Comunicat de presă - Organizaţia Salvaţi Copiii
Educaţia la cote de avarie: sărăcia afectează drastic performanţa şcolară, meditaţiile discriminează, unii copii se pierd pe drum şi cei mai mulţi ar vrea să emigreze
* România înregistrează un procent de 16,6% (1) al tinerilor cu vârsta între 18 şi 24 de ani care au finalizat cel mult studiile gimnaziale, cel mai mare procent în ultimii şase ani;
* La nivel naţional, 2 din 5 elevi intraţi pe pragul şcolii cu nouă ani în urmă nu se regăsesc printre cei care au reuşit să obţină medii peste 5 la evaluarea de final de gimnaziu;
* Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani au competenţe scăzute la matematică (48,6% versus 29,5% media UE);
* Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) îşi doresc să plece din ţară şi să se stabilească peste graniţe, arată ancheta Salvaţi Copiii;
* 5% dintre copii afirmă că sunt bătuţi de profesori atunci când greşesc, 22% că sunt jigniţi, iar trei sferturi dintre ei (76%) spun că profesorii îi ceartă atunci când greşesc.
Bucureşti, 5 septembrie 2024: Un sfert dintre copiii români de vârsta liceului, 25,03%, se aflau în afara şcolii la nivelul anului şcolar 2022-2023, o situaţie care arată disparităţile majore ale României, rata de părăsire timpurie a şcolii fiind de doar 3,3% în marile oraşe, atingând 14,3% în oraşele mici şi suburbii şi un uriaş 27,5% în mediul rural. Variaţia de performanţă explicată strict prin statutul socioeconomic al elevului atinge, în România, nivelul de 25,8%, în comparaţie cu o medie OCDE de 15,5%, în creştere faţă de valoarea înregistrată de ţara noastră la testarea anterioară (18%).
La început de an şcolar, Salvaţi Copiii România face radiografia sistemului de educaţie şi atrage atenţia asupra problemelor cronice, care duc atât la situaţii de marginalizare pentru copiii vulnerabili, cât şi la rezultatele îngrijorătoare de la testele PISA.
Abandon, pierderi şi insucces şcolar
Conform datelor europene, nefrecventarea educaţiei afectează o proporţie din ce în ce mai mare de copii români: aproape 16% dintre copiii de vârsta gimnaziului (2) se aflau în afara şcolii la nivelul anului şcolar 2022-2023, în timp ce peste un sfert dintre cei de vârsta liceului (25,03%) erau în aceeaşi situaţie.
De asemenea, România înregistrează un procent de 16,6% (3) al tinerilor cu vârsta între 18 şi 24 de ani care au finalizat cel mult studiile gimnaziale, cel mai mare procent în ultimii şase ani.
Discrepanţele asociate mediului de locuire sunt uriaşe, rata de părăsire timpurie a şcolii fiind de doar 3,3% în marile oraşe, atingând 14,3% în oraşele mici şi suburbii şi un uriaş 27,5% în mediul rural.
La nivel naţional, doi din cinci elevi intraţi pe pragul şcolii cu nouă ani în urmă nu se regăsesc printre cei care au reuşit să obţină medii peste 5 la evaluarea de final de gimnaziu, iar copiii care învaţă în mediul rural sunt net dezavantajaţi (proporţia mediilor sub 5 fiind de peste 2,5 ori mai mare în şcolile din mediul rural).
Pe lângă insuccesul propriu-zis la Evaluarea Naţională, analizând situaţia generaţiei, se poate observa şi că peste 15% (15,42%) dintre elevi nici măcar nu au ajuns la finalul clasei a VIII-a.
Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani au competenţe scăzute la matematică (48,6% versus 29,5% media UE), procente similare înregistrându-se şi în cazul ştiinţelor (44% versus 24,2% media UE) sau lecturii (41,7% versus 26,2% media UE). (4)
Pentru România, procentul elevilor cu performanţe de top în cel puţin o arie curriculară testată este de 5%, în timp ce o treime dintre elevi (33.2%) au obţinut rezultate slabe (sub nivelul 2 PISA) pentru toate cele trei arii testate (procentul este în creştere faţă de 29,8% în 2018). (5)
Inechităţi în educaţie
Conform OCDE (6), România este unul dintre statele în care diferenţa de performanţă generată de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel.
Variaţia de performanţă explicată strict prin statutul socioeconomic al elevului (eliminând toţi ceilalţi factori) atinge, în România, nivelul de 25,8%, în comparaţie cu o medie OCDE de 15,5% şi în creştere faţă de valoarea înregistrată de ţara noastră la testarea anterioară (18%). Diferenţa de punctaj mediu, la matematică, între elevii cei mai avantajaţi şi cei mai dezavantajaţi este de 132 de puncte în cazul României (faţă de o medie OCDE de 93 de puncte), în creştere cu 24 de puncte faţă de ediţia anterioară a testării. În condiţiile în care 30 de puncte PISA pot fi echivalate cu un an de participare la educaţie, putem observa că decalajul între cei mai vulnerabili şi cei mai avantajaţi elevi români a crescut cu aproape un an de şcoală, între 2018 şi 2022.
De altfel, România este indicată şi printre ţările în care această diferenţă generată de statutul socioeconomic s-a adâncit semnificativ în ultimii 10 ani, ca excepţie de la tendinţa generală la nivelul OCDE (unde această diferenţă a suferit doar o creştere minoră).
Perspectiva elevilor
Potrivit unei anchete sociologice (7) derulate de Organizaţia Salvaţi Copiii la finalul anului 2022, asupra unui eşantion reprezentativ de elevi de gimnaziu şi liceu, peste jumătate dintre copiii români (55,1%) îşi doresc să plece din ţară şi să se stabilească peste graniţe, în vreme ce o treime dintre aceştia şi-ar dori să-şi continue studiile în străinătate. Printre principalele motive care i-ar determina să emigreze se numără oportunităţile legate de educaţie (26,3%) şi nemulţumirea sau neîncrederea faţă de condiţiile de viaţă din România (21,9%).
Proporţia mare a elevilor care îşi exprimă preferinţa faţă de continuarea studiilor în străinătate (peste o treime) poate fi interpretată în coroborare cu scăderea drastică, în decurs de 10 ani, a procentului celor care consideră că ceea ce învaţă la şcoală le va fi de folos în viitor şi cu tendinţa similară în ceea ce priveşte percepţia asupra capacităţii şcolii de a-i ajuta pe elevi să-şi dezvolte interesul sau pasiunea pentru anumite domenii (în 2013, circa 2/3 din elevi considerau că şcoala îndeplinea aceste roluri, în prezent, doar 1/3 sunt de această opinie).
Acestei percepţii asupra relevanţei şcolii i se adaugă creşterea (de la 1/3 la peste 1/2) a procentului elevilor care simt că programul şcolar nu le mai permite timp suficient pentru recreere şi scăderea (de la 33% la 20%) a proporţiei celor care au şansa de a urma un opţional de interes. Cu alte cuvinte, elevii simt, într-o măsură mult mai mare faţă de situaţia de acum 10 ani, că şcoala nu-i pregăteşte pentru viitor, nu le oferă oportunitatea de a-şi urma pasiunile, dar le ocupă atât de mult timp încât nu mai au posibilitatea de a-şi urma aceste pasiuni şi interese nici în afara programului şcolar.
Cum se simt copiii la şcoală
Conform studiului (8) Organizaţiei Salvaţi Copiii cu privire la incidenţa violenţei împotriva copiilor, cei mai mulţi copii spun că, în mod obişnuit, la şcoală se simt veseli (71%) sau indiferenţi (22%). În schimb, din răspunsurile copiilor, a reieşit şi o pondere îngrijorătoare a stărilor emoţionale negative asociate cu mediul şcolar. Astfel, 19% dintre copii spun că se simt emoţionaţi, 13% timizi, 12% sunt nesiguri, iar 10% afirmă că se simt încordaţi.
Analizând răspunsurile în funcţie de nivelul de învăţământ frecventat, observăm că procentul celor care asociază şcoala cu veselia scade de la 82% în cazul elevilor din ciclul primar, la 70% în cazul celor de gimnaziu şi 66% în cazul liceenilor, în timp ce indiferenţa creşte de la doar 8% în cazul celor mai mici dintre respondenţi, la 21% în cazul elevilor de gimnaziu, ajungând la 31% în cazul liceenilor. În mod similar, starea de încordare creşte odată cu vârsta copiilor, de la un nivel de doar 6% în cazul şcolarilor mici, la 8% în cazul celor din clasele V-VIII şi atinge 16% în cazul adolescenţilor.
În schimb, 5% dintre copii afirmă că sunt bătuţi de profesori atunci când greşesc, 22% că sunt jigniţi, iar trei sferturi dintre ei (76%) spun că profesorii îi ceartă atunci când greşesc.
Un alt fenomen care afectează starea de bine a copiilor la şcoală este bullyingul. Potrivit unei consultări (9) realizate de Organizaţia Salvaţi Copiii cu aproape 4500 de elevi:
* 82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situaţiilor de bullying în şcoala unde învaţă, 28% dintre respondenţi afirmând că au asistat cu frecvenţă ridicată (des şi foarte des) la astfel de situaţii.
* Aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirmă ca au asistat la situaţii de bullying în clasă, 21% afirmând că frecvenţa acestor situaţii a fost ridicată.
* În grupul de prieteni - incidenţa fenomenului pare a fi mai redusă, aproape jumătate dintre elevi (45%) spunând că au asistat la astfel de situaţii în grupul de prieteni, în timp ce frecvenţele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii.
* Reţelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situaţii de bullying - 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situaţii, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des.
* Aproape jumătate dintre respondenţi (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situaţii.
* Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziţia de autor al actelor de bullying, în schimb proporţia celor care admit frecvenţe ridicate ale acestui comportament este de doar 2%.
* Trei sferturi dintre copii (74%) susţin că discută cu adulţii despre situaţiile de bullying, iar 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar.
* Peste trei sferturi dintre respondenţi (77%) afirmă că, în situaţii de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvenţă mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alţi elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul şcolar (18%), în timp ce 2% dintre respondenţi susţin că nimeni nu intervine în astfel de situaţii.
Costurile ascunse ale educaţiei: şcoala gratuită care costă
Analizele Salvaţi Copiii privind costurile 'ascunse' ale educaţiei gratuite, realizate în anii trecuţi, au arătat că părinţii din mediul urban cheltuie cu 30-40% mai mult pentru pregătirea suplimentară, prin meditaţii sau program şcolar prelungit, a copiilor lor (10) şi, de asemenea, faptul că meditaţiile reprezintă o importantă categorie de cost, de aproximativ 2.500 lei anual în 2021, sumă pe care foarte puţini părinţi din mediul rural şi-o permit.
Înţelegerea şi conştientizarea de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi autorităţile locale a legăturii dintre sărăcia materială şi performanţele educaţionale slabe ale elevilor ar trebui să conducă la dezvoltarea de politici şi programe specifice, care să îmbunătăţească accesul la educaţie şi să ofere sprijin suplimentar pentru elevii din regiunile şi comunităţile sărace, prin:
* modernizarea infrastructurii şcolare şi resurse suplimentare pentru şcoli, în vederea extinderii programelor 'Şcoală după şcoală', 'O masă sănătoasă' ţinând seama de intensitatea sărăciei şi deprivării sociale şi materiale severe;
* refacerea sistemului de educaţie timpurie în mediul rural, esenţială în dezvoltarea socială şi cognitivă a copiilor, prin înfiinţarea de creşe şi grădiniţe;
* întărirea serviciilor sociale cu numărul prevăzut de lege de asistenţi sociali profesionişti pentru identificarea familiilor aflate în dificultate şi a copiilor în situaţie de abuz şi neglijare;
* crearea de programe de consiliere pentru elevi şi mentorat pentru cadrele didactice;
* măsuri de stimulare a cadrelor didactice performante pentru menţinerea lor în comunităţile dezavantajate;
* colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale ale căror bune practici în comunităţile rurale şi zonele afectate de sărăcie pot constitui programe de interes naţional;
* măsuri cu caracter economic (investiţii, infrastructură de transport, sprijinirea actorilor economici locali etc.).
Persoană de contact: George Roman, Director Advocacy, email - george.roman@salvaticopiii.ro.
*
Despre Organizaţia Salvaţi Copiii: De 34 de ani, Salvaţi Copiii România construieşte programe sociale, politici publice şi practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza şi complexitatea proiectelor la nivel naţional fac din organizaţie o instituţie socială esenţială, al cărei rol este medierea între societate şi autoritatea publică, în beneficiul copilului.
În cele peste trei decenii de activitate, Salvaţi Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluţii concrete pentru protejarea şi sprijinirea copiilor vulnerabili, şi a militat, în acelaşi timp, pentru o colaborare viabilă cu autorităţile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvaţi Copiii şi-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităţilor publice, în aşa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizaţia a reuşit să creeze reţele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilităţii sociale a companiilor şi a societăţii, în sens larg.
În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supravieţuire, educaţie, protecţie şi participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de durată în viaţa acestora.
Peste 3.800.000 de copii au fost implicaţi în programele şi campaniile Organizaţiei Salvaţi Copiii.
***
(1) Early leavers from education and training by sex and degree of urbanisation (edat_lfse_30)
(2) Out-of-school rate in population of lower secondary school age, by sex (educ_uoe_enra28)
(3) Early leavers from education and training by sex and degree of urbanisation (edat_lfse_30)
(4) Rezultatele testării PISA 2022, sursa datelor: Baza de date Eurostat, Low achieving 15-year-olds in reading, mathematics or science by sex (source: OECD) 9EDUC_OUTC_PISA__custom_9244689), accesat la 8 ianuarie 2024
(5) OECD, 2023, 'PISA 2022 - Volume 1 The state of learning and equity in education'
(6) OECD, 2023, 'PISA 2022 - Volume 1 The state of learning and equity in education'
(7) https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/migrated_files/documents/4c10349d-5189-4240-b44b-69f660ade0aa.pdf
(8) https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/migrated_files/documents/90746705-4fd6-4843-b16c-055a66a81abb.pdf
(9,0)Organizaţia Salvaţi Copiii, 2022, https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/2023-11/studiu-peste-un-sfert-dintre-copii-au-fost-agresori-jumatate-spun-ca-au-fost-victime-ale-bullying-ului.pdf
(10) Salvaţi Copiii România 2021, https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/migrated_files/documents/564f73ce-954b-41d5-8d70-463a42858a7b.pdf
* România înregistrează un procent de 16,6% (1) al tinerilor cu vârsta între 18 şi 24 de ani care au finalizat cel mult studiile gimnaziale, cel mai mare procent în ultimii şase ani;
* La nivel naţional, 2 din 5 elevi intraţi pe pragul şcolii cu nouă ani în urmă nu se regăsesc printre cei care au reuşit să obţină medii peste 5 la evaluarea de final de gimnaziu;
* Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani au competenţe scăzute la matematică (48,6% versus 29,5% media UE);
* Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) îşi doresc să plece din ţară şi să se stabilească peste graniţe, arată ancheta Salvaţi Copiii;
* 5% dintre copii afirmă că sunt bătuţi de profesori atunci când greşesc, 22% că sunt jigniţi, iar trei sferturi dintre ei (76%) spun că profesorii îi ceartă atunci când greşesc.
Bucureşti, 5 septembrie 2024: Un sfert dintre copiii români de vârsta liceului, 25,03%, se aflau în afara şcolii la nivelul anului şcolar 2022-2023, o situaţie care arată disparităţile majore ale României, rata de părăsire timpurie a şcolii fiind de doar 3,3% în marile oraşe, atingând 14,3% în oraşele mici şi suburbii şi un uriaş 27,5% în mediul rural. Variaţia de performanţă explicată strict prin statutul socioeconomic al elevului atinge, în România, nivelul de 25,8%, în comparaţie cu o medie OCDE de 15,5%, în creştere faţă de valoarea înregistrată de ţara noastră la testarea anterioară (18%).
La început de an şcolar, Salvaţi Copiii România face radiografia sistemului de educaţie şi atrage atenţia asupra problemelor cronice, care duc atât la situaţii de marginalizare pentru copiii vulnerabili, cât şi la rezultatele îngrijorătoare de la testele PISA.
Abandon, pierderi şi insucces şcolar
Conform datelor europene, nefrecventarea educaţiei afectează o proporţie din ce în ce mai mare de copii români: aproape 16% dintre copiii de vârsta gimnaziului (2) se aflau în afara şcolii la nivelul anului şcolar 2022-2023, în timp ce peste un sfert dintre cei de vârsta liceului (25,03%) erau în aceeaşi situaţie.
De asemenea, România înregistrează un procent de 16,6% (3) al tinerilor cu vârsta între 18 şi 24 de ani care au finalizat cel mult studiile gimnaziale, cel mai mare procent în ultimii şase ani.
Discrepanţele asociate mediului de locuire sunt uriaşe, rata de părăsire timpurie a şcolii fiind de doar 3,3% în marile oraşe, atingând 14,3% în oraşele mici şi suburbii şi un uriaş 27,5% în mediul rural.
La nivel naţional, doi din cinci elevi intraţi pe pragul şcolii cu nouă ani în urmă nu se regăsesc printre cei care au reuşit să obţină medii peste 5 la evaluarea de final de gimnaziu, iar copiii care învaţă în mediul rural sunt net dezavantajaţi (proporţia mediilor sub 5 fiind de peste 2,5 ori mai mare în şcolile din mediul rural).
Pe lângă insuccesul propriu-zis la Evaluarea Naţională, analizând situaţia generaţiei, se poate observa şi că peste 15% (15,42%) dintre elevi nici măcar nu au ajuns la finalul clasei a VIII-a.
Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani au competenţe scăzute la matematică (48,6% versus 29,5% media UE), procente similare înregistrându-se şi în cazul ştiinţelor (44% versus 24,2% media UE) sau lecturii (41,7% versus 26,2% media UE). (4)
Pentru România, procentul elevilor cu performanţe de top în cel puţin o arie curriculară testată este de 5%, în timp ce o treime dintre elevi (33.2%) au obţinut rezultate slabe (sub nivelul 2 PISA) pentru toate cele trei arii testate (procentul este în creştere faţă de 29,8% în 2018). (5)
Inechităţi în educaţie
Conform OCDE (6), România este unul dintre statele în care diferenţa de performanţă generată de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel.
Variaţia de performanţă explicată strict prin statutul socioeconomic al elevului (eliminând toţi ceilalţi factori) atinge, în România, nivelul de 25,8%, în comparaţie cu o medie OCDE de 15,5% şi în creştere faţă de valoarea înregistrată de ţara noastră la testarea anterioară (18%). Diferenţa de punctaj mediu, la matematică, între elevii cei mai avantajaţi şi cei mai dezavantajaţi este de 132 de puncte în cazul României (faţă de o medie OCDE de 93 de puncte), în creştere cu 24 de puncte faţă de ediţia anterioară a testării. În condiţiile în care 30 de puncte PISA pot fi echivalate cu un an de participare la educaţie, putem observa că decalajul între cei mai vulnerabili şi cei mai avantajaţi elevi români a crescut cu aproape un an de şcoală, între 2018 şi 2022.
De altfel, România este indicată şi printre ţările în care această diferenţă generată de statutul socioeconomic s-a adâncit semnificativ în ultimii 10 ani, ca excepţie de la tendinţa generală la nivelul OCDE (unde această diferenţă a suferit doar o creştere minoră).
Perspectiva elevilor
Potrivit unei anchete sociologice (7) derulate de Organizaţia Salvaţi Copiii la finalul anului 2022, asupra unui eşantion reprezentativ de elevi de gimnaziu şi liceu, peste jumătate dintre copiii români (55,1%) îşi doresc să plece din ţară şi să se stabilească peste graniţe, în vreme ce o treime dintre aceştia şi-ar dori să-şi continue studiile în străinătate. Printre principalele motive care i-ar determina să emigreze se numără oportunităţile legate de educaţie (26,3%) şi nemulţumirea sau neîncrederea faţă de condiţiile de viaţă din România (21,9%).
Proporţia mare a elevilor care îşi exprimă preferinţa faţă de continuarea studiilor în străinătate (peste o treime) poate fi interpretată în coroborare cu scăderea drastică, în decurs de 10 ani, a procentului celor care consideră că ceea ce învaţă la şcoală le va fi de folos în viitor şi cu tendinţa similară în ceea ce priveşte percepţia asupra capacităţii şcolii de a-i ajuta pe elevi să-şi dezvolte interesul sau pasiunea pentru anumite domenii (în 2013, circa 2/3 din elevi considerau că şcoala îndeplinea aceste roluri, în prezent, doar 1/3 sunt de această opinie).
Acestei percepţii asupra relevanţei şcolii i se adaugă creşterea (de la 1/3 la peste 1/2) a procentului elevilor care simt că programul şcolar nu le mai permite timp suficient pentru recreere şi scăderea (de la 33% la 20%) a proporţiei celor care au şansa de a urma un opţional de interes. Cu alte cuvinte, elevii simt, într-o măsură mult mai mare faţă de situaţia de acum 10 ani, că şcoala nu-i pregăteşte pentru viitor, nu le oferă oportunitatea de a-şi urma pasiunile, dar le ocupă atât de mult timp încât nu mai au posibilitatea de a-şi urma aceste pasiuni şi interese nici în afara programului şcolar.
Cum se simt copiii la şcoală
Conform studiului (8) Organizaţiei Salvaţi Copiii cu privire la incidenţa violenţei împotriva copiilor, cei mai mulţi copii spun că, în mod obişnuit, la şcoală se simt veseli (71%) sau indiferenţi (22%). În schimb, din răspunsurile copiilor, a reieşit şi o pondere îngrijorătoare a stărilor emoţionale negative asociate cu mediul şcolar. Astfel, 19% dintre copii spun că se simt emoţionaţi, 13% timizi, 12% sunt nesiguri, iar 10% afirmă că se simt încordaţi.
Analizând răspunsurile în funcţie de nivelul de învăţământ frecventat, observăm că procentul celor care asociază şcoala cu veselia scade de la 82% în cazul elevilor din ciclul primar, la 70% în cazul celor de gimnaziu şi 66% în cazul liceenilor, în timp ce indiferenţa creşte de la doar 8% în cazul celor mai mici dintre respondenţi, la 21% în cazul elevilor de gimnaziu, ajungând la 31% în cazul liceenilor. În mod similar, starea de încordare creşte odată cu vârsta copiilor, de la un nivel de doar 6% în cazul şcolarilor mici, la 8% în cazul celor din clasele V-VIII şi atinge 16% în cazul adolescenţilor.
În schimb, 5% dintre copii afirmă că sunt bătuţi de profesori atunci când greşesc, 22% că sunt jigniţi, iar trei sferturi dintre ei (76%) spun că profesorii îi ceartă atunci când greşesc.
Un alt fenomen care afectează starea de bine a copiilor la şcoală este bullyingul. Potrivit unei consultări (9) realizate de Organizaţia Salvaţi Copiii cu aproape 4500 de elevi:
* 82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situaţiilor de bullying în şcoala unde învaţă, 28% dintre respondenţi afirmând că au asistat cu frecvenţă ridicată (des şi foarte des) la astfel de situaţii.
* Aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirmă ca au asistat la situaţii de bullying în clasă, 21% afirmând că frecvenţa acestor situaţii a fost ridicată.
* În grupul de prieteni - incidenţa fenomenului pare a fi mai redusă, aproape jumătate dintre elevi (45%) spunând că au asistat la astfel de situaţii în grupul de prieteni, în timp ce frecvenţele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii.
* Reţelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situaţii de bullying - 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situaţii, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des.
* Aproape jumătate dintre respondenţi (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situaţii.
* Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziţia de autor al actelor de bullying, în schimb proporţia celor care admit frecvenţe ridicate ale acestui comportament este de doar 2%.
* Trei sferturi dintre copii (74%) susţin că discută cu adulţii despre situaţiile de bullying, iar 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar.
* Peste trei sferturi dintre respondenţi (77%) afirmă că, în situaţii de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvenţă mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alţi elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul şcolar (18%), în timp ce 2% dintre respondenţi susţin că nimeni nu intervine în astfel de situaţii.
Costurile ascunse ale educaţiei: şcoala gratuită care costă
Analizele Salvaţi Copiii privind costurile 'ascunse' ale educaţiei gratuite, realizate în anii trecuţi, au arătat că părinţii din mediul urban cheltuie cu 30-40% mai mult pentru pregătirea suplimentară, prin meditaţii sau program şcolar prelungit, a copiilor lor (10) şi, de asemenea, faptul că meditaţiile reprezintă o importantă categorie de cost, de aproximativ 2.500 lei anual în 2021, sumă pe care foarte puţini părinţi din mediul rural şi-o permit.
Înţelegerea şi conştientizarea de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi autorităţile locale a legăturii dintre sărăcia materială şi performanţele educaţionale slabe ale elevilor ar trebui să conducă la dezvoltarea de politici şi programe specifice, care să îmbunătăţească accesul la educaţie şi să ofere sprijin suplimentar pentru elevii din regiunile şi comunităţile sărace, prin:
* modernizarea infrastructurii şcolare şi resurse suplimentare pentru şcoli, în vederea extinderii programelor 'Şcoală după şcoală', 'O masă sănătoasă' ţinând seama de intensitatea sărăciei şi deprivării sociale şi materiale severe;
* refacerea sistemului de educaţie timpurie în mediul rural, esenţială în dezvoltarea socială şi cognitivă a copiilor, prin înfiinţarea de creşe şi grădiniţe;
* întărirea serviciilor sociale cu numărul prevăzut de lege de asistenţi sociali profesionişti pentru identificarea familiilor aflate în dificultate şi a copiilor în situaţie de abuz şi neglijare;
* crearea de programe de consiliere pentru elevi şi mentorat pentru cadrele didactice;
* măsuri de stimulare a cadrelor didactice performante pentru menţinerea lor în comunităţile dezavantajate;
* colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale ale căror bune practici în comunităţile rurale şi zonele afectate de sărăcie pot constitui programe de interes naţional;
* măsuri cu caracter economic (investiţii, infrastructură de transport, sprijinirea actorilor economici locali etc.).
Persoană de contact: George Roman, Director Advocacy, email - george.roman@salvaticopiii.ro.
*
Despre Organizaţia Salvaţi Copiii: De 34 de ani, Salvaţi Copiii România construieşte programe sociale, politici publice şi practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza şi complexitatea proiectelor la nivel naţional fac din organizaţie o instituţie socială esenţială, al cărei rol este medierea între societate şi autoritatea publică, în beneficiul copilului.
În cele peste trei decenii de activitate, Salvaţi Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluţii concrete pentru protejarea şi sprijinirea copiilor vulnerabili, şi a militat, în acelaşi timp, pentru o colaborare viabilă cu autorităţile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvaţi Copiii şi-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităţilor publice, în aşa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizaţia a reuşit să creeze reţele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilităţii sociale a companiilor şi a societăţii, în sens larg.
În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supravieţuire, educaţie, protecţie şi participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de durată în viaţa acestora.
Peste 3.800.000 de copii au fost implicaţi în programele şi campaniile Organizaţiei Salvaţi Copiii.
***
(1) Early leavers from education and training by sex and degree of urbanisation (edat_lfse_30)
(2) Out-of-school rate in population of lower secondary school age, by sex (educ_uoe_enra28)
(3) Early leavers from education and training by sex and degree of urbanisation (edat_lfse_30)
(4) Rezultatele testării PISA 2022, sursa datelor: Baza de date Eurostat, Low achieving 15-year-olds in reading, mathematics or science by sex (source: OECD) 9EDUC_OUTC_PISA__custom_9244689), accesat la 8 ianuarie 2024
(5) OECD, 2023, 'PISA 2022 - Volume 1 The state of learning and equity in education'
(6) OECD, 2023, 'PISA 2022 - Volume 1 The state of learning and equity in education'
(7) https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/migrated_files/documents/4c10349d-5189-4240-b44b-69f660ade0aa.pdf
(8) https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/migrated_files/documents/90746705-4fd6-4843-b16c-055a66a81abb.pdf
(9,0)Organizaţia Salvaţi Copiii, 2022, https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/2023-11/studiu-peste-un-sfert-dintre-copii-au-fost-agresori-jumatate-spun-ca-au-fost-victime-ale-bullying-ului.pdf
(10) Salvaţi Copiii România 2021, https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/migrated_files/documents/564f73ce-954b-41d5-8d70-463a42858a7b.pdf
Afisari: 70
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.