Comunicat de presă - Poliţia de Frontieră
Declaraţia ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cu ocazia găzduirii la Bucureşti a primei echipe de comandă FRONTEX
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:
Dragi colegi, doamnelor şi domnilor, ca semn de politeţe, voi începe în limba engleză, dar pentru a nu uita că suntem totuşi în România, voi încheia în limba română.
În primul rând, sunt foarte onorat şi mândru să mă aflu aici, alături de voi, cu ocazia lansării acestui proiect-pilot al Frontex şi al României. Faptul că lansăm acest proiect-pilot al Frontex, aici, la Bucureşti, în România, are multiple semnificaţii. În primul rând, este o dovadă, aşa cum s-a menţionat deja, a capacităţii şi expertizei Poliţiei de Frontieră Române. Este, de asemenea, un semn al angajamentului României, prin Ministerul Afacerilor Interne şi Poliţia de Frontieră Română, de a proteja graniţele Europei şi de a consolida instituţiile europene.
România, prin Ministerul Afacerilor Interne şi, respectiv, Poliţia de Frontieră Română, este a doua ţară ca forţă în cadrul Frontex atât în ceea ce priveşte trupele care contribuie la activităţile operaţionale, cât şi în planificarea şi coordonarea la sediul central al Frontex. Dacă luăm în considerare cifrele referitoare la trupele Frontex, aproximativ 2.200, şi numărul trupelor cu care am contribuit, aproximativ 237 pentru activităţi operaţionale, dar şi cei 115 pentru planificare la sediul central al Frontex, suntem a doua ţară prezentă în cadrul Frontex.
Nu este vorba doar despre numere, ci şi despre muncă, o muncă intensă, depusă de colegii noştri alături de voi. Suntem activi în aproximativ 13 operaţiuni Frontex în prezent: Terra 2024, Minerva, Indalo, Poseidon, Centrul de Situaţii Frontex pentru Supraveghere Aeriană, Focal Points Aero, dar şi în Albania, Croaţia, Muntenegru, Bulgaria, Italia, Macedonia de Nord şi multe altele.
Aşadar, suntem aici nu doar pentru a fi prezenţi, ci pentru a munci, pentru a sprijini progresul Frontex, iar acest lucru mă aduce la cel de-al doilea sens important al acestui eveniment de astăzi: acest proiect-pilot face parte dintr-o reformă mai amplă, proiectată de Comisia Europeană, de instituţiile europene, iar aceasta începe, aici, în România.
Mâine, Frontex ar trebui să devină o agenţie din ce în ce mai puternică a Europei, cu sprijinul ţărilor membre, în beneficiul ţărilor membre, pentru securitatea noastră, pentru efortul nostru de a ne proteja modul de viaţă, de a ne proteja cetăţenii în faţa numeroaselor ameninţări pe care le vedem astăzi, începând cu migraţia ilegală, dar şi tot felul de activităţi criminale internaţionale, tot felul de vulnerabilităţi care afectează status quo-ul european şi proiectele de viitor pentru cetăţenii noştri.
Aţi fost selectaţi, sunteţi lideri, veţi continua să fiţi lideri în acest sistem, iar eu şi noi, împreună cu colegii noştri, cetăţenii noştri, ne aşteptăm de la voi să acţionaţi în consecinţă şi să ridicaţi standardele de leadership la niveluri din ce în ce mai înalte. Nu este doar un loc de muncă ceea ce faceţi aici, nu este doar un proiect-pilot, este o misiune de a proteja Europa, de a proteja graniţele noastre, este o misiune de a întări această agenţie.
Trebuie să fiţi mândri şi sunt sigur că sunteţi mândri de aceasta, sunt sigur că priviţi această misiune ca pe una nobilă, nu doar ca pe un simplu serviciu. De aceea, singurul lucru care-mi rămâne de spus este că, în calitate oficială, împreună cu colegii mei, vom continua să vă sprijinim atât aici, cât şi în afara ţării, şi suntem siguri că operaţiunile voastre vor avea un succes deplin, în beneficiul cetăţenilor noştri.
Şi acum, dacă îmi permiteţi, mă voi adresa puţin exclusiv colegilor mei români pentru anumite chestiuni aparent locale, dar nu numai. Nu este nimic secret, veţi primi traducerea.
Sunt extrem de mulţumit de activitatea Poliţiei de Frontieră. În lunile precedente a fost îmbunătăţită activitatea de combatere a migraţiei ilegale, este principalul nostru argument în continuarea proiectului de accedere în Spaţiul Schengen.
Lunile care urmează vor fi critice pentru noi pentru că este important să menţinem această performanţă la nivelul pe care l-aţi atins şi nu o putem face altfel decât continuând pe aceeaşi cale de profesionalism, de integritate, de exigenţă faţă de propria activitate şi faţă de activitatea colegilor.
Păstraţi acelaşi ritm, manifestaţi aceeaşi intransigenţă faţă de orice este în afara nu numai a literei legii, dar şi a spiritului ei, păstraţi integritatea instituţiei şi rezultatele vor veni aşa cum au venit şi după aceste luni de muncă asiduă.
Nicio activitate umană, nicio instituţie nu este perfectă şi de multe ori vedem, din păcate, unul care greşeşte şterge munca tuturor, dar asta nu trebuie decât să ne facă mai concentraţi, mai aplicaţi pe ceea ce facem, mai exigenţi şi cu noi şi cu cei din jurul nostru.
Eu sper ca la finalul acestor trei-patru luni care urmează să ne reîntâlnim să constatăm că ne-am atins obiectivul. Dumneavoastră să ţineţi cifrele privind migraţia ilegală jos acolo unde le-aţi dus prin muncă asiduă în colaborare cu celelalte arme aici prezente şi mă bucur că sunt prezente pentru că lucrăm integrat, lucrăm ca o echipă.
Iar noi, cu toţii în ansamblu ca minister, alături de alte instituţii care concură la acest efort privind accederea în Schengen, să constatăm că ne-am atins obiectivul.
Vă mulţumesc pentru sprijinul pe care ni-l acordaţi, îl aşteptăm în continuare în toate întâlnirile pe care le veţi avea. Sperăm să menţionaţi faptul că România este o ţară sigură din punct de vedere al combaterii migraţiei ilegale, că frontierele româneşti sunt sigure, că frontierele Europei sunt sigure în mâinile Poliţiei de Frontieră Română şi că, DA, locul României este în Schengen.
Mulţumesc! Mult succes!
INFO BACKGROUND
În data de 4 septembrie 2024, în prezenţa domnului Cătălin Predoiu, viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Interne, a avut loc semnarea Memorandumului de Înţelegere (Memorandum of Understanding) în vederea găzduirii la Bucureşti a primei echipe de comandă a Contingentului Agenţiei Europene pentru Poliţie de Frontieră şi Gardă de Coastă (Frontex).
Semnatarii memorandumului sunt inspectorul general al Poliţiei de Frontieră Române, chestor de poliţie Cornel-Laurian STOICA, şi domnul Lars GERDES, directorul executiv adjunct pentru Operaţiuni şi Returnări al Agenţiei Frontex, iar scopul acestuia este de a pune la dispoziţie un spaţiu în vederea desfăşurării activităţii echipei de comandă a contigentului care va asigura coordonarea detaşărilor de resurse Frontex în zonele operaţionale din România, R. Moldova, Bulgaria şi Georgia şi care este formată din 35 de experţi.
Spaţiul este alocat în clădirea Unităţii Naţionale ETIAS din cadrul Poliţiei de Frontieră Române, sediu finanţat prin proiectul ROFSIB2020OS2A13P05 - 'Operaţionalizarea Unităţii Naţionale ETIAS' atât din fonduri externe nerambursabile aferente Fondului de Securitate Internă, cât şi din fonduri de la bugetul de stat. Acesta asigură echipei acces facil la conexiuni de zbor către zonele operaţionale şi oferă facilităţi administrative adecvate.
Inaugurarea de astăzi are ca punct de plecare un proiect- pilot care a fost iniţiat în cursul anului 2023 de Agenţia Frontex în colaborare cu Poliţia de Frontieră Română privind implementarea Lanţului de Comandă Frontex, prin detaşarea în România, a unui contingent format din peste 100 de poliţişti, de-a lungul frontierelor terestre cu Ucraina şi Republica Moldova.
Prin acest proiect-pilot operaţional, denumit CENTURION 2023, s-a urmărit testarea modalităţii de descentralizare a comenzii şi definirea unei structuri clare a conceptului de contingent.
Întrucât CENTURION 2023 s-a dovedit a fi un succes, Agenţia Frontex a decis extinderea acestuia, prin detaşarea în România a unui contingent de comandă care va coordona detaşările de resurse în zonele operaţionale din România, R. Moldova, Bulgaria şi Georgia. Astfel, la nivelul PFR a fost identificat un spaţiu din cadrul patrimoniului PFR care să fie transformat în sediul primei echipe de comandă care va permite o mai bună coordonare operaţională şi un contact direct cu aceştia pentru rezolvarea în timp real a oricăror provocări operaţionale ce pot apărea, iar prezenţa primei echipe de comandă ar putea conduce la creşterea amprentei operaţionale a Agenţiei pe teritoriul României.
România se numără printre Statele Membre cu cel mai mare număr de membri ai Corpului Permanent Frontex găzduiţi pe cele trei domenii operaţionale integrate în prezent sub comanda C1: terestru, maritim şi aerian.
Astfel, în cadrul tuturor operaţiunilor comune organizate de Agenţia Frontex, România contribuie cu personal şi echipamente tehnice, fiind implicată în prezent în 13 operaţiuni comune derulate în Balcanii de Vest, zona Mării Mediterane şi alte state membre, pentru fiecare tip de frontieră - aeriană, terestră, maritimă: operaţiunile comune Terra 2024, Focal Points Air 2024, Albania 2024, Serbia 2024, Montenegro 2024, North Macedonia 2024, Frontex Situational Centre Aerial Surveillance 2024, Minerva 2024, Moldova 2024, Italy2024, Indalo 2024, Poseidon 2024, Bulgaria 2024.
În perioada 1ianuarie - 31 august 2024, Romania a contribuit în operaţiuni comune Frontex cu un total de 202 de poliţişti (67 poliţişti cu diferite profiluri profesionale, 135 membri de echipaj) prin detaşări de scurtă durată (Categoria 3 de personal).
De asemenea, în aceeaşi perioadă, în cadrul operaţiunii comune JO ROMANIA 2024, au fost găzduiţi pe teritoriul naţional un număr total de 763 de experţi Frontex (categoriile 1, 2 şi 3), de diferite naţionalităţi. Aceştia au sprijinit activităţile de supraveghere şi control a frontierelor externe ale României (secţiunile ROU-UKR, ROU-MLD, ROU-SRB).
La această dată, PFR are detaşaţi la sediul Agenţiei Frontex din Varşovia, în calitate de experţi naţionali detaşaţi (END/SNE) 36 de poliţişti de frontieră.
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:
Dragi colegi, doamnelor şi domnilor, ca semn de politeţe, voi începe în limba engleză, dar pentru a nu uita că suntem totuşi în România, voi încheia în limba română.
În primul rând, sunt foarte onorat şi mândru să mă aflu aici, alături de voi, cu ocazia lansării acestui proiect-pilot al Frontex şi al României. Faptul că lansăm acest proiect-pilot al Frontex, aici, la Bucureşti, în România, are multiple semnificaţii. În primul rând, este o dovadă, aşa cum s-a menţionat deja, a capacităţii şi expertizei Poliţiei de Frontieră Române. Este, de asemenea, un semn al angajamentului României, prin Ministerul Afacerilor Interne şi Poliţia de Frontieră Română, de a proteja graniţele Europei şi de a consolida instituţiile europene.
România, prin Ministerul Afacerilor Interne şi, respectiv, Poliţia de Frontieră Română, este a doua ţară ca forţă în cadrul Frontex atât în ceea ce priveşte trupele care contribuie la activităţile operaţionale, cât şi în planificarea şi coordonarea la sediul central al Frontex. Dacă luăm în considerare cifrele referitoare la trupele Frontex, aproximativ 2.200, şi numărul trupelor cu care am contribuit, aproximativ 237 pentru activităţi operaţionale, dar şi cei 115 pentru planificare la sediul central al Frontex, suntem a doua ţară prezentă în cadrul Frontex.
Nu este vorba doar despre numere, ci şi despre muncă, o muncă intensă, depusă de colegii noştri alături de voi. Suntem activi în aproximativ 13 operaţiuni Frontex în prezent: Terra 2024, Minerva, Indalo, Poseidon, Centrul de Situaţii Frontex pentru Supraveghere Aeriană, Focal Points Aero, dar şi în Albania, Croaţia, Muntenegru, Bulgaria, Italia, Macedonia de Nord şi multe altele.
Aşadar, suntem aici nu doar pentru a fi prezenţi, ci pentru a munci, pentru a sprijini progresul Frontex, iar acest lucru mă aduce la cel de-al doilea sens important al acestui eveniment de astăzi: acest proiect-pilot face parte dintr-o reformă mai amplă, proiectată de Comisia Europeană, de instituţiile europene, iar aceasta începe, aici, în România.
Mâine, Frontex ar trebui să devină o agenţie din ce în ce mai puternică a Europei, cu sprijinul ţărilor membre, în beneficiul ţărilor membre, pentru securitatea noastră, pentru efortul nostru de a ne proteja modul de viaţă, de a ne proteja cetăţenii în faţa numeroaselor ameninţări pe care le vedem astăzi, începând cu migraţia ilegală, dar şi tot felul de activităţi criminale internaţionale, tot felul de vulnerabilităţi care afectează status quo-ul european şi proiectele de viitor pentru cetăţenii noştri.
Aţi fost selectaţi, sunteţi lideri, veţi continua să fiţi lideri în acest sistem, iar eu şi noi, împreună cu colegii noştri, cetăţenii noştri, ne aşteptăm de la voi să acţionaţi în consecinţă şi să ridicaţi standardele de leadership la niveluri din ce în ce mai înalte. Nu este doar un loc de muncă ceea ce faceţi aici, nu este doar un proiect-pilot, este o misiune de a proteja Europa, de a proteja graniţele noastre, este o misiune de a întări această agenţie.
Trebuie să fiţi mândri şi sunt sigur că sunteţi mândri de aceasta, sunt sigur că priviţi această misiune ca pe una nobilă, nu doar ca pe un simplu serviciu. De aceea, singurul lucru care-mi rămâne de spus este că, în calitate oficială, împreună cu colegii mei, vom continua să vă sprijinim atât aici, cât şi în afara ţării, şi suntem siguri că operaţiunile voastre vor avea un succes deplin, în beneficiul cetăţenilor noştri.
Şi acum, dacă îmi permiteţi, mă voi adresa puţin exclusiv colegilor mei români pentru anumite chestiuni aparent locale, dar nu numai. Nu este nimic secret, veţi primi traducerea.
Sunt extrem de mulţumit de activitatea Poliţiei de Frontieră. În lunile precedente a fost îmbunătăţită activitatea de combatere a migraţiei ilegale, este principalul nostru argument în continuarea proiectului de accedere în Spaţiul Schengen.
Lunile care urmează vor fi critice pentru noi pentru că este important să menţinem această performanţă la nivelul pe care l-aţi atins şi nu o putem face altfel decât continuând pe aceeaşi cale de profesionalism, de integritate, de exigenţă faţă de propria activitate şi faţă de activitatea colegilor.
Păstraţi acelaşi ritm, manifestaţi aceeaşi intransigenţă faţă de orice este în afara nu numai a literei legii, dar şi a spiritului ei, păstraţi integritatea instituţiei şi rezultatele vor veni aşa cum au venit şi după aceste luni de muncă asiduă.
Nicio activitate umană, nicio instituţie nu este perfectă şi de multe ori vedem, din păcate, unul care greşeşte şterge munca tuturor, dar asta nu trebuie decât să ne facă mai concentraţi, mai aplicaţi pe ceea ce facem, mai exigenţi şi cu noi şi cu cei din jurul nostru.
Eu sper ca la finalul acestor trei-patru luni care urmează să ne reîntâlnim să constatăm că ne-am atins obiectivul. Dumneavoastră să ţineţi cifrele privind migraţia ilegală jos acolo unde le-aţi dus prin muncă asiduă în colaborare cu celelalte arme aici prezente şi mă bucur că sunt prezente pentru că lucrăm integrat, lucrăm ca o echipă.
Iar noi, cu toţii în ansamblu ca minister, alături de alte instituţii care concură la acest efort privind accederea în Schengen, să constatăm că ne-am atins obiectivul.
Vă mulţumesc pentru sprijinul pe care ni-l acordaţi, îl aşteptăm în continuare în toate întâlnirile pe care le veţi avea. Sperăm să menţionaţi faptul că România este o ţară sigură din punct de vedere al combaterii migraţiei ilegale, că frontierele româneşti sunt sigure, că frontierele Europei sunt sigure în mâinile Poliţiei de Frontieră Română şi că, DA, locul României este în Schengen.
Mulţumesc! Mult succes!
INFO BACKGROUND
În data de 4 septembrie 2024, în prezenţa domnului Cătălin Predoiu, viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Interne, a avut loc semnarea Memorandumului de Înţelegere (Memorandum of Understanding) în vederea găzduirii la Bucureşti a primei echipe de comandă a Contingentului Agenţiei Europene pentru Poliţie de Frontieră şi Gardă de Coastă (Frontex).
Semnatarii memorandumului sunt inspectorul general al Poliţiei de Frontieră Române, chestor de poliţie Cornel-Laurian STOICA, şi domnul Lars GERDES, directorul executiv adjunct pentru Operaţiuni şi Returnări al Agenţiei Frontex, iar scopul acestuia este de a pune la dispoziţie un spaţiu în vederea desfăşurării activităţii echipei de comandă a contigentului care va asigura coordonarea detaşărilor de resurse Frontex în zonele operaţionale din România, R. Moldova, Bulgaria şi Georgia şi care este formată din 35 de experţi.
Spaţiul este alocat în clădirea Unităţii Naţionale ETIAS din cadrul Poliţiei de Frontieră Române, sediu finanţat prin proiectul ROFSIB2020OS2A13P05 - 'Operaţionalizarea Unităţii Naţionale ETIAS' atât din fonduri externe nerambursabile aferente Fondului de Securitate Internă, cât şi din fonduri de la bugetul de stat. Acesta asigură echipei acces facil la conexiuni de zbor către zonele operaţionale şi oferă facilităţi administrative adecvate.
Inaugurarea de astăzi are ca punct de plecare un proiect- pilot care a fost iniţiat în cursul anului 2023 de Agenţia Frontex în colaborare cu Poliţia de Frontieră Română privind implementarea Lanţului de Comandă Frontex, prin detaşarea în România, a unui contingent format din peste 100 de poliţişti, de-a lungul frontierelor terestre cu Ucraina şi Republica Moldova.
Prin acest proiect-pilot operaţional, denumit CENTURION 2023, s-a urmărit testarea modalităţii de descentralizare a comenzii şi definirea unei structuri clare a conceptului de contingent.
Întrucât CENTURION 2023 s-a dovedit a fi un succes, Agenţia Frontex a decis extinderea acestuia, prin detaşarea în România a unui contingent de comandă care va coordona detaşările de resurse în zonele operaţionale din România, R. Moldova, Bulgaria şi Georgia. Astfel, la nivelul PFR a fost identificat un spaţiu din cadrul patrimoniului PFR care să fie transformat în sediul primei echipe de comandă care va permite o mai bună coordonare operaţională şi un contact direct cu aceştia pentru rezolvarea în timp real a oricăror provocări operaţionale ce pot apărea, iar prezenţa primei echipe de comandă ar putea conduce la creşterea amprentei operaţionale a Agenţiei pe teritoriul României.
România se numără printre Statele Membre cu cel mai mare număr de membri ai Corpului Permanent Frontex găzduiţi pe cele trei domenii operaţionale integrate în prezent sub comanda C1: terestru, maritim şi aerian.
Astfel, în cadrul tuturor operaţiunilor comune organizate de Agenţia Frontex, România contribuie cu personal şi echipamente tehnice, fiind implicată în prezent în 13 operaţiuni comune derulate în Balcanii de Vest, zona Mării Mediterane şi alte state membre, pentru fiecare tip de frontieră - aeriană, terestră, maritimă: operaţiunile comune Terra 2024, Focal Points Air 2024, Albania 2024, Serbia 2024, Montenegro 2024, North Macedonia 2024, Frontex Situational Centre Aerial Surveillance 2024, Minerva 2024, Moldova 2024, Italy2024, Indalo 2024, Poseidon 2024, Bulgaria 2024.
În perioada 1ianuarie - 31 august 2024, Romania a contribuit în operaţiuni comune Frontex cu un total de 202 de poliţişti (67 poliţişti cu diferite profiluri profesionale, 135 membri de echipaj) prin detaşări de scurtă durată (Categoria 3 de personal).
De asemenea, în aceeaşi perioadă, în cadrul operaţiunii comune JO ROMANIA 2024, au fost găzduiţi pe teritoriul naţional un număr total de 763 de experţi Frontex (categoriile 1, 2 şi 3), de diferite naţionalităţi. Aceştia au sprijinit activităţile de supraveghere şi control a frontierelor externe ale României (secţiunile ROU-UKR, ROU-MLD, ROU-SRB).
La această dată, PFR are detaşaţi la sediul Agenţiei Frontex din Varşovia, în calitate de experţi naţionali detaşaţi (END/SNE) 36 de poliţişti de frontieră.
Afisari: 77
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.