-art.com, unde pot fi accesate lucrările unor artişti români şi moldoveni, dar şi expoziţii ale muzeelor din Chişinău. Arbor a editat Cartea poveştilor abandonate (2022) şi alte şase publicaţii de artă: Ghenadie Popescu, Mark Verlan (2019), Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la naştere (2020), Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaţilor basarabeni (2022; 2024), Valentina Rusu Ciobanu. Catalog raisonne (2023), Culorile dezgheţului. Satul basarabean în pictura anilor 1960 şi Chişinău la linia roşie (2024). Nu în ultimul rând, asociaţia face donaţii şi sponsorizări către instituţii de învăţământ şi culturale, ONG-uri, teatre şi artişti.

Afisari: 44