Comunicat de presă - World Vision România
Sondaj World Vision România.
Diferenţele dintre perspectivele cadrelor didactice şi ale elevilor din mediul rural în ceea ce priveşte motivaţia şi pregătirea pentru noul an şcolar: cadrele didactice se declară foarte motivate (59%) şi pregătite (70%), în schimb elevii se declară moderat motivaţi (35%) şi foarte pregătiţi (24%)
Bucureşti, 8 Septembrie 2024
În prag de nou an şcolar, Fundaţia World Vision România face publice rezultatele unui sondaj realizat în rândul actorilor cheie din educaţie - profesori şi elevi.
Şase din zece cadre didactice se declară ca fiind foarte motivate să îşi îndeplinească responsabilităţile şi să contribuie la creşterea calităţii educaţiei în mediul rural. Prin comparaţie, doar 35% dintre tineri au exprimat un nivel moderat de motivaţie, iar 15% au declarat că sunt puţin sau chiar deloc motivaţi.
Referitor la pregătirea pentru noul an şcolar, 7 din 10 profesori consideră că sunt foarte pregătiţi pentru provocările didactice ale noului an. Doar un sfert dintre elevi (24%) se consideră foarte pregătiţi. Aceste diferenţe confirmă că elevii pot se confruntă incertitudini şi dificultăţi mai mari în adaptarea la cerinţele anului şcolar.
Tabloul de bord al educaţiei din România, la începutul anului şcolar 2024 - 2025, conform celor mai recente date şi studii ale fundaţiei:
Cât costă educaţia gratuită din România?
* Trei din zece părinţi spun că banii abia le ajung de la o lună la alta;
* 8% dintre părinţii din mediul rural au ales să întrerupă şcoala temporar sau definitiv pentru unul sau mai mulţi copii, pentru a face faţă cheltuielilor. Majoritatea părinţilor (51%) au cel mult 10 clase, ceea ce ne face să credem că nu vor putea să le ofere sprijin educaţional copiilor lor;
* În cazul unui sfert dintre copiii din mediile defavorizate (23%), mâncarea pentru masa de seară nu ajunge pentru toţi membrii familiei, cei mici fiind nevoiţi să renunţe la masă în favoarea celor mari sau a adulţilor care muncesc;
* Pentru 22% dintre copii, masa primită prin 'Programul Naţional Masă Sănătoasă' este singura masă a zilei;
* Trei sferturi (73%) dintre profesori spun că se confruntă ocazional, des sau foarte des cu situaţii în care părinţii nu îşi permit să achiziţioneze copiilor rechizite pentru şcoală.
Fundaţia reiterează faptul că investiţia în educaţie generează încasări importante la bugetul de stat. La fiecare leu investit în educaţia unei persoane cu studii masterale, statul încasează opt lei, ceea ce este echivalentul unui randament de 700%.
Începerea noului an şcolar în date statistice
* Clivaj între perspectivele cadrelor didactice şi ale elevilor: motivaţie (cadre didactice - 59% foarte motivate vs elevi - 35% exprimă un nivel moderat de motivaţie) şi pregătire (cadre didactice - 70% foarte pregătiţi vs elevi - 24% foarte pregătiţi şi 57% moderat pregătiţi);
* În prag de nou an şcolar, printre resursele lipsă identificate de profesori se numără: materialele didactice - 55%, personalul specializat (consilier, psiholog, mediator) - 35%, mobilierul - 31% şi rechizitele pentru elevi - instrumente de scris (29%), caiete (20%) şi ghiozdane (17%).
'Vedem cum răspunsurile sondajului nostru subliniază un contrast important între optimismul şi aupercepţia privind pregătirea cadrelor didactice, pe de o parte, şi provocările întâmpinate de elevii din aceste zone , pe de altă parte. Un aspect îngrijorător este că, în ciuda eforturilor cadrelor didactice de a oferi o educaţie de calitate şi de a atrage resurse, infrastructura şcolară şi resursele disponibile sunt adesea insuficiente. Profesorii sunt nevoiţi să îndeplinească roluri multiple în lipsa personalului specializat necesar, fapt ce le limitează capacitatea de a se dedica în mod optim activităţilor educaţionale esenţiale. Lipsa materialelor didactice, a personalului specializat şi a mobilierului adecvat reprezintă provocări semnificative care afectează direct calitatea educaţiei. Un alt aspect important este tranziţia elevilor de la gimnaziu la liceu, care este adesea marcată de dificultăţi suplimentare din cauza lipsei de resurse, a suportului limitat pentru teme şi a dificultăţilor de pregatire la materiile de bază. Aceste probleme sunt exacerbate de contextul economic şi social defavorizant al comunităţilor rurale.' Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Infrastructura şcolară generală
În privinţa infrastructurii şcolare, 49% dintre cadrele didactice consideră şcoala ca fiind foarte pregătită să îşi primească elevii, iar 34% spun că pregătirea este mai degrabă moderată. Printre resursele lipsă identificate de profesori se numără materialele didactice (55%), personalul specializat - consilier, psiholog, mediator - (35%) şi mobilierul (31%).
Pe de altă parte, elevii percep infrastructura şcolară ca fiind relativ satisfăcătoare, 4 din 10 elevi evaluând-o ca fiind neutră şi satisfăcătoare (39%).
Infrastructură digitală şi competenţe
Aproximativ 35% dintre cadrele didactice consideră că şcoala este bine dotată cu echipamente digitale, iar 18% o consideră foarte bine dotată. În acelaşi timp, 44% dintre profesori se simt foarte pregătiţi pentru integrarea tehnologiei în predare, iar 47% se declară moderat pregătiţi.
Cu privire la infrastructura digitală a şcolii, elevii au perspective variate: 47% dintre aceştia consideră că şcoala este moderat pregătită, indicând o percepţie că resursele digitale sunt adecvate, dar ar putea beneficia de îmbunătăţiri suplimentare. În acelaşi timp, 32% dintre elevi consideră că şcoala este foarte bine pregătită, sugerând o apreciere pozitivă a suportului şi echipamentului digital disponibil.
În ceea ce priveşte competenţele digitale ale profesorilor, 47% dintre elevi consideră că aceştia sunt moderat pregătiţi, iar 28% spun că sunt foarte pregătiţi.
Evaluarea Naţională 2024 în date statistice
* Aproape 16.000 de elevi de clasa a VIII-a nu au finalizat anul şcolar sau nu au fost înscrişi automat de către şcoli la Evaluarea Naţională 2024;
* Dintre cei înscrişi în prima etapă a examenului de Evaluare Naţională 2024, 26% dintre şcoli au obţinut medii sub 5. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Educaţiei, numărul total de elevi înscrişi în clasa a VIII-a la începutul anului şcolar a fost de 176.266, ceea ce înseamnă că 15.866 de elevi fie nu au terminat clasa a VIII-a, fie nu au fost înscrişi pentru a susţine examenul naţional. Această cifră echivalează cu 634 de clase, fiecare având câte 25 de elevi.
* Din cele 5834 de şcoli participante la Evaluarea Naţională, doar 4% au obţinut medii între 8 şi 10. Numărul elevilor cu medii sub 5 admişi la liceu este cel mai mare din ultimii 4 ani, echivalentul a 643 de clase, înregistrând o creştere de 33% faţă de anul trecut.
* Referitor la pregătirea pe care au avut-o atunci când au susţinut examenul, doar 17% dintre liceeni din mediul rural consideră că au fost foarte bine pregătiţi. Principalele provocări identificate includ lipsa unei pregătiri adecvate (67%), gestionarea ineficientă a emoţiilor şi stresului (59%), şi lipsa motivaţiei şi a obiectivelor clare (53%)
Încrederea elevilor în cadrele didactice şi în părinţi, în cazul unui abuz
Tot în contextul începutului de an şcolar, un alt aspect important este modul în care adolescenţii se simt în legătură cu raportarea abuzurilor sau a riscurilor de abuz. Aproape unu din trei adolescenţi nu ar avea deloc sau doar în mică măsură încredere să vorbească cu părinţii dacă ar trece printr-un abuz sexual, din cauza fricii şi a ruşinii de a nu fi judecaţi.
Tot unu din trei nu ar avea încredere deloc sau ar avea încredere scăzută să sune la Poliţie, iar mai mult de unul din doi n-ar apela nici la Protecţia Copilului. Încrederea cea mai scăzută este, însă, în cadrele didactice, cu puţin peste unu din cinci adolescenţi dispuşi să vorbească cu un profesor în cazul unui abuz sexual.
Sprijin pentru elevii de liceu din mediul rural
Deşi educaţia este gratuită, costurile asociate participării şi menţinerii in educaţie rămân o povară semnificativă pentru mulţi părinţi din mediul rural, determinându-i pe copii să abandoneze şcoala. Potrivit unui sondaj realizat de World Vision România, 56% dintre elevii din aceste comunităţi nu îşi continuă studiile după clasa a VIII-a, din cauza dificultăţilor financiare.
Pentru a combate fenomenul de abandon şcolar şi pentru a îmbunătăţi performanţele elevilor, World Vision România a identificat mai multe soluţii, după cum urmează:
* Acces la programe de mentorat, dezvoltare personală şi orientare vocaţională;
* Sprijin suplimentar pentru pregătirea la disciplinele de Bacalaureat şi Evaluare Naţională;
* Oportunităţi pentru stagii de practică şi voluntariat;
* Şedinţe de consiliere psihologică individuală;
* Tabere de vară cu activităţi de educaţie non-formală;
* Sprijin financiar pentru acoperirea totală sau parţială a costurilor, precum şi donaţii materiale şi financiare.
World Vision România continuă să implementeze programe esenţiale pentru sprijinirea copiilor din comunităţile defavorizate:
Start în educaţie este cel mai amplu program de educaţie timpurie din România. În cadrul acestuia, 120.000 de copii primesc un ghiozdan echipat cu materiale educaţionale şi peste 23.000 de părinţi beneficiază de cursuri de parenting. World Vision România a extins programul cu donaţii de kit-uri educaţionale pentru 1.500 de grădiniţe şi cursuri de formare pentru 3.500 de educatori.
Pentru informaţii suplimentare despre proiect, CLICK AICI https://worldvision.ro/implica-te/campanii/start-in-educatie/
Pâine şi Mâine este un program dedicat pregătirii cadrelor didactice, managementului şcolar şi copiilor pentru a face faţă mai bine tranziţiei de la ciclul primar la gimnaziu. Prin acest program, World Vision România urmăreşte să reducă decalajele educaţionale şi să asigure un sprijin suplimentar pentru elevi, printr-o masă caldă în şcoală şi două ore de educaţie remedială.
Pentru informaţii suplimentare despre proiect, CLICK AICI https://worldvision.ro/ce-facem/proiecte-educatie/#paine-si-maine
Vreau în clasa a 9-a susţine de peste 15 ani sute de elevi din mediul rural să-şi continue educaţia la liceu. În contextul în care, aproape 16.000 de elevi de clasa a VIII-a nu au finalizat anul şcolar sau nu au fost înscrişi automat de către şcoli la Evaluarea Naţională 2024, World Vision România, prin intermediul acestui program, oferă resurse educaţionale şi financiare pentru a preveni abandonul şcolar şi pentru a facilita accesul la educaţie de calitate pentru toţi elevii. Programul include mentorat, consiliere şi sprijin pentru pregătirea la examenul de Evaluare Naţională şi Bacalaureat.
Pentru informaţii suplimentare despre proiect, CLICK AICI https://worldvision.ro/implica-te/persoane-fizice/vreau-in-clasa-a-9-a/
Educaţia este singura şansă prin care copiii din sate vulnerabile îşi pot construi o viaţă demnă şi împlinită.
Alege să te implici - Donează AICI https://worldvision.ro/implica-te/persoane-fizice/doneaza-general/
Din partea echipei World Vision România,
Irina Cojoc
Manager PR & Advocacy
World Vision Romania / National Office
*
Despre World Vision România
World Vision România este o organizaţie care desfăşoară programe de educaţie, intervenţie umanitară de urgenţă, dezvoltare şi advocacy, punând în centrul activităţii sale bunăstarea copilului. Organizaţia se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile şi comunităţile, în scopul depăşirii sărăciei şi nedreptăţii. World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de ţări din întreaga lume. În 33 de ani de prezenţă în România a ajutat sute de mii de copii şi adulţi, din aproape 900 de comunităţi situate în 41 judeţe.
Detalii la www.woldvision.ro şi http://fb.com/WorldVisionRomania
Diferenţele dintre perspectivele cadrelor didactice şi ale elevilor din mediul rural în ceea ce priveşte motivaţia şi pregătirea pentru noul an şcolar: cadrele didactice se declară foarte motivate (59%) şi pregătite (70%), în schimb elevii se declară moderat motivaţi (35%) şi foarte pregătiţi (24%)
Bucureşti, 8 Septembrie 2024
În prag de nou an şcolar, Fundaţia World Vision România face publice rezultatele unui sondaj realizat în rândul actorilor cheie din educaţie - profesori şi elevi.
Şase din zece cadre didactice se declară ca fiind foarte motivate să îşi îndeplinească responsabilităţile şi să contribuie la creşterea calităţii educaţiei în mediul rural. Prin comparaţie, doar 35% dintre tineri au exprimat un nivel moderat de motivaţie, iar 15% au declarat că sunt puţin sau chiar deloc motivaţi.
Referitor la pregătirea pentru noul an şcolar, 7 din 10 profesori consideră că sunt foarte pregătiţi pentru provocările didactice ale noului an. Doar un sfert dintre elevi (24%) se consideră foarte pregătiţi. Aceste diferenţe confirmă că elevii pot se confruntă incertitudini şi dificultăţi mai mari în adaptarea la cerinţele anului şcolar.
Tabloul de bord al educaţiei din România, la începutul anului şcolar 2024 - 2025, conform celor mai recente date şi studii ale fundaţiei:
Cât costă educaţia gratuită din România?
* Trei din zece părinţi spun că banii abia le ajung de la o lună la alta;
* 8% dintre părinţii din mediul rural au ales să întrerupă şcoala temporar sau definitiv pentru unul sau mai mulţi copii, pentru a face faţă cheltuielilor. Majoritatea părinţilor (51%) au cel mult 10 clase, ceea ce ne face să credem că nu vor putea să le ofere sprijin educaţional copiilor lor;
* În cazul unui sfert dintre copiii din mediile defavorizate (23%), mâncarea pentru masa de seară nu ajunge pentru toţi membrii familiei, cei mici fiind nevoiţi să renunţe la masă în favoarea celor mari sau a adulţilor care muncesc;
* Pentru 22% dintre copii, masa primită prin 'Programul Naţional Masă Sănătoasă' este singura masă a zilei;
* Trei sferturi (73%) dintre profesori spun că se confruntă ocazional, des sau foarte des cu situaţii în care părinţii nu îşi permit să achiziţioneze copiilor rechizite pentru şcoală.
Fundaţia reiterează faptul că investiţia în educaţie generează încasări importante la bugetul de stat. La fiecare leu investit în educaţia unei persoane cu studii masterale, statul încasează opt lei, ceea ce este echivalentul unui randament de 700%.
Începerea noului an şcolar în date statistice
* Clivaj între perspectivele cadrelor didactice şi ale elevilor: motivaţie (cadre didactice - 59% foarte motivate vs elevi - 35% exprimă un nivel moderat de motivaţie) şi pregătire (cadre didactice - 70% foarte pregătiţi vs elevi - 24% foarte pregătiţi şi 57% moderat pregătiţi);
* În prag de nou an şcolar, printre resursele lipsă identificate de profesori se numără: materialele didactice - 55%, personalul specializat (consilier, psiholog, mediator) - 35%, mobilierul - 31% şi rechizitele pentru elevi - instrumente de scris (29%), caiete (20%) şi ghiozdane (17%).
'Vedem cum răspunsurile sondajului nostru subliniază un contrast important între optimismul şi aupercepţia privind pregătirea cadrelor didactice, pe de o parte, şi provocările întâmpinate de elevii din aceste zone , pe de altă parte. Un aspect îngrijorător este că, în ciuda eforturilor cadrelor didactice de a oferi o educaţie de calitate şi de a atrage resurse, infrastructura şcolară şi resursele disponibile sunt adesea insuficiente. Profesorii sunt nevoiţi să îndeplinească roluri multiple în lipsa personalului specializat necesar, fapt ce le limitează capacitatea de a se dedica în mod optim activităţilor educaţionale esenţiale. Lipsa materialelor didactice, a personalului specializat şi a mobilierului adecvat reprezintă provocări semnificative care afectează direct calitatea educaţiei. Un alt aspect important este tranziţia elevilor de la gimnaziu la liceu, care este adesea marcată de dificultăţi suplimentare din cauza lipsei de resurse, a suportului limitat pentru teme şi a dificultăţilor de pregatire la materiile de bază. Aceste probleme sunt exacerbate de contextul economic şi social defavorizant al comunităţilor rurale.' Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Infrastructura şcolară generală
În privinţa infrastructurii şcolare, 49% dintre cadrele didactice consideră şcoala ca fiind foarte pregătită să îşi primească elevii, iar 34% spun că pregătirea este mai degrabă moderată. Printre resursele lipsă identificate de profesori se numără materialele didactice (55%), personalul specializat - consilier, psiholog, mediator - (35%) şi mobilierul (31%).
Pe de altă parte, elevii percep infrastructura şcolară ca fiind relativ satisfăcătoare, 4 din 10 elevi evaluând-o ca fiind neutră şi satisfăcătoare (39%).
Infrastructură digitală şi competenţe
Aproximativ 35% dintre cadrele didactice consideră că şcoala este bine dotată cu echipamente digitale, iar 18% o consideră foarte bine dotată. În acelaşi timp, 44% dintre profesori se simt foarte pregătiţi pentru integrarea tehnologiei în predare, iar 47% se declară moderat pregătiţi.
Cu privire la infrastructura digitală a şcolii, elevii au perspective variate: 47% dintre aceştia consideră că şcoala este moderat pregătită, indicând o percepţie că resursele digitale sunt adecvate, dar ar putea beneficia de îmbunătăţiri suplimentare. În acelaşi timp, 32% dintre elevi consideră că şcoala este foarte bine pregătită, sugerând o apreciere pozitivă a suportului şi echipamentului digital disponibil.
În ceea ce priveşte competenţele digitale ale profesorilor, 47% dintre elevi consideră că aceştia sunt moderat pregătiţi, iar 28% spun că sunt foarte pregătiţi.
Evaluarea Naţională 2024 în date statistice
* Aproape 16.000 de elevi de clasa a VIII-a nu au finalizat anul şcolar sau nu au fost înscrişi automat de către şcoli la Evaluarea Naţională 2024;
* Dintre cei înscrişi în prima etapă a examenului de Evaluare Naţională 2024, 26% dintre şcoli au obţinut medii sub 5. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Educaţiei, numărul total de elevi înscrişi în clasa a VIII-a la începutul anului şcolar a fost de 176.266, ceea ce înseamnă că 15.866 de elevi fie nu au terminat clasa a VIII-a, fie nu au fost înscrişi pentru a susţine examenul naţional. Această cifră echivalează cu 634 de clase, fiecare având câte 25 de elevi.
* Din cele 5834 de şcoli participante la Evaluarea Naţională, doar 4% au obţinut medii între 8 şi 10. Numărul elevilor cu medii sub 5 admişi la liceu este cel mai mare din ultimii 4 ani, echivalentul a 643 de clase, înregistrând o creştere de 33% faţă de anul trecut.
* Referitor la pregătirea pe care au avut-o atunci când au susţinut examenul, doar 17% dintre liceeni din mediul rural consideră că au fost foarte bine pregătiţi. Principalele provocări identificate includ lipsa unei pregătiri adecvate (67%), gestionarea ineficientă a emoţiilor şi stresului (59%), şi lipsa motivaţiei şi a obiectivelor clare (53%)
Încrederea elevilor în cadrele didactice şi în părinţi, în cazul unui abuz
Tot în contextul începutului de an şcolar, un alt aspect important este modul în care adolescenţii se simt în legătură cu raportarea abuzurilor sau a riscurilor de abuz. Aproape unu din trei adolescenţi nu ar avea deloc sau doar în mică măsură încredere să vorbească cu părinţii dacă ar trece printr-un abuz sexual, din cauza fricii şi a ruşinii de a nu fi judecaţi.
Tot unu din trei nu ar avea încredere deloc sau ar avea încredere scăzută să sune la Poliţie, iar mai mult de unul din doi n-ar apela nici la Protecţia Copilului. Încrederea cea mai scăzută este, însă, în cadrele didactice, cu puţin peste unu din cinci adolescenţi dispuşi să vorbească cu un profesor în cazul unui abuz sexual.
Sprijin pentru elevii de liceu din mediul rural
Deşi educaţia este gratuită, costurile asociate participării şi menţinerii in educaţie rămân o povară semnificativă pentru mulţi părinţi din mediul rural, determinându-i pe copii să abandoneze şcoala. Potrivit unui sondaj realizat de World Vision România, 56% dintre elevii din aceste comunităţi nu îşi continuă studiile după clasa a VIII-a, din cauza dificultăţilor financiare.
Pentru a combate fenomenul de abandon şcolar şi pentru a îmbunătăţi performanţele elevilor, World Vision România a identificat mai multe soluţii, după cum urmează:
* Acces la programe de mentorat, dezvoltare personală şi orientare vocaţională;
* Sprijin suplimentar pentru pregătirea la disciplinele de Bacalaureat şi Evaluare Naţională;
* Oportunităţi pentru stagii de practică şi voluntariat;
* Şedinţe de consiliere psihologică individuală;
* Tabere de vară cu activităţi de educaţie non-formală;
* Sprijin financiar pentru acoperirea totală sau parţială a costurilor, precum şi donaţii materiale şi financiare.
World Vision România continuă să implementeze programe esenţiale pentru sprijinirea copiilor din comunităţile defavorizate:
Start în educaţie este cel mai amplu program de educaţie timpurie din România. În cadrul acestuia, 120.000 de copii primesc un ghiozdan echipat cu materiale educaţionale şi peste 23.000 de părinţi beneficiază de cursuri de parenting. World Vision România a extins programul cu donaţii de kit-uri educaţionale pentru 1.500 de grădiniţe şi cursuri de formare pentru 3.500 de educatori.
Pentru informaţii suplimentare despre proiect, CLICK AICI https://worldvision.ro/implica-te/campanii/start-in-educatie/
Pâine şi Mâine este un program dedicat pregătirii cadrelor didactice, managementului şcolar şi copiilor pentru a face faţă mai bine tranziţiei de la ciclul primar la gimnaziu. Prin acest program, World Vision România urmăreşte să reducă decalajele educaţionale şi să asigure un sprijin suplimentar pentru elevi, printr-o masă caldă în şcoală şi două ore de educaţie remedială.
Pentru informaţii suplimentare despre proiect, CLICK AICI https://worldvision.ro/ce-facem/proiecte-educatie/#paine-si-maine
Vreau în clasa a 9-a susţine de peste 15 ani sute de elevi din mediul rural să-şi continue educaţia la liceu. În contextul în care, aproape 16.000 de elevi de clasa a VIII-a nu au finalizat anul şcolar sau nu au fost înscrişi automat de către şcoli la Evaluarea Naţională 2024, World Vision România, prin intermediul acestui program, oferă resurse educaţionale şi financiare pentru a preveni abandonul şcolar şi pentru a facilita accesul la educaţie de calitate pentru toţi elevii. Programul include mentorat, consiliere şi sprijin pentru pregătirea la examenul de Evaluare Naţională şi Bacalaureat.
Pentru informaţii suplimentare despre proiect, CLICK AICI https://worldvision.ro/implica-te/persoane-fizice/vreau-in-clasa-a-9-a/
Educaţia este singura şansă prin care copiii din sate vulnerabile îşi pot construi o viaţă demnă şi împlinită.
Alege să te implici - Donează AICI https://worldvision.ro/implica-te/persoane-fizice/doneaza-general/
Din partea echipei World Vision România,
Irina Cojoc
Manager PR & Advocacy
World Vision Romania / National Office
*
Despre World Vision România
World Vision România este o organizaţie care desfăşoară programe de educaţie, intervenţie umanitară de urgenţă, dezvoltare şi advocacy, punând în centrul activităţii sale bunăstarea copilului. Organizaţia se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile şi comunităţile, în scopul depăşirii sărăciei şi nedreptăţii. World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de ţări din întreaga lume. În 33 de ani de prezenţă în România a ajutat sute de mii de copii şi adulţi, din aproape 900 de comunităţi situate în 41 judeţe.
Detalii la www.woldvision.ro şi http://fb.com/WorldVisionRomania
Afisari: 61
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Flux Agerpres
20:23 - Romanian Gymnastics Federation: Legal proceedings over Ana Barbosu's Olympic bronze cost 250,000 CHF
20:21 - Sector 1: Piață volanță, la final de săptămână, la intersecția Străzii Mureș cu Calea Griviței
20:15 - ANSVSA acordă asistență tehnică instituției similare din Republica Moldova în vederea aderării la UE